Barajele de altădată: Când Auto, Textila, Constructorul, ICRAL sau Dinamo băteau la porțile Diviziei C

auto-color-anii80Mâine se decid promovatele în Liga a III-a, după-amiază fiind programate manșele retur ale barajelor ce opun campioanele județene. Timișoara e conectată la meciul de la Lupac, acolo unde e de așteptat ca ASU Politehnica să facă pasul spre fotbalul profesionist. Reintroducerea barajelor în dublă manșă a fost o măsură care a stârnit destule controverse, dar care a născut, în mod sigur, și nostalgii. Asta deoarece în anii 70-80, acesta era sistemul de promovare în Divizia C, în mod tradițional, primele două duminici din luna iulie programând cele două manșe ale barajelor.

În anii 80, una dintre formațiile abonate la barajul de promovare a fost Auto Timișoara (foto). O formație despre care am mai discutat (chiar recent!), legându-ne de parcursul impresionant pentru o grupare de eșalon județean din Cupa României, ediția 1982/1983. În acel deceniu, trupa din Freidorf a câștigat de patru ori competiția din Timiș (1982, 1983, 1985 și 1987), reușind promovarea abia din a patra tentativă (sub denumirea Auto-Vulcan).

În 1982, la primul ei titlu județean din acest deceniu, Auto a nimerit la baraj cu laureata din județul Arad, Frontiera Curtici. Au rezultat două eșecuri la limită, 2-3 și 1-2, primul dintre ele fiind înregistrat în Freidorf. Trupa pregătită la vremea respectivă de Ghiță Chimiuc, având în picioare și experiența duelurilor din Cupa României cu Jiul Petroșani sau Universitatea Craiova, n-a întâmpinat nicio problemă în câștigarea campionatului și în anul următor. Însă la baraj, Cioca & co. au cedat dramatic, în fața campioanei din Caraș-Severin, Metalul Oțelu Roșu. După o victorie cu 4-1 în tur, pe teren propriu, Auto a pierdut la scor de neprezentare manșa decisivă, continuându-și astfel aventura în „Județ”.

Una dintre formațiile ce au crescut spectaculos în urma unui baraj a fost Progresul Timișoara. Formația de la Pădurea Verde a câștigat Campionatul Județean, ediția 1985/1986, obținând apoi o promovare în Divizia C după o dublă victorie cu Automecanica Reșița: 3-0 pe Bârzava și 2-1 la Timișoara. Din postura de nou-promovată, Progresul a mai reușit un salt, urcând în „B” la finalul viitoarei ediții de campionat, rezistând în eșalonul secund până după Revoluție.

Prezențe meteorice în Divizia C a avut și echipa Constructorul Timișoara, secția de fotbal fiind doar o parte a unul club polisportiv consacrat însă în alte ramuri (echipa de handbal feminin a clubului a disputat finala Cupei României în 1982). Echipa constructorilor își disputa meciurile de pe teren propriu (cel puțin în perioada anilor 80), pe terenul din Circumvalațiunii (utilizat astăzi de CSS Bega) și a câștigat Campionatul Județean în 1980/1981, reușind apoi să promoveze în urma unui baraj dramatic. După 3-0 la Timișoara cu laureata din Hunedoara, Minerul Aninoasa, bănățenii au cedat cu același scor în manșa a doua, dar au obținut biletele pentru Divizia C la loteria penaltiurilor (3-1).

Una dintre formațiile care au dominat într-o vreme autoritar Campionatul Județean, dar care n-au izbutit niciodată să acceadă în eșalonul al treilea, a fost Textila Timișoara. În 1979, echipa Uzinelor Textile a întâlnit la baraj campioana Bihorului, Alumina Oradea. Iar soarta promovării s-a decis încă din jocul tur, disputat pe malul Crișului Repede: 5-0 pentru orădeni. În retur, textiliștii și-au mai spălat din păcate, învingând cu 1-0, însă doar pentru palmares. Textila a câștigat „Județul” și în anul următor (1979/1980), dar nici de această dată nu a izbutit promovarea, după 1-3 și 1-2 cu laureata din Arad, Șoimii Lipova. Să specificăm că meciul de la Timișoara s-a jucat pe stadionul „CFR”.

De baraje au avut parte, în anii 70, alte două formații timișorene, ambele instituționalizate. În 1978, campioana județeană era ICRAL formație ce aparținea de o fostă regie a primăriei (Intreprinderea de Construcții, Reparații și Administrare Locativă). Adversară în „dubla” pentru promovare i-a fost Aurul Certej, din județul Hunedoara. Turul s-a disputat pe stadionul din Deva și s-a încheiat nedecis, 0-0. În retur, ICRAL s-a impus cu un categoric 6-0 și a acces în Divizia C, acolo unde nu avea să reziste decât un singur sezon. O altă grupare, cu un nume nelipsit din marile orașe în vremea respectivă era Dinamo. Ați ghicit, echipa Miliției județene, care în primă fază își disputa meciurile pe un terenul pe care avea să se înalțe acutalul sediu al Poliției Județene Timiș, de pe bulevardul Take Ionescu (pe atunci Leontin Sălăjan). Campioană în 1977, Dinamo Timișoara a ratat promovarea la baraj, după două eșecuri la limită, 0-1 și 1-2, în fața câștigătoarei din Caraș-Severin, Minerul Oravița.

