jocurile olimpice Archives - Page 3 of 5

Al doilea Tarzan! Timișoreanul care a deschis drumul natației românești la Jocurile Olimpice

„Bupsi” Novak, primul din stânga, la Split. În dreapta, un alt simbol al ILSA-ei, Adalbert Stănescu.

În Freidorful care l-a dat pe Johnny Weissmüller, cvintuplu campion olimpic la înot, a făcut ochi și Iosif Novak. „Bupsi”, pentru colegi și prieteni. La fel ca Tarzan, s-a simțit în largul său în apă, fiind unul dintre deschizătorii de drumuri ai natației românești.

Greu de perceput în prezent rolul pe care l-a avut Timișoara în înot și polo, două discipline mai mult decât văduvite în capitala Banatului. Un oraș pretins de cinci stele, ce se complace de ani de zile într-o situație rușinoasă din punct de vedere al infrastructurii de natație, fără măcar un bazin de dimensiuni olimpice. Mai mult, de aproape 15 ani, un sport de echipă ce a adus orașului șase titluri naționale – poloul – a dispărut complet, tot datorită infrastructurii.

Pe actualul teritoriu al Timișoarei, în Freidorf, s-a născut, în urmă cu aproape 10 ani, prima vedetă mondială a natației, Johnny Weissmüller, cvintuplu campion olimpic pentru Statele Unite. În același cartier se năștea, ceva mai târziu, la 16 august 1922, Iosif Novak, primul înotător al României la Jocurile Olimpice.

Echipa națională de polo, în 1949. În rândul de jos, „Bupsi” Novak, flancat de colegii săi de la ILSA, Adalbert Stănescu și Zoltan Hoszpodar. În centru rândului de sus, alți doi timișoreni – Lali Weinreich și Zoltan Norman.

Novak a început înotul la ILSA, un club ce a făcut furori în anii 40-50, prin puternicele secții de natație și polo. Finalul celui de-al doilea război mondial îl găsește pe „Bupsi” practicând în paralel ambele discipline, sub stindardul intreprinderii textiliste. La polo, a fost om de bază în „echipa de aur”, care cucerea șase titluri consecutive (și singurele din palmaresul echipei), între 1946 și 1951. La înot, a dominat întrecerile naționale, în special la proba de 100m liber.

La finele anilor 40, la ILSA s-au remarcat o serie de înotători ce aveau să facă mai târziu carieră, racolați de cele două departamentale bucureștene, CCA și Dinamo. În această perioadă au răsărit nume precum Peter Lovas, Titi Schaed, Greti Weinreich, Lucian Bagiu sau Titu Groza, nimeni altul decât nepotul prim-ministrului din perioada primilor ani ai ocupației sovietice, Petru Groza, stabilit în Timișoara. De altfel, ILSA a devenit doi ani la rând campioană națională la ștafeta de 4x100m, care îi cuprindea, alături de vedeta echipei, „Bupsi” Novak, pe Lali Weinreich, Titu Groza și Titi Schaed.

Anul 1952 a fost unul de grație pentru clubul ILSA în ansamblul său. La Jocurile Olimpice de la Helsinki, au participat nu mai puțin de șase textiliști. În echipa națională de polo, au figurat Adalbert Stănescu, Zoltan Norman, Octavian Iosim, Zoltan Hoszpodar și antrenorul-jucător Gabor Torok. Cel de-al șaselea ilsist era Iosif Novak, participant al concursului de înot, la proba lui de bază, 100m liber. Deși nu a rupt gura târgului în Finlanda, clasându-se pe locul 26, cu timpul 1:00.60, „Bupsi” are un loc de cinste în istoria natației românești, devenind primul înotător ce participă la o ediție a Jocurilor Olimpice pentru România.

„Bupsi” Novak, în 1970,alături de fiica lui, Nora.

Dacă la Helsinki nu a participat în turneul de polo, avea să o facă doi ani mai târziu, la Campionatele Europene de la Torino. România avea în componență un trio de la ILSA, formație ce rămăsese în topul întrecerii interne, deși titlurile începuseră să fie împărțite de CCA și Dinamo – Adalbert Stănescu, Octavian Iosim și Iosif Novak. Cu cei trei timișoreni în echipă, tricolorii au înregistrat două înfrângeri în faza grupelor, dar ambele la capătul unor meciuri viu disputate: 5-6 cu Marea Britanie, la 31 august 1954, și 5-7 cu Olanda, o zi mai târziu.

Spre finalul carierei, Iosif Novak a concurat și pentru CCA București, acolo unde ajunsese și colegul său de la ILSA, Zoli Hoszpodar, recrutat în echipa de polo a clubului militar și apoi participant cu echipa națională la Jocurile Olimpice din 1956, de la Melbourne.

Rămas un apropiat al natației și după retragerea din activitatea competițională, „Bupsi” Novak s-a stins în 1995, la vârsta de 73 de ani.

Sursa fotografiilor: www.ilsa-timisoara.net

Flavius Biea și-a dezvăluit obiectivele: titlul mondial și o medalie olimpică

După un debut fulminant în boxul profesionist, timișoreanul Flavius Biea nu exclude o revenire la amatori, pentru a-și putea trece în palmares și o medalie olimpică. Totul însă după cucerirea unui titlu mondial la profesioniști, pe care și-l dorește înaintea meciului cu numărul 20.

Flavius Biea a făcut pasul la profesioniști la finele anului trecut, după o carieră impresionantă la nivel de juniori și tineret. Pugilistul format la Timișoara a debutat spectaculos, în februarie, cu un KO după un singur minut petrecut în ring cu bulgarul Pavel Petkov, în cadrul unei gale desfășurate la Galați. Au urmat apoi alte două victorii în Germania, una la puncte și alta prin knock-out tehnic. Sportivul în vârstă de 24 de ani își dorește să obțină cât mai repede un titlu mondial la profesioniști, iar apoi să revină în boxul amator, pentru a-și atinge un vis mai vechi, o medalie la Jocurile Olimpice.

„După ce îmi fac treaba de profesioniști, m-aș întoarce la amatori. Sper să iau un titlu mondial cât mai repede, deoarece dacă ai sub 20 de meciuri la profesioniști, te poți întoarce la amatori. Sper să nu depășesc această bornă, să ies campion mondial la profesioniști, iar apoi să atac o medalie olimpică”, a declarat Biea.

Președintele Federației Române de Box, Leonard Doroftei, și-ar dori la rândul său să îl întoarcă pe Flavius Biea sub egida AIBA. „Flavius Biea e un reprezentant de frunte al boxului și sper să facă în continuare performanță. Mi-aș dori din suflet să-l putem readuce la AIBA, e un boxer foarte bun. Încă nu i-am propus acest lucru, rămâne de văzut și în funcție de programul competițional la nivel înalt pe care îl au cei de la AIBA”, a spus Doroftei.

Flavius Biea se află momentan la Timișoara, însă peste două săptămâni va reveni în Germania, la EC Boxing, clubul ce în primăvara acestui an i-a oferit primul contract din cariera de profesionist. Pugilistul se va întoarce în România în vară, pentru a boxa la o gală ce-l va avea în prim plan pe Cristian Ciocan, campion european la categoria grea în versiunea WBO. Momentan, nu se cunoaște locația în care va fi organizată gala, tatonându-se variantele Iași, Constanța și București.

„Peste o lună voi afla exact ce meciuri urmează. S-ar putea să mai am un meci sau două în Germania, încă nu știu sigur, trebuie să mă anunțe promoterul meu. Sigur voi boxa însă în România, pe 23 august, într-o gală asemănătoare celei de la Galați, în care main eventul serii va fi meciul lui Cristian Ciocan”, a mai spus Flavius Biea.

Vlad Cotuna, la primul turneu internațional din 2013

Gimnastul timișorean Vlad Cotuna va lua startul joi la Turneul Maeștrilor de la Cottbus, competiție ce va reuni sportivi din 42 de țări ale lumii. Sportivul legitimat la CSM Lugoj va concura la trei aparate în cadrul evenimentului considerat cel mai vechi turneu internațional de gimnastică din Europa.

Cea de-a 37-a ediție a Turnier der Meister va începe astăzi, la Cottbus, cu primirea delegațiilor din cele peste 40 de țări, primele antrenamente și ședința tehnică. Joi au loc primele calificări la aparate, acolo unde va intra și gimnastul timișorean Vlad Cotuna. Sportivul care a reprezentat România la Jocurile Olimpice de la Londra se va reobișnui cu aerul tare al competițiilor internaționale, acesta fiind de alfel primul concurs de anvergură pentru el în 2013. Conform desfășurătorului afișat pe pagina oficială a competiției, Cotuna va concura la trei aparate: sol, bară și paralele. Pentru gimnastul născut la Timișoara și legitimat la CSM Lugoj, Turneul Maeștrilor va fi un bun prilej de încălzire pentru Campionatele Europene Individuale ce se vor desfășura la mijlocul lunii aprilie, la Moscova.

Alături de Vlad Cotuna, la Cottbus vor concura alți trei gimnaști români de lot național: Alexandru Ursache, Cristian Bataga și Ovidiu Buidoso. Deși inițial țara noastră ar fi trebuit să fie reprezentată și la feminin, prin Larisa Iordache și timișoreanca Diana Bulimar, nicio gimnastă româncă nu apare pe lista de start afișată marți pe pagina oficială.

Turnier der Meister e considerat cel mai vechi turneu de gimnastică de importanță internațională de pe Bătrânul Continent. Primele două ediții ale competiției s-au desfășurat la Schwerin și Berlin, în 1973 și 1978. Din 1979, turneul e organizat anual, fără întrerupere, la Cottbus. Începând cu anul 1994 e considerat Grand Prix, pentru ca, în 2000, Federația Internațională de Gimnastică (FIG) să îl recunoască oficial drept etapă de Cupă Mondială. Din 2003 încoace, concursul se desfășoară în moderna sală Lausitz-Arena.

Diana Bulimar participă sâmbătă la Internaționalele Franței

Timișoreanca Diana Bulimar va lua parte, la finalul acestei săptămâni, la primul concurs internațional din 2013. Gimnasta medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice de la Londra va concura la bârnă, în cadrul Internaționalelor Franței, întrecere aflată în circuitul FIG World Cup.

Gimnaști de elită din întreaga lume sunt așteptați la etapa de Cupă Mondială din weekend, concurs inclus în cadrul Internaționalelor Franței. Tradiționala competiție din Hexagon a ajuns la ediția cu numărul 19, fiind organizată pentru prima oară în 1986. Ca o noutate, e pentru prima oară când turneul nu se va desfășura în Palais Omnisports de Bercy din Paris, sală aflată în renovare, ci în „La Vendespace”, complex sportiv situat lângă localitatea Roche-sur-Yon din regiunea Loire.

România va fi reprezentată în Franța de trei sportivi. E vorba despre Flavius Koczi (sol și sărituri), Larisa Iordache (toate aparatele) și timișoreanca Diana Bulimar, care va intra în concurs doar la bârnă. La acest aparat, sportiva în vârstă de 17 ani a obținut un frumos 14.533 la Jocurile Olimpice, în finala pe echipe, care i-a adus și medalia de bronz. De asemenea, tot la bârnă Bulimar a fost înlocuită în finala pe aparate de Larisa Iordache, datorită notei mai mari de plecare a exercițiului celei de-a doua sportive.

Pentru Diana Bulimar, concursul din Franța e un bun prilej de repetiție pentru prima întrecere majoră din acest an, Campionatele Europene Individuale, ce se vor desfășura la Moscova, în perioada 17-21 aprilie.

Campionii trag la Timișoara! Estera Dobre, noua vedetă a luptelor de pe Bega

Estera Dobre (stânga) va lupta în 2013 pentru Timișoara

În 2012, secția de lupte libere a CSM Timișoara a dominat topurile la nivel național, cucerind titulul atât la masculin, cât și la feminin. Hegemonia capitalei Banatului din această disciplină pare să se prelungească, clubul bănățean anunțând înregimentarea Esterei Dobre, una dintre cele mai valoroase luptătoare ale continentului.

CSM Timișoara a reușit transferul anului în luptele din România, obținând semnătura Esterei Dobre. Sportiva născută la Jimbolia, legitimată în anii trecuți la CSM Sfântu Gheorghe și Steaua, e vicecampioană europeană de cinci ori consecutiv, reprezentând România și la Jocurile Olimpice de la Beijing, din 2008.

În vârstă de 25 de ani, Estera Dobre va fi, fără îndoială, vedeta echipei feminine de lupte libere de la CSM Timișoara, deținătoarea la zi a Superligii. Antrenorul emerit Petre Brândușan se declară încântat de această mutare și e convins că în acest an toți ochii se vor îndrepta către vestul țării.

„E o mutare extrem de importantă pentru noi, sperăm că e la fel și pentru Estera, care și-a dorit mult să revină acasă. Ne bucurăm să avem în lot cea mai titrată sportivă a țării, avem astfel toate condițiile să ne apărăm titlurile cucerite anul trecut. Cu siguranță, toată lumea va fi cu ochii pe noi”, a declarat Petre Brândușan.

CSM Timișoara va debuta în ediția din acest an a Superligii în luna aprilie, conducătorii secției trasând ca unic obiectiv titlul național, atât la feminin, cât și la masculin. Antrenorii Petre Brândușan, Valentin Mihăilă și Doru Nilași vor avea, în acest sezon, următorii sportivi sub comandă:

Masculin: Anatoli Buruiană, Andrei Prepeliţă, Marin Filip, Mihai Sava, Ion Vremerea, Alin Marian, Mark Sorin, Alin Constantin, Piotr Ianulov.

Feminin: Estera Dobre, Gabriela Vrabie, Raluca Chircu, Georgiana Spaic, Ramona Pricop, Beatrice Dancea.

Program încărcat în martie pentru Diana Bulimar și Vlad Cotuna

Luna martie aduce primele concursuri internaționale pentru cei doi gimnaști de top născuți la Timișoara. Diana Bulimar va participa la trei întreceri într-un interval de 13 zile, în vreme ce Vlad Cotuna va reprezenta România la Turneul Maeștrilor, de la Cottbus.

Luna martie va fi extrem de încărcată pentru Diana Bulimar, singura reprezentantă a sportului timișorean medaliată la Jocurile Olimpice de la Londra. Gimnasta în vârstă de 17 ani va participa la trei întreceri internaționale, în perioada 16-27 martie.

Mai întâi, timișoreanca va fi prezentă la cea de-a 19-a ediție a Internaționalelor Franței, competiție ce se va desășura în zilele de 16 și 17 martie, în localitatea La Roche sur Yon. La această întrecere, Bulimar va concura la un singur aparat, bârna.

Între 20 și 24 martie, urmează o competiție cu o participare extrem de numeroasă, peste 150 de gimnaști și aproximativ 100 de gimnaste din toate colțurile lumii anunțându-și prezența la Turneul Maeștrilor ce va avea loc în Germania, la Cottbus. Diana Bulimar va concura de această dată la trei aparate: paralele, bârnă și sol. Întrecerea de la Cottbus e singura din luna martie și pentru unicull gimnast timișorean din lotul național. Vlad Cotuna va încerca să se claseze cât mai sus la sol, paralele și bară.

Ultimul concurs al lunii va avea loc în intervalul 27-29 martie, la Doha, unde se va desfășura deja tradiționala etapă din cadrul Cupei Mondiale Challenge FIG. Diana Bulimar va concura la paralele, bârnă și sol, la acest ultim aparat timișoreanca obținând o medalie de argint în ediția de anul trecut, prima treaptă a podiumului fiind ocupată atunci de Cătălina Ponor.

Prin competițiile din martie, cei doi gimnaști timișoreni se vor reobișnui cu aerul concursurilor internaționale, mai ales că între 17 și 21 aprilie, la Moscova, au loc Campionatele Europene individuale.

Schimb de ștafetă: Maria Olaru, noua șefă a olimpismului din Timiș

Filiala Timiș a Academiei Olimpice Române are, de la începutul acestui an, o nouă directoare. E vorba despre Maria Olaru, fosta campioană olimpică la gimnnastică de la Sidney, care astăzi a preluat ștafeta de la profesoara Doina Moț, cea care a condus instituția vreme de 18 ani.

Olimpismul timișean își schimbă conducerea pentru prima oară din 1994, atunci când a luat ființă filiala județeană a AOR-ului. Începând cu data de 22 ianuarie, de destinele instituției se va ocupa fosta gimnastă Maria Olaru, cea care a reușit să ajungă acolo unde mulți doar visează, pe prima treaptă a podiumului olimpic. Sportiva născută la Fălticeni și stabilită de câțiva ani buni la Timișoara, a obținut aurul cu echipa României, la Jocurile Olimpice din 2000, de la Sydney, bifând și o medalie de argint la individual compus, în aceeași ediție.

Maria Olaru a preluat astăzi ștafeta conducerii Academiei Olimpice Române de la Doina Moț, cea care a condus filiala județeană timp de 18 ani. „Aș fi vrut să mă retrag încă de anul trecut, însă domnul Mihai Costa (n.r. – conducătorul departamentului sportiv din Primărie) s-a opus cu vehemență și am mai continuat un an. Acum a venit momentul să pun punct acestei activități. Sunt fericită că Maria Olaru a acceptat să preia ștafeta, e și ea o olimpică, și încă ce olimpică! Va da un suflu de tinerețe AOR-ului și sunt mândră că îi las pe mână un colectiv excepțional”, a declarat Doina Moț.

Fosta componentă a naționalei de volei a României, clasată pe locul 4 la Jocurile Olimpice din 1964, de la Tokyo, va rămâne în continuare în cadrul filialei, ca mentor. Distinsa doamnă a sportului timișean a anunțat că va lansa cât de curând o carte, intitulată Olimpism, punte între generații, ce va fi distribuită prin școlile din județ. „E mai necesar decât oricând ca educația să primească acest impuls al olimpismului, al valorilor pe care le promovează olimpismul, pe care foarte puțină lume le cunoaște”, a mai spus Doina Moț.

„Îmi doresc să pot duce la bun sfârșit ceea ce a început doamna Doina Moț. De asemenea, aș vrea să avem o colaborare mai strânsă cu instituțiile cu care lucrăm, Inspectoratul Școlar, Direcția Județeană de Sport și Tineret, Consiliul Județean, Primăria și așa mai departe. Misiunea noastră e să ducem mai departe valorile olimpismului”, a declarat noua directoare a Academiei Olimice din Timiș, Maria Olaru.

Corina Căprioriu, între retragere și lupta pentru aurul olimpic

Corina Căprioriu e sportiva care a adus cea mai strălucitoare medalie în județul Timiș după Jocurile Olimpice. Judoka născută la Lugoj, medaliată cu argint la Londra, e tentată să calce pe urmele Alinei Dumitru, luând în calcul o posibilă retragere din sportul de performanță.

În vară, a urcat Timișul pe podiumul olimpic. Acum se gândește serios la retragere. Corina Căpiroriu se află în fața unei decizii extrem de importante, deși încheie cel mai bun an al carierei, conform propriilor spuse. „2012 e cel mai bun an din cariera mea. Indiferent de ceea ce s-a întâmplat înainte de Jocurile Olimpice, medalia de argint de la Londra a spălat orice eșec al meu”, a declarat judoka născută la Lugoj.

Cea mai prolifică reprezentantă a sportului timișean în 2012 ar putea să-și agațe kimono-ul în cui, la doar 26 de ani. Imediat după ce Alina Dumitru și-a anunțat retragerea din judo, Căprioriu a admis că e posibil să recurgă la rândul ei la o astfel de măsură extremă, nefiind mulțumită de sprijinul pe care îl primește din interiorul sportului pentru care a scris istorie la Londra. Din câte se pare, la mijloc ar fi un conflict cu antrenorul lotului olimpic, Florin Bercean, însă bănățeanca s-a ferit să atingă acest subiect. „La sfârșitul lui ianuare voi lua decizia finală. Nu mă grăbesc în a da un răspuns, pentru că e o decizie foarte importantă, de ea va depinde viața mea de aici înainte, deci trebuie să fie alegerea cea mai bună și pentru momentul repectiv și pentru viitor. Decizia mea va depinde de sprijinul acordat de toți cei din sport, din judo”, a explicat Corina Căprioriu.

Judoka născută la 18 iulie 1986 la Lugoj promite însă că dacă va fi să continue activitatea competițională, va lupta pentru a mai urca o treaptă pe podiumul olimpic în 2016, la Rio de Janeiro. „Iubesc foarte mult sportul pe care îl practic, iubesc performanța, iubesc chiar și înfrângerile, pentru că îmi dau putere de a urca din nou pe podium. Încă mă simt legată de sportul de performanță și mi-ar părea rău să trebuiască să mă retrag. În cazul în care voi continua, îmi doresc aurul la Rio de Janeiro, dar totul depinde și de ziua respectivă. Noi pentru asta ne antrenăm, pentru aurul olimpic, pentru a urca pe podium și pentru a ni se cânta imnul”, a mai spus sportiva.

De altfel, prezența din nou pe un podium olimpic ar putea reprezenta principalul factor motivațional într-o eventuală decizie de a rămâne în sport. „E o senzație de nedescris, e imposibil să o exprim în cuvinte. E o șansă unică în viață, nu te întâlnești zilnic cu așa ceva, sunt puține momente când îți e dat să simți asemenea emoții și trăiri”, a mai spus Corina Căprioriu.

Judoka născută la Lugoj și legitimată la Universitatea Cluj a fost la un pas de a obține aurul olimpic la categoria 57 kg. Finala pentru primul loc, disputată împotriva japonezei Kaori Matsumoto, s-a decis în „golden score”, când arbitrii au decis să o descalifice pentru un procedeu interzis, pe care l-a și recunoscut ulterior. Corina Căprioriu a avut o prestație entuziasmantă în semifinale, practic meciul care i-a asigurat medalia olimpică, învingând-o pe americanca Marti Malloy cu un ippon executat ca la carte.

Vlad Cotuna, despre participarea la Jocurile Olimpice: „E imposibil de descris în cuvinte”

După 8 ani, Timișoara a avut din nou un reprezentant în echipa olimpică de gimnastică masculină. În 2004, la Atena, a fost Dan Potra, medaliat cu bronz la echipe, iar în 2012 Vlad Cotuna, intrat in extremis în lot, în locul multiplului campion Marian Drăgulescu.

Vlad Cotuna e timișorean get-beget, însă e legitimat la CSM Lugoj. În vara acestui an, i s-a îndeplinit visul pe care îl avea încă din ziua în care s-a apucat de gimnastică, participarea la cea mai importantă competiție sportivă a lumii, Jocurile Olimpice. Totuși, a așteptat cu înfrigurare anunțul de convocare pentru Londra, deoarece trebuia să se aleagă între el și multiplul campion mondial Marian Drăgulescu.

„Sunt la început de carieră, dar pot spune că 2012 a fost cel mai reușit an de când sunt în gimnastică. Am luat și medalia la Europene, a fost și participarea la Jocurile Olimpice. Aici am avut ceva emoții, deoarece trebuia să se aleagă între mine și Marian Drăgulescu. Trebuia să fiu tot timpul constant, a fost și stres, deoarece nu știam sigur dacă voi merge. Până la urmă mi-am stăpânit emoțiile și am ajuns la Londra. În plus, a fost și mai greu să știu că i-am luat locul lui Drăgulescu, gimnast de opt ori campion mondial, vicecampion olimpic, îmi era foarte greu să îl depășesc. Doar că în acel moment nu era suficient de antrenat, iar antrenorii au decis să mă bage pe mine în echipă”, a declarat Cotuna.

Gimnastul timișorean în vârstă de 22 de ani mărturisește că în vară, la Londra, a trăit cea mai frumoasă experiență a carierei sale. Dacă ediția din acest an a fost doar de acomodare cu presiunea exercitată de cele cinci cercuri olimpice, peste patru ani, Rio de Janeiro, nu concepe să se întoarcă la Timișoara fără o medalie.

„A fost o experiență unică, pe care cred că numai un sportiv care ajunge acolo, la Olimpiadă, îl poate simți. E efectiv imposibil de descris în cuvinte. A fost foarte frumos, mai ales că pentru mine era și prima ediție a Jocurilor Olimpice. Am acumulat experiența de care am avut nevoie și sper ca în 2016, la Rio de Janeiro, să mă întorc cu o medalie acasă”, a mai spus Cotuna.

Gimnastul legitimat la CSM Lugoj a fost unul dintre cei patru sportivi timișoreni participanți la Jocurile Olimpice. Deși admite că pentru momentul actual e un bilanț mulțumitor, Cotuna avertizează că fără investiții serioase, orașul de pe Bega ar putea avea pe viitor tot mai puțini reprezentanți la cea mai așteptată întrecere sportivă de pe planetă.

„În acest moment, la condițiile care sunt, e suficient pentru Timișoara să trimită patru sportivi la Jocurile Olimpice. Dar dacă lucrurile vor rămâne așa, în 2016, în 2020 și mai departe vom fi din ce în ce mai puțini. E totuși puțin pentru un asemenea oraș, n-ar trebui să se mulțumească doar cu atât”, a mai spus Cotuna.

