inot timisoara Archives

Înotătorii timișoreni, la startul Campionatului Național

Patru înotători timișoreni se află în aceste zile la București, acolo unde au loc Campionatele Naționale de seniori și juniori în bazin lung. Sergiu Deznan, Bogdan Oproiu, Tamas Talpai și Vlad Tabora vor concura pentru medalii alături de „crema” natației românești.

Astăzi au început, la București, Campionatele Naționale de înot pentru seniori și juniori în bazin lung. Timișoara ține în continuare steagul sus într-o disciplină în care are o tradiție cu care puține orașe din țară se pot lăuda, în ciuda unei infrastructuri rezervate natației cu care n-ar avea nici cel mai mic motiv să se mândrească. Două cluburi timișorene sunt reprezentate în capitală de un total de patru sportivi, care pentru antrenamente nu au decât un singur bazin lung la dispoziție în oraș, și acela privat.

Dar iată-i pe cei patru înotători care vor reprezenta Timișoara la întrecerile de la București:

Sergiu Deznan (21 de ani, CSM Timișoara) va concura în cinci probe: 100m fluture, 200m mixt, 200m fluture, 50m fluture, 400m mixt;
Bogdan Oproiu (19 ani, CSM Timișoara) va concura în patru probe: 50m fluture, 100m bras, 50m liber și 400m liber;
Tamas Talpai (18 ani, CSȘ1 Timișoara) va concura în cinci probe: 50m spate, 200m mixt, 200m liber, 50m fluture, 50m liber;
Vlad Tabora (17 ani, CSȘ1 Timișoara) va concura în cinci probe: 100m fluture, 200m mixt, 200m liber, 50m fluture, 400m mixt.

Campionatele Naționale de înot de la București se vor desfășura de astăzi până duminică, 6 iulie.

Levente Revesz, un dublu campion național dezamăgit: „Nu se poate merge la infinit doar cu promisiuni”

După decenii de stagnare, natația timișoreană a ieșit din anonimat în acest an, grație lui Levente Revesz. Înotătorul în vârstă de 26 de ani a reluat activitatea competițională după o pauză îndelungată, împărțindu-se între locul de muncă și bazin. La finele lunii trecute, a pornit înspre Hunedoara, gazda Campionatului Național de bazin scurt, unde a cucerit două medalii de aur, la 50m bras și 100m bras, sub egida CSM Timișoara. O performanță remarcabilă și, în același timp, un strigăt de ajutor al unei discipline în care orașul de pe Bega are o tradiție veche de aproape un secol, dar care a avut mai mereu de suferit din cauza infrastructurii.

După doi ani în care a lipsit din circuitul marii performanțe, Levente Revesz a revenit în forță. În luna noiembrie, a cucerit două medalii de aur la Campionatele Naționale de bazin scurt de la Hunedoara, performanță cu care Timișoara nu s-a mai întâlnit din vremuri imemoriale. Mai întâi, s-a impus în proba de 50m bras, unde a înregistrat 00:28:26. Apoi, a recidivat la 100m bras, terminând primul finala probei, cu timpul 1:02:95. Două titluri de campion național, rod al propriei ambiții și al dorului de competiție.

„A fost superb. De 37 de ani nu s-a mai luat vreo medalie de aur la seniori în înotul timișorean. Totul a venit din inițiativa mea, eu am dorit să particip. M-am antrenat atât cât am putut, pentru că și lucrez în paralel, deci nu a fost un obiectiv clar. Am mers pentru atmosferă, pentru că sunt dependent de concurs și am dorit să mă autodepășesc”, a declarat Levente Revesz.

În momentul în care abandonase marea performanță, Revesz practica în paralel cu înotul și powerliftingul, sport la care obținuse, de asemenea, rezultate demne de apreciat. Momentan, nu se gândește să revină și în sala de forță, în condițiile în care sumele insignifiante pe care le-a câștigat de-a lungul vremii din sport l-au determinat să-și găsească o cu totul altă sursă de venit.

„Nu poți trăi doar din sport. Cum lucrez de dimineață și până seara, îmi e greu să mă mai țin de două sporturi, sau chiar de unul singur de performanță. Merg la un concurs doar pentru că vreau eu, nu pentru că îmi spune clubul când și ce trebuie să fac. Când clubul va putea investi bani pentru sportivi, abia atunci ți-ar putea spune ce să faci. Altfel, sportivii lucrează, apoi se antrenează, iar lucrează, iar se antrenează, și tot așa”, mai spune Revesz.

Tocmai din acest motiv, Levente Revesz nu are un obiectiv precis pentru 2014: „Nu mi-am propus nimic în legătură cu activitatea sportivă. Dacă sunt sănătos, voi vedea ce pot face”.

„Își aduc aminte de tine abia la sfârșitul anului”

Levente Revesz a fost unul dintre cei 42 de sportivi recompensați cu o mențiune marți, la Gala Sportului Timișean, organizată de Direcția Județeană de Sport în colaborare cu Consiliul Județean. Cu alte cuvinte, proaspătul dublu campion național la natație a fost remunerat cu 500 de lei, o sumă infimă raportată la performanța sa.

„E bine că încă se mai organizează aceste gale, că își mai aduc aminte de sportivii vechi și de cei noi, dar părerea mea personală e că această gală se face, dar nu așa ar trebui făcută. Își aduc aminte de tine abia la sfârșitul anului, dar în celelalte 11 luni unde sunt? Care e ajutorul care vine pentru un an de pregătire? Nu vorbesc neapărat despre cazul meu, pentru că eu m-am reapucat de sport din prorpie inițiativă, nu m-a împins nimeni de la spate, am vrut să mă duc la naționale, am fost, am concurat și am câștigat. Dar mă gândesc la ceilalți sportivi, care se antrenează 12 luni, iar la sfârșit de an li se dă o plachetă și un plic mai subțire. E doar ca să se vadă că s-a mișcat ceva. Anul începe în ianuarie, iar până în decembrie nu auzi nimic”, a declarat dezamăgit Revesz, la finalul galei.

Lipsa bazinului olimpic, marea bubă a Timișoarei

Paradoxal, în orașul în care a făcut ochi Johnny Weissmuller și în care s-a afirmat primul înotăror al României la Jocurile Olimpice, Iosif Novak, lipsește cu desăvârșire un bazin olimpic, aflat măcar în faza de șantier. În ultimii 10-15 ani, s-au trâmbițat „n” proiecte, variante și locații pentru un asemenea obiectiv, însă în niciunul dintre cazuri nu s-a reușit măcar începerea fundației. Timișoara se confruntă dintotdeauna cu o infrastructură precară într-ale natației, nefiind capabilă să organizeze un concurs de nivel național, la fel cum o fac Aradul, Reșița sau Hunedoara, asta ca să ne referim doar la exemplele apropiate.

„Nu cred că m-am săturat doar eu, ci și cetățenii, care nu au un contact direct cu natația nici după atâtea promisiuni. Sportivii speră în continuare. De aceea încă se dezechipează și intră în bazin, sperând în ceva mai bun. Dar, deocamdată, batem pasul pe loc. Nu se poate merge la infinit doar cu promisiuni. Se vede în orice ramură sportivă acest lucru. Toți sportivii de valoare pleacă afară, se antrenează la alte cluburi. Dacă nu se vrea performanță, să se spună din start, ca părintele sau copilul să nu se mai amăgească”, pune punctul pe i Levente Revesz.

Al doilea Tarzan! Timișoreanul care a deschis drumul natației românești la Jocurile Olimpice

„Bupsi” Novak, primul din stânga, la Split. În dreapta, un alt simbol al ILSA-ei, Adalbert Stănescu.

În Freidorful care l-a dat pe Johnny Weissmüller, cvintuplu campion olimpic la înot, a făcut ochi și Iosif Novak. „Bupsi”, pentru colegi și prieteni. La fel ca Tarzan, s-a simțit în largul său în apă, fiind unul dintre deschizătorii de drumuri ai natației românești.

Greu de perceput în prezent rolul pe care l-a avut Timișoara în înot și polo, două discipline mai mult decât văduvite în capitala Banatului. Un oraș pretins de cinci stele, ce se complace de ani de zile într-o situație rușinoasă din punct de vedere al infrastructurii de natație, fără măcar un bazin de dimensiuni olimpice. Mai mult, de aproape 15 ani, un sport de echipă ce a adus orașului șase titluri naționale – poloul – a dispărut complet, tot datorită infrastructurii.

Pe actualul teritoriu al Timișoarei, în Freidorf, s-a născut, în urmă cu aproape 10 ani, prima vedetă mondială a natației, Johnny Weissmüller, cvintuplu campion olimpic pentru Statele Unite. În același cartier se năștea, ceva mai târziu, la 16 august 1922, Iosif Novak, primul înotător al României la Jocurile Olimpice.

Echipa națională de polo, în 1949. În rândul de jos, „Bupsi” Novak, flancat de colegii săi de la ILSA, Adalbert Stănescu și Zoltan Hoszpodar. În centru rândului de sus, alți doi timișoreni – Lali Weinreich și Zoltan Norman.

Novak a început înotul la ILSA, un club ce a făcut furori în anii 40-50, prin puternicele secții de natație și polo. Finalul celui de-al doilea război mondial îl găsește pe „Bupsi” practicând în paralel ambele discipline, sub stindardul intreprinderii textiliste. La polo, a fost om de bază în „echipa de aur”, care cucerea șase titluri consecutive (și singurele din palmaresul echipei), între 1946 și 1951. La înot, a dominat întrecerile naționale, în special la proba de 100m liber.

La finele anilor 40, la ILSA s-au remarcat o serie de înotători ce aveau să facă mai târziu carieră, racolați de cele două departamentale bucureștene, CCA și Dinamo. În această perioadă au răsărit nume precum Peter Lovas, Titi Schaed, Greti Weinreich, Lucian Bagiu sau Titu Groza, nimeni altul decât nepotul prim-ministrului din perioada primilor ani ai ocupației sovietice, Petru Groza, stabilit în Timișoara. De altfel, ILSA a devenit doi ani la rând campioană națională la ștafeta de 4x100m, care îi cuprindea, alături de vedeta echipei, „Bupsi” Novak, pe Lali Weinreich, Titu Groza și Titi Schaed.

Anul 1952 a fost unul de grație pentru clubul ILSA în ansamblul său. La Jocurile Olimpice de la Helsinki, au participat nu mai puțin de șase textiliști. În echipa națională de polo, au figurat Adalbert Stănescu, Zoltan Norman, Octavian Iosim, Zoltan Hoszpodar și antrenorul-jucător Gabor Torok. Cel de-al șaselea ilsist era Iosif Novak, participant al concursului de înot, la proba lui de bază, 100m liber. Deși nu a rupt gura târgului în Finlanda, clasându-se pe locul 26, cu timpul 1:00.60, „Bupsi” are un loc de cinste în istoria natației românești, devenind primul înotător ce participă la o ediție a Jocurilor Olimpice pentru România.

„Bupsi” Novak, în 1970,alături de fiica lui, Nora.

Dacă la Helsinki nu a participat în turneul de polo, avea să o facă doi ani mai târziu, la Campionatele Europene de la Torino. România avea în componență un trio de la ILSA, formație ce rămăsese în topul întrecerii interne, deși titlurile începuseră să fie împărțite de CCA și Dinamo – Adalbert Stănescu, Octavian Iosim și Iosif Novak. Cu cei trei timișoreni în echipă, tricolorii au înregistrat două înfrângeri în faza grupelor, dar ambele la capătul unor meciuri viu disputate: 5-6 cu Marea Britanie, la 31 august 1954, și 5-7 cu Olanda, o zi mai târziu.

Spre finalul carierei, Iosif Novak a concurat și pentru CCA București, acolo unde ajunsese și colegul său de la ILSA, Zoli Hoszpodar, recrutat în echipa de polo a clubului militar și apoi participant cu echipa națională la Jocurile Olimpice din 1956, de la Melbourne.

Rămas un apropiat al natației și după retragerea din activitatea competițională, „Bupsi” Novak s-a stins în 1995, la vârsta de 73 de ani.

Sursa fotografiilor: www.ilsa-timisoara.net

Primele medalii timișorene la Campionatul Național de semifond de la Bacău

În aceste zile, bazinul olimpic din Bacău găzduiește Campionatul Național de semifond, destinat copiilor cu vârste cuprinse între 11 și 13 ani. Astăzi, în cea de-a treia zi a concursului, au venit și primele două medalii pentru natația timișoreană, obținute de două dintre cele mai talentate reprezentante ale valului de mâine, Carina Notingher și Cristina Giurcă.

Speranțele înotului timișorean luptă în aceste zile pentru medalii la Campionatele Naționale de semifond de la Bacău, iar primele medalii au început deja să vină. Carina Notingher (foto) și Cristina Giurcă au obținut câte o medalie de bronz în proba de spate cumulat (100m+400m), fiecare la categoria ei de vârstă.

În concursul destinat fetelor de 11 ani, Carina Notingher, de la clubul Aquasport Timișoara, s-a clasat a treia în clasamentul probelor de spate cumulate, cu un timp total de 06:50:94. Bănățeanca a fost devansată de Ana Dascăl, de la Clubul Sportiv „Swim To Perfection” Cluj, și de Carola Stan, de la un alt club clujean, CS „Swim”.

Tot în clasamentul de spate cumulat, dar în întrecerea feminină de 12 ani, Cristina Giurcă, de la CSM Timișoara, s-a clasat a treia, cu timpul 6:33:36. Primele două poziții ale podiumului au fost ocupate de Alexia Dascăl, de la „Swim To Perfection” Cluj și de Maria Gâdea, de la Aqua Team București. În aceeași ierarhie, o altă înotătoare din Timișoara, Snejana Popov, reprezentantă a CSS1, s-a clasat imediat în urma podiumului, cu timpul total de 06:43:57.

Campionatul Național de semifond de la Bacău continuă, întrecerea urmând a lua sfârșit duminică, 8 decembrie.

Foto: CS Aquasport

Timișoara se prezintă cu 18 înotători la Campionatul Național de semifond de la Bacău

Miercuri va demara, în bazinul olimpic din Bacău, Campionatul Național de semifond, destinat copiilor cu vârste cuprinse între 11 și 13 ani. Din Timișoara au pornit spre Moldova un număr de 18 mici speranțe ale natației locale, de la trei dintre cluburile din oraș.

În perioada 4-8 decembrie, Bacăul va fi gazda Campionatului Național de semifond rezervat copiilor de 11-13 ani. În bazinul de 50m și opt culoare din orașul lui Bacovia vor înota pentru medalii un total de 18 sportivi din Timișoara.

Cei mai mulți reprezentanți îi va avea CSS1 Timișoara: Alex Kosa, Zsolt Talpai, Leonard Leucuța, Radu Vaipan și Alexandru Epure – din generația 2000, Luca Macovei, Mihai Antal Musteti, Snejana Popov, Karina Herlas, Andreea Hojda și Ștefania Vizman – de la 2001, respectiv Bianca Goanță, la 2002.

CSM Timișoara va deplasa un efectiv format din patru sportivi: Mihai Lochița (2000), Vlad Grumăzescu, Cristiana Giurcă (2001) și Denisa Retezan (2002).

Cea de-a treia grupare timișoreană prezentă la competiția de la Bacău e CS Aquasport, reprezentată de Rareș Călin (2000) și Carina Nottingher (2002).

Miercuri va avea loc prima reuniune a competiției, cu începere de la ora 17, în care sunt programate seriile de calificare la 100m fluture feminin – 11 ani, 100m fluture feminin – 12 ani, 400m spate masculin – 12 ani și 400m spate masculin 13 ani.

Levente Revesz cucerește încă un aur pentru natația timișoreană la Hunedoara

Timișoreanul Levente Revesz a revenit în forță în sportul de performanță, după o absență destul de îndelungată. Înotătorul în vârstă de 26 de ani a participat cu succes la Campionatul Național de înot în bazin scurt de la Hunedoara, unde a cucerit două titluri de campion național, la 50 de metri bras și 100 de metri bras.

Performanță remarcabilă pentru Levente Revesz, fără îndoială, cel mai valoros înotător pe care Timișoara l-a avut în ultimii ani. Revenit după o pauză forțată în circuitul performanței, sportivul legitimat la CSM Timișoara a impresionat la Hunedoara, acolo unde s-a desfășurat Campionatul Național în bazin scurt.

Mai întâi, timișoreanul a cucerit prima treaptă a podiumului în proba de 50 de metri bras, înregistrând 00:28.26 în Finala A, devansându-l pe Andrei Grădinaru, de la Farul Constanța. Tot pe sportivul dobrogean l-a avut ca principal contracandidat și duminică, la 100 de metri bras. Dacă în seriile de calificare, Grădinaru a reușit cel mai bun timp, Revesz s-a revanșat în finala probei, pe care a dominat-o autoritar și a încheiat-o primul, cu timpul 1:02:95.

În ultima zi a concursului de la Hunedoara, unul dintre înotătorii de perspectivă ai Timișoarei, Sergiu Deznan, a fost aproape de podium la 50m spate, unde s-a clasat al cincilea, cu 00:26:73, și la 100m mixt, unde a încheiat al patrulea, cu 00:57:43. În plus, sportivul în vârstă de 20 de ani a reușit să câștige Finala B a probei de 50m liber. Deznan rămâne totuși cu o performanță notabilă în bazinul hunedorean, și anume clasarea pe cea de-a treia treaptă a podiumului la 200m mixt, în prima zi a întrecerii.

Timișoara a fost reprezentată la Hunedoara de nouă înotători, proveniți de la două cluburi. Din partea CSM Timișoara au concurat Levente Revesz, Sergiu Deznan, Dan Pîrjol, Cătălin Baderca și Bogdan Oproiu, în timp ce de la CSS1 Timișoara au participat Vasilica Bălăcianu, Larisa Șucan, Nessrin Chibani și Talpai Tamas.

Timișorenii Levente Revesz și Sergiu Deznan, medaliați la C.N. de bazin scurt de la Hunedoara

Zilele acestea se desfășoară, la Hunedoara, Campionatul Național de înot în bazin scurt, rezervat seniorilor și juniorilor. O ediție în care natația timișoreană revine în prim plan, prin cele două medalii cucerite de Levente Revesz și Sergiu Deznan, în primele două zile ale întrecerii.

După multă vreme, înotul timișorean are din nou un campion național la seniori. După câțiva ani în care a abordat sportul de performanță datorită unor probleme personale, Levente Revesz a revenit în forță pe scena înotului. Sportivul născut în 1987 a cucerit vineri titlul de campion național la proba de 50m bras. După ce a câștigat și seriile de calificare, timișoreanul a înregistrat în Finala A a întrecerii 00:28.26, devansându-l cu 34 de sutimi de secundă pe constănțeanul Andrei Răzvan Grădinaru. Pe poziția a treia s-a clasat Răzvan Tudosie, de la Petrolul Ploiești, la peste două secunde distanță de cei doi.

CSM Timișoara a mai cucerit o medalie de bronz la Hunedoara prin Sergiu Deznan (foto). Tânărul înotător în vârstă de 20 de ani s-a clasat al treilea la 200m mixt, înregistrând 2:06:28, fiind despărțit de 14 sutim de poziția a doua. În primele două zile a întrecerii, Deznan a mai reușit două clasări în buza podiumului. La 50m fluture, s-a clasat le locul 4 în finală, la 10 sutimi distanță de medalia de bronz, în timp ce la 100m fluture, l-au despărțit 17 sutimi de podium.

La Hunedoara se mai află alți șapte înotărări timișoreni. Din partea CSM Timișoara, alături de Sergiu Deznan și Levente Revesz, mai concurează Dan Pîrjol (n. 1997), Cătălin Baderca (1994) – care s-a clasat al cincilea în finala de la 200m spate, și Bogdan Oproiu (n. 1995). CSS1 Timișoara e reprezentată la Hunedoara de patru sportivi: Vasilica Bălăcianu (n. 1997), Larisa Șucan (1996), Nessrin Chibani (1007) și Tamas Talpai (1997).

Astăzi e ultima zi a Campionatelor Naționale de bazin scurt de la Hunedoara, ultimele două reuniuni urmând a se desfășura cu începere de la ora 10, respectiv ora 17.

Cel mai reputat antrenor al natației timișorene, omagiat! Memorialul Lovas Peter, la ediția a XI-a

Lovas Peter (primul din dreapta, jos), alături de echipa sa de natație de la ILSA, în 1963

Sâmbătă, în bazinul de la Arena Aquasport, se va desfășura cea de-a 11-a ediție a concursului internațional Memorial „Lovas Peter”. Tineri înotători din România, Ungaria și Serbia se vor întrece în memoria celui mai reputat antrenor pe care l-a avut natația timișoreană și care și-a legat cariera de un nume de legendă al acestei ramuri, ILSA.

Lovas Peter s-a născut în 1934 la Timișoara, într-o familie cu renume în oraș. Tatăl său, Aristid Lovas, era coproprietar și redactor-șef la Temeswarer Zeitung, una dintre cele mai longevive publicații ale urbei în vremea respectivă. De mic l-a atras înotul, iar la începutul anilor 40 s-a alăturat echipei de natație de la ILSA, construindu-și drumul către o frumoasă carieră în prima parte a deceniului următor. În anii 1951 și 1952, Lovas Peter a dominat întrecerile naționale la stilurile fluture și bras, fiind selectat și în echipa națională. Cei mai buni timpi ai săi atingeau 1:22 la 100m bras și 1:20 la 100m fluture. Recturat în armată, a fost nevoit să se mute temporar la București, unde a înotat pentru CCA, alături de un alt coleg al său de la ILSA, Papa Csopi.