În anii 70-80, echipele din Timișoara erau abonate la barajul de promovare, după cum s-a putut vedea și mai sus. Excepțiile au fost puține dar, aproape de fiecare dată, a fost vorba despre formații cu prezențe îndelungate în eșalonul al treilea. Un exemplu îl constituie Unirea Sânnicolau Mare, care a câștigat întrecerea județeană în 1973, promovând fără baraj, deoarece din sezonul 1973/1974, toate ligile interne s-au reorganizat prin mărirea numărului de echipe. A fost și cazul Laminorului Nădrag, formație promovată în 1976, după un baraj decis în prelungiri (0-1 și 2-0) cu Șoimii Lipova. Formația de la poalele Padeșului avea să reziste patru sezoane în Divizia C, ajungând de două ori și în 16-imile Cupei României, în 1978 și 1980, când la Nădrag au poposit nume precum Universitatea Craiova și Steaua.

O formație importantă a județului Timiș avea să devină, în anii 80, Obilici Sânmartinu Sârbesc. Echipa sârbilor a câștigat Campionatul Județean în 1984, la mare luptă cu CSM Lugoj, iar la baraj a dispus cu un dublu 1-0 de campioana Mehedințiului, Victoria Vânju Mare. În echipa lui Obilici figurau, în momentul promovării, nume precum  Barki, Belcea, Buiga, Bugarschi, Gîrbani, Ioane, Naidin, Neșin, Ocsko, Pârva, Peptanar, Pop, Rus, Sirotanov sau Tamaș. Iar la Sânmartinu Sârbesc s-a jucat neîntrerupt fotbal de Divizia C vreme de opt sezoane, până în 1992. Ultima revenire în fotbalul profesionist pentru Obilici s-a produs în 1998, când a câștigat barajul (ce ți-e soarta!) tot cu laureata din Mehedinți, Dierna Orșova, cu 3-0. În echipă figura și actualul căpitan al lui ASU Politehnica, Leonard Naidin, pe atunci un puști talentat în vârstă de 18 ani. Obilici n-a rezistat însă decât un sezon în Liga a III-a, cumpăna dintre milenii consemnându-i prăbușirea definitivă.

Barajele în dublă manșă au fost reintroduse după o pauză de 19 ani, iar mâine, ASU Politehnica dispută returul, pe terenul Voinței Lupac, de la ora 17.30.

FOTO: Spre Divizia C! ASU Politehnica ia o opțiune serioasă pentru promovare

ASU Politehnica a trecut clar, cu 5-1, de Voința Lupac, în prima manșă a barajului de promovare în Liga a III-a. Pe un stadion „Știința” mai plin ca niciodată în ultimii ani (aproximativ 5.000 de spectatori), alb-violeții lui Sorin Brîndescu și-au demonstrat valoarea și pregătirea fizică superioară „croaților”, scorul final fiind chiar blând față de cele întâmplate în teren, cel puțin în partea secundă.

Startul de meci a venit însă ca un duș rece pentru alb-violeți, care s-au văzut conduși din minutul 3, atunci când Mezin l-a surprins pe Burtic cu un șut la vinclu, de la 22 de metri. Treptat, ASU Politehnica a pus stăpânire pe joc, reușind egalarea în minutul 17, prin golgheterul din campionat, Tavi Drăghici, care a înscris la capătul unei acțiuni personale. Acesta avea să rămână scorul și la pauză, deși „croații” începuseră să dea deja primele semne de oboseală încă de prin minutul 30.

Oaspeții au căzut complet fizic în repriza a doua, atunci când alb-violeții au lansat atac după atac spre poarta apărată de Petruț. Amfitrionii au preluat conducerea în minutul 60, atunci când nou-intratul Adi Ilie a împins în plasă o minge respinsă în față de portarul oaspete, după un șut al lui Drăghici. Avansul poliștilor s-a dublat două minute mai târziu, atunci când Ghinescu a marcat spectaculos, cu un șut din afara careului, lateral dreapta, o fază pe care căpitanul Naidin a judecat-o perfect, aplecându-se pentru a nu intra pe traiectoria balonului.

4-1 s-a făcut în minutul 83, atunci când s-a și schimbat raportul numeric, fundașul dreapta al oaspeților, Costachi, văzând direct cartonașul roșu, pentru un fault din poziție de ultim apărător la Budur. Drăghici a transformat apoi cu sânge rece de la punctul cu var. Scorul final a fost stabilit în minutul 86, atunci când proaspăt intratul Feraru a săltat o minge peste întreaga linie de apărători a cărășenilor, Gălan a ajuns balonul aproape de linia de fund, l-a trimis peste portar, iar colegul său din defensivă, Gavriluță, a avut de îndeplinit o simplă formalitate de pe linia porții.

Tavi Drăghici ar fi avut șansa de a închide „setul”, în minutul 89, atunci când s-a aflat din nou față în față cu Petruț, de la punctul cu var, după hențul comis de Domondi în propria suprafață de pedeapsă. Golgheterul polist a încercat însă o execuție pretențioasă, „scărița” sa fiind ghicită de goalkeeperul formației din Lupac.

Chiar și așa, ASU Politehnica e cu un picior în Liga a III-a, după 5-1, returul fiind programat sâmbăta viitoare, de la ora 17.30, la Lupac.

ASU Politehnica (antrenor Sorin Brîndescu): Burtic – Contescu, Gavriluță, Gălan, Taub – Rebenciuc, Naidin (cpt.) – Ghinescu, Stancu, Vucea – Drăghici. Au mai intrat Ilie, Budur, Filimon și Feraru.

Voința Lupac (antrenor-jucător Boșco Vișatovici): Petruț (cpt.) – Costachi, Vișatovici, Domondi, Oncică – Mezin, Lazarovici, Târbăț, Strein – Marta, C. Moți. Au mai intrat Loba, Creangă și Nicolici.

Reacții la cald

„Am jucat foarte lent în prima repriză, am fost previzibili și nu am avut agresivitatea de care aveam nevoie. După pauză, a fost cu totul altceva. E drept, Lupacul a căzut fizic, dar și noi am schimbat ritmul, am adus mingea în margine și în fața porții, reușind să și finalizăm. Pe Burtic nu l-am certat. L-a surprins acea minge, dar nu l-am certat, nu mai avea rost să dăm filmul înapoi. Oricum luasem gol, trebuia să ne concentrăm pe faza de finalizare. În schimb, lui Drăghici i-am făcut observație pentru modul în care a executat al doilea penalti. Mai avem returu, dar cred că promovarea este, în mare parte, jucată”. (Sorin Brîndescu, antrenor ASU Politehnica)

„Am vorbit și cu băieții înainte de meci, am întâlnit un adversar puternic, cu jucători de valoare. Și-au dovedit valoarea în teren. Cât ne-au ținut bateriile, am stat bine. Noi avem jucători care au venit la meci direct de la lucru. Asta e potența noastră în momentul de față. Atâta putem, atâta am făcut. Nu pot decât să-i felicit pe băieții mei, să felicit adversarul pentru jocul prestat, să felicit lumea aceasta pentru ce face pentru Timișoara. Le urez în continuare baftă, merită tot ce e mai bun, pentru acest oraș și pentru suporterii aceștia. Și fotbaliștii au dat dovadă de caracter, formează o echipă foarte, foarte bună. La noi, e vorba despre lipsă de pregătire. Mai avem un meci, noi încercăm să jucăm cât mai bine, să ne mulțumim și fanii noștri, dar eu zic că, în mare parte, Poli Timișoara e promovată”. (Boșco Vișatovici, antrenor-jucător Voința Lupac)

Foto: Robert Dohar

FOTO Spre Divizia C! ASU Politehnica, matematic campioană în Timiș

ASU Politehnica a obținut astăzi biletele pentru barajul de promovare în Liga a III-a, la Gara Mare, acolo unde a trecut fără să forțeze, cu 3-0, de echipa cu defensiva cea mai solidă din campionat, Voința Mașloc. Mai mult decât atât, cu două etape înaintea finalului, distanța față de Ripensia s-a mărit la 9 puncte, roș-galbenii pierzând astăzi surprinzător, chiar în Ciarda Roșie, 0-2 cu Timișul Șag.

Startul meciului de la Gara Mare a aparținut echipei gazdă. Mașlocul, o trupă solidă, mai cu seamă în defensivă, a fost prima care a avut inițiativa, dar fără să creeze cu adevărat pericol la poarta lui Burtic. Alb-violeții au pus, încetul cu încetul, stăpânire pe joc, iar în minutul 26, Ghinescu a deschis scorul cu un șut de la 20 de metri, fără elan, în stânga goalkeeperului Amarinei. Două minute mai târziu, vârful gazdelor, Lucian Stoica, a văzut al doilea galben, pentru un fault deopotrivă barbar și inutil asupra lui Filimon. A urmat un real circ făcut de un atacant ce ajunsese la un moment dat chiar și în eșalonul secund, cu degete mijlocii și injurii proliferate galeriei alb-violete, cel în cauză părăsind în cele din urmă suprafața de joc abia după intervenția antrenorului său, Daniel Rupa.

La pauză, ASU Politehnica a intrat însă la adăpostul unui avans de două goluri. În cel de-al doilea minut de prelungire al primei reprize, golgheterul Drăghici a tras din afara careului, la colțul lung, fără speranțe pentru Amarinei.

În partea secundă, s-a jucat cu garda jos, alb-violeții întețind atacurile. Drăghