Poli – CFR a fost, fără îndoială, cel mai important derby timișorean de după război. Un duel simbolic, între studențime și clasa muncitoare, o luptă de orgolii și de idei, ce stârnea la fiecare întâlnire o emulație greu de imaginat astăzi. Șirul derby-urilor dintre alb-violeți și alb-vișinii s-a oprit însă în sezonul 1994/1995, cele două grupări evoluând de atunci mereu în eșaloane diferite.
Vineri seară, ASU Poli și CFR-ul s-au întâlnit pe terenul sintetic de lângă stadionul „Dan Păltinișanu”, amintind de un derby local așteptat altădată cu înfringurare de întreaga suflare fotbalistică din Timișoara. Se împlinesc 18 ani de când Politehnica și CFR-ul nu s-au mai duelat într-un meci oficial. În sezonul 1994/1995, ambele formații evoluau în eșalonul secund, iar întâlnirile directe nu mai fuseseră de mult atât de aprige, ambele grupări timișorene terminând campionatul pe podium: Poli pe locul 1, cu promovare în Divizia A, iar CFR-ul pe locul 3.
Titi Varga, cel care a evoluat mai bine de o oră pentru ASU Poli, în amicalul de vineri, cu CFR-ul, a fost protagonist în penultimul episod al derby-ului. La 12 noiembrie 1994, pe stadionul de la Gara Mare, cele două formații încheiau la egalitate, scor 1-1. Dan Simcelescu, fiul patronului de atunci al „leoparzilor”, a deschis scorul în minutul 29, iar Titi Varga a egalat, în minutul 44, printr-o „bombă” de la peste 30 de metri, specialitatea casei la fundașul timișorean. (VEZI VIDEO)
„A fost un joc frumos, pe care pot să zic că l-am avut în mână. Am primit însă un gol stupid, marcat de Simcelescu, după o deviere a mea. Dar apoi mi-am răscumpărat greșeala, cu o lovitură liberă. Portarul Boldor era chiar pe traiectoria mingii, am tras puternic și am egalat”, își amintește Titi Varga.
Partida din noiembrie 1994 s-a disputat în fața a peste 9.000 de spectatori, care s-au înghesuit efectiv pe stadionul de la Gara Mare. De altfel, arena CFR-ului n-a mai fost asaltată de atunci niciodată de un public atât de numeros, chiar dacă „leoparzii” au mai traversat perioade bune, cu câteva sezoane de „B”, la mijlocul anilor 2000. „Am mai fost la câteva meciuri de atunci pe CFR, dar niciodată n-am mai văzut atâta lume acolo. E normal, în orice parte a lumii, un derby local atrage un public extrem de numeros”, ne-a spus Varga.
Iată și distribuțiile celor două rivale la acest joc:
CFR Timișoara (antrenor Ghiță Chimiuc): Boldor – Artimon – Diaconescu, Ivan Himcinschi, Gligorovici – Bujor, Vlătănescu (Jianu), Otiman – Ang. Foale (Corban), Simcelescu.
Poli Timișoara (antrenor Costică Rădulescu): Almășan – Andreaș – Varga, Macavei, Stoicov – Călin, Contescu, Vlaicu, Trandu (Săvoiu) – Băban, Kovacs (O. Popescu).
Meciurile dintre Poli și CFR aveau toate ingredientele unui derby adevărat. Chiar dacă formația alb-violetă a fost decenii la rând echipa-fanion a orașului, CFR-ul a rămas cu publicul ei fidel, o mică parte a vechilor „leoparzi” mai regăsindu-se și astăzi la meciurile alb-vișiniilor din Liga a IV-a. Chiar dacă atmosfera din aceste dueluri era mai tot timpul tensionată, iar presa purta „săgețile” ironice aruncate de o parte și de alta, situația nu a degenerat niciodată.
„Era la fel ca o întâlnire cu Dinamo, Steaua sau UTA. Erau derby-uri adevărate, nu conta că jucam în Liga a II-a. Mai erau ironii între cele două echipe, dar în sensul bun al cuvântului. Niciodată n-au degenerat în certuri, bătăi sau în altceva”, ne-a mai spus Varga.
Titi Varga regretă că Timișoara a rămas fără marea majoritate a formațiilor de tradiție. Derby-urile locale, care le aveau ca protagoniste pe Poli, CFR, UMT sau Progresul, erau așteptate cu sufletul la gură de microbiștii timișoreni încă de la tragerea la sorți a programului competițional.
„E un mare păcat că s-au pierdut acele derby-uri. Cei de la CFR au căzut și ei până în ligile județene, UMT-ul nu mai există. E păcat ca într-un oraș atât de mare să nu mai avem decât o singură echipă prin Liga a II-a și restul doar în eșaloanele inferioare. Era nevoie de un UMT, un CFR, un Progresul, erau niște derby-uri locale adevărate, chiar dacă Poli era cea care promova întotdeauna”, ne-a mai spus Varga.
Titi Varga a părăsit Politehnica în pauza de iarnă a sezonului 1994/1995, cu destinația Dinamo, astfel că n-a mai putut lua parte în ultimul episod al derby-urilor dintre studenți și feroviari. La 20 mai 1995, cu 3.500 de spectatori în spate, Poli Timișoara a învins cu 2-0 CFR-ul și a promovat matematic în Divizia A. Reușitele alb-violeților au fost semnate de Contescu, în minutul 15, și Băban, în minutul 72.