Tot în capitală și-a început și munca de antrenor, activând, vreme de câțiva ani, în fruntea unor grupe de copii de la CCA. În 1956 a revenit în Timișoara natală, la ILSA, unde a pus bazele unei generații de mare excepție. Editorii portalului www.ilsa-timisoara.net, la rândul lor foști elevi ai lui Lovas, povestesc despre antrenamentele pe care le coducea reputatul profesor: „Antrenamentele lui Peter bacsi erau întotdeauna atent planificate, deseori cu multe luni înainte, și nu existau două ședințe de pregătire identice în decursul unui sezon. Deși prelua complet controlul tuturor elementelor de antrenament, Peter bacsi obișnuia să se retragă în umbră la reuniunile de înot, unde lua rolul unui simplu observator. Acesta era modul lui de a dezvolta gândirea sportivilor, forțându-i să-și asume responsabilitatea”.

Mexico 1968: Lovas Peter, Anca Andrei (Reșița) și Koszta Ladislau, în febra Jocurilor Olimpice

Cel mai important rod al muncii lui Lovas Peter la ILSA a fost, fără îndoială, Koszta Ladislau. Acesta a „explodat” efectiv la mijlocul anilor 60, fiind însoțit de profesorul său, în 1965 și 1966, la prestigiosul Turneu al Celor Șapte Coline de la Roma. Punctul culminant al carierei celor doi a fost în 1968, când Koszta a reprezentat România la Jocurile Olimpice din Mexic. Trebuie precizat că înaintea plecării spre America Centrală, duo-ul Lovas – Koszta s-a aflat în mijlocul unui scandal, deoarece a refuzat participarea la câteva competiții pe plan intern, preferând să se axeze pe pregătirea Jocurilor Olimpice. Federația a amenințat cu excluderea lui Koszta din lotul național, dar în cele din urmă amândoi au ajuns la Ciudad de Mexico. Sub îndrumarea lui Lovas, Koszta Laci s-a clasat al 12-lea în proba de 200m bras.

În 1970, aflat la un eveniment în Austria, Lovas Peter a decis să nu se mai întoarcă în țara natală. S-a stabilit la Freiburg, unde și-a continuat cariera de antrenor, fiind activ până în ultima perioadă a vieții sale. S-a stins în ianuarie 2001, la 67 de ani.

Cea de-a XI-a ediție a concursului Memorial „Lovas Peter” se va desfășura sâmbătă, la bazinul Arena Aquasport, între orele 13 și 20. Pe perioada competiției, bazinul este închis pentru public, iar intrarea spectatorilor va costa 10 lei. Cei ce posedă abonamente la Arena Aquasport vor avea parte de intrare liberă.

Sursa fotografiilor: ilsa-timisoara.net

Înot și polo, pe apa sâmbetei! Bazinul olimpic, veșnica iluzie a Timișoarei

Bazinul din Circumvalațiunii, după renovarea din 2012

Promisiuni, proiecte blocate, declarații pompoase. Cam așa arată în acest moment bazinul olimpic al Timișoarei, un edificiu la care lumea natației de pe Bega visează cu ochii deschiși an de an. Orașul care se laudă cu Johnny Weissmuller, cu primul înotător român la Jocurile Olimpice și cu prima hegemonie în polo nu dispune, în 2013, de niciun bazin de dimensiuni sau dotări olimpice.

La Timișoara, construcția unui bazin olimpic pare mai dificil de realizat decât un dispozitiv de teleportare. În ultimii 10 ani, autoritățile locale și reprezentanții Guvernului, indiferent de culoarea politică, au fluturat aproape anual în fața presei diverse proiecte care vizau construirea unui asemenea obiectiv. Până în prezent, nu s-a scos însă nici măcar o lopată de pământ pentru așa ceva.

Bazinele imaginare ale Timișoarei

În urmă cu șase ani, totul părea bătut în cuie. Timișoarei i se promisese ferm un bazin olimpic la cele mai înalte standarde, pe locul fostului ștrand Uszoda, un edificiu devenit focar de infecție în plin centrul orașului și aflat în administrarea Clubului Sportiv Școlar Nr. 1. Lucrarea ar fi trebuit să fie finalizată în 2009, însă totul a căzut înainte de a fi demarate lucrările, din cauza unor arbori protejați, aflați pe spațiul destinat proiectului.

Doi ani mai târziu, povestea bazinului de care ar fi trebuit să beneficieze sportivii de la CSS1 a fost readusă la viață, Inspectoratul Școlar Timiș identificând un perimetru de 6 hectare, în zona Ion Ionescu de la Brad, în spatele terenului de fotbal de pe Calea Sever Bocu. În acest caz, lucrurile au stagnat din start, spațiul respectiv aflându-se în proprietatea Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timiș. În cele din urmă, în toamna anului trecut, Prefectura Timiș a anunțat că Guvernul a aprobat transmiterea terenului în administrarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, de care aparține și Clubul Sportiv Școlar Nr.1. Chiar și așa, finalizarea acestui obiectiv rămâne în ceață.

Primăria a anunțat, tot în toamna anului trecut, că Timișoara va beneficia totuși de un bazin olimpic până în 2014. Clădirea urmează a fi construită pe B-dul Iosif Bulbuca, în apropierea stadionului „Dan Păltinișanu”. În teorie, lucrurile păreau foarte simple: Primăria venea cu terenul, Guvernul cu banii, iar municipalitatea timișoreană urma să primească bazinul la cheie. Un nou proiect rămas în stand-by, Guvernul nealocând, la începutul acestui an, banii necesari pentru demararea investiției.

Bazinele existente ale Timișoarei

Natația timișoreană se confruntă de ani de zile cu mari lipsuri în ceea ce privește infrastructura. Cel mai aglomerat bazin a rămas cel din Circumvalațiunii, cosmetizat, ce-i drept, în 2012. Vorbim însă de un bazin „scurt”, cu lungimea de 25 de metri și cu o lățime de 16 metri, împărțită în șase culoare. Așadar, departe de ceea ce presupune un bazin olimpic, care în primul și în primul rând ar trebui să aibă o lungime de 50 de metri.

Un asemenea bazin regăsim în Calea Lugojului. Aquasport Arena, singura investiție de anvergură în ceea ce privește infrastructura de natație din ultimii 20 de ani, dar care n-a fost niciodată destinată sportului de performanță. Deși lungimea și lățimea bazinului sunt corespunzătoare, nu există blocstarturi decât într-un capăt al bazinului, iar adâncimea nu permite practicarea poloului, de pildă, care are nevoie de minimum 180 cm.

Tot o investiție privată regăsim la hotelul Do-Stil, situat nu foarte departe de Aquasport, tot pe Calea Lugojului. Și în acest caz vorbim despre un bazin de dimensiuni semiolimpice, care nu se pretează la organizarea unor competiții oficiale de natație. Înot se practică și în bazinul Școlii Generale Nr. 30, din zona Soarelui, însă doar la nivel de amatori, în condițiile în care lumgimea de 19 metri a acestuia nu e adecvată niciunui nivel de performanță. Mai putem adăuga în listă și bazinul inaugurat în urmă cu câțiva ani, la Baza 2 a Politehnicii, destinat însă prin regulament strict studenților și angajaților UPT, fiind proiectat fără luarea în calcul a dimensiunilor oficiale admise în natație sau polo.

Un vis de decenii

Lipsa unui bazin olimpic nu e doar o problemă de actualitate în Timișoara, ci una veche de mai bine de jumătate de secol. Practic, Timișoara nu a excelat niciodat în infrastructura de natație. Cel mai important pas înainte s-a realizat la începutul anilor 70, atunci când a fost dat în folosință bazinul din Circumvalațiunii, primul acoperit din Timișoara, amenajat într-un fost hangar de tancuri. Tot în acea perioadă a fost acoperit și bazinul din curtea Industriei Lânii, o locație care a suferit mereu de mari neajunsuri, mai ales în ceea ce privește încălzirea.

Remarcăm o declarație a lui Alexandru Cinteanu, antrenor ale echipei de polo ILSA, apărută în vara anului 1983 în Neue Banater Zeitung: „De ani de zile ne confruntăm cu greutăți enorme. În Timișoara nu există un bazin de dimensiuni olimpice. Noi suntem nevoiți să ne antrenăm într-un bazin mic, de 12/20 metri, în vreme ce la turnee trebuie să evoluăm în piscine mult mai mari. Din start, un handicap pentru noi”.

La 30 de ani distanță, neajunsurile sunt cel puțin aceleași. Chiar și bazinul de la ILSA a dispărut, fiind lăsat timp de un deceniu în paragină și apoi demolat în 2009, pentru a face loc unui proiect imobiliar de amploare. Groapa piscinei e vizibilă și astăzi, iar spațiul fostei baze sportive a Industriei Lânii a ajuns adăpost pentru câini vagabonzi și cerșetori.

: Bazinul de la Băile Neptun în 1912

: Bazinul de la Băile Neptun în 2003, cu puțini ani înainte de a fi astupat (www.ilsa

: Fostul ștrand Uszoda, din Parcul Central, în toamna anului trecut

: Bazinul din Circumvalațiunii, după renovarea din 2012

: Bazinul Aquasport Arena

: Bazinul de la Baza 2 a Politehnicii

În ultimii 20 de ani, s-au mai pierdut două obiective importante din istoria natației timișorene. În primul rând, ștrandul Uszoda, în ale cărui bazine erau odinioară inițiați copiii în tainele înotului. Situat la doi pași de Catedrală, cel mai vechi edificiu al înotului de pe Bega a ajuns cel mai central focar de infecție al orașului. Mai putem nota și dispariția micului bazin de la Băile Neptun, o locație utilizată pe vremuri de întotători și poliști pe timp de iarnă. Groapa piscinei a fost astupată, îar de câțiva ani în acea locație funcționează o cafenea.

Orașul lui Weissmuller

Pe 2 iunie, s-au împlinit 109 ani de când, într-o familie de șvabi din actualul cartier timișorean Freidorf, vedea lumina zilei Johnny Weissmuller , primul interpret al celebrului Tarzan. Înainte de a deveni star la Hollywood, a excelat în natație, având la activ cinci medalii de aur la Jocurile Olimpice din 1924 și 1928. Cine s-ar fi gândit că orașul în care s-a născut primul mare campion de natație al lumii nu dispune de un bazin mai acătării?

Iar dacă exemplul lui Weissmuller poate fi considerat puțin forțat, în condițiile în care el nu a învățat înotul la Timișoara, îl putem lua în considerare pe Iosif Novak. „Bupsi”, așa cum îl alintau colegii, a practicat înotul și poloul pe apă la ILSA, fiind primul reprezentant al natației românești la Jocurile Olimpice. Se întâmpla în 1952, la Helsinki, unde clasat pe locul 26 la proba de 100m liber, pe care a încheiat-o cu timpul 1:00.60.

E de prisos să mai amintim de dispariția totală a poloului, un sport ce între 1946 și 1951 aducea șase titluri naționale la Timișoara. Sportul cu mingea pe apă nu se mai practică deloc în oraș din 1999, atunci când conducerea ILSA-ei a închis complet secția. Despre o renaștere a acestei discipline nu avem cum să vorbim, în condițiile în care niciun bazin din Timișoara nu se apropie măcar de dimensiunile minime necesare.

12 medalii timișorene la Campionatul Național de Înot Masters

La sfârșitul săptămânii trecute, bazinul olimpic din Brașov a fost gazda celei de-a treia ediții a Campionatelor Naționale de înot masters. 12 medalii au luat calea Timișoarei, cei trei sportivi care au reprezentat orașul de pe Bega cucerind 7 medalii de aur, 2 de argint și 3 de bronz.

Clubul de Înot Masters din Timișoara s-a prezentat la start cu trei sportivi în cadrul celei de-a treia ediții a Campionatelor Naționale, desfășurate la Brașov. Mihai Lisețchi, Nori Târță și Ildiko Talinga, cu toții concurenți la grupa de vârstă 50+ au adunat un total de 12 medalii. Jumătate dintre acestea au fost câștigate de Mihai Lisețchi, conducătorul clubului timișorean, care a urcat de patru ori pe cea mai înaltă treaptă a podiumului și câte o dată pe cea de-a doua și a treia. L-au urmat Ildiko Talinga, cu două medalii de aur, una de argint și una de bronz, și Nori Târță, cu o medalie de aur și una de bronz.

La competiția de la Brașov au participat și foste glorii ale natației românești, cum sunt Carmen Bunaciu, Răzvan Florea, Anca Pătrășcoiu sau Stela Pura, dar și începători în ceea ce privește concursurile de înot, cum e și cazul timișorencei Nori Târță, care s-a apucat de această disciplină în urmă cu o jumătate de an, fără a avea experiență competițională în trecut. „Mi-a plăcut, a fost o participare numeroasă, o bună organizare și o atmosferă extraordinară”, a afirmat Nori Târță, aflată la prima participare la un campionat național.

Înotul masters se adresează sportivilor amatori, cu vârsta de peste 18 ani, această mișcare reunind atât foști sportivi, cât și simpli iubitori de mișcare. La concursul de la Brașov, cei mai vârstnici participanți au fost Anca Mitrofan (68 de ani) la feminin și Tică Tănase, care la cei 88 de ani ai săi a fost veteranul întrecerii masculine și al competiției per total.