Până la o viitoare ediție a Jocurilor Olimpice, gândul lui Vlad Cotuna stă la întrecerile continentale și mondiale programate în anul 2013, în care speră să își îmbogățească colecția de medalii. „Îmi doresc o medalie de aur la Campionatele Europene, iar apoi, la sfârșit de an, la Mondiale, cel puțin una-două medalii”, a conchis gimnastul.

Direcția Județeană de Sport și Tineret l-a desemnat pe Vlad Cotuna drept cel mai bun sportiv al Timișului în 2012. Gimnastul în vârstă de 22 de ani va fi premiat marți, în cadrul galei organizate în sala de ședințe a Consiliului Județean, cu începere de la ora 14.

Zoltan Norman, cel mai mare portar al poloului timișorean

Dacă pentru fotbalul timișorean, 4 decembrie e una dintre cele mai importante date, și poloul are ce sărbători în această zi. Cu exact 93 de ani în urmă s-a născut Zoltan Norman, cel despre care se spune că a fost cel mai mare portar pe care l-a avut Timișoara. Multiplu campion național cu ILSA și participant la Jocurile Olimpice de la Helsinki, „Zoli bacsi” n-a mai apucat să vadă cu ochii lui starea jalnică în care a ajuns bazinul pe care l-a frecventat ani la rând.

Timișoara se laudă cu o tradiție pe care puține orașe din România o au în materie de polo. Un sport ce a adus pe Bega șase titluri naționale, a lansat sportivi de talie mondială, dar care a fost lăsat să moară încet dar sigur.

Unul dintre marii performeri ai poloului timișorean ar fi împlinit astăzi 93 de ani. E voba despre Zoltan Norman, considerat de specialiștii în domeniu ca fiind cel mai bun portar pe care l-a avut Timișoara în această disciplină.

Născut la 4 decembrie 1919, Zoltan Norman a fost încă de tânăr atras spre înot și polo, frecventând bazinul ILSA-ei din anii ’30. După război, a fost om de bază în echipa ce avea să domine vreme de câțiva ani poloul românesc. Între 1946 și 1951, ILSA a cucerit șase titluri naționale consecutive, având în Zoltan Norman un portar de excepție. De altfel, în acea vreme, echipa-fanion a poloului timișorean dispunea de doi goalkeeperi valoroși, alături de Norman regăsindu-se și Lazar Weinreich. Cum experiența superioară a primului îl făcea indispensabil, Weinreich a fost deseori reprofilat ca apărător, datorită polivalenței sale.

Punctul culminat al carierei lui Zoltan Norman a fost, fără îndoială, în 1952, când a participat la Jocurile Olimpice de la Helsinki. De altfel, România a deplasat în Finlanda o reprezentativă clădită pe shceletul ILSA-ei, care, alături de Norman, îi mai cuprindea pe Adalbert Stănescu, Octavian Iosim, Zoltan Hoszpodar și antrenorul-jucător Gavrilă Torok. Lipsa de experiență pe plan internațional a poloiștilor români a dus însă la o participare extrem de scurtă. România a fost eliminată încă din faza preliminară la Helsinki, după două jocuri pierdute cu RF Germania (4-8) și SUA (3-6), rezultate ce i-au plasat pe tricolori pe locul 17, din 21 de participante. Mexic, Australia, Portugalia și India, în această ordine, i-au urmat pe români în ierarhia finală de la Helsinki.

Nici după retragerea din activitatea competițională, Zoltan Norman nu a reușit să stea departe de polo și, implicit, de ILSA. Pentru o scurtă perioadă a pregătit echipa de seniori a clubului textilist, iar apoi, vreme îndelungată s-a ocupat de juniori. Chiar și după stingerea ILSA-ei, „Zoli bacsi”, așa cum îl cunoștea un oraș întreg, era deseori văzut înotând în bazinul de la Ștrandul Termal.

La 27 decembrie 2001, Zoltan Norman s-a stins, la vârsta de 82 de ani. Cu siguranță, acolo unde e s-a întâlnit cu foștii colegi „Stubi” Stănescu sau „Yotza” Iosim și privesc cu toții către dezastrul ce s-a petrecut la ILSA în ultimul deceniu.

Îi mulțumim în mod special nepotului lui Zoli bacsi, Robert Kollar, care ne-a pus la dispoziție datele din cariera fostului mare poloist și a împărtășit cu noi fotografii din arhiva personală.

« Previous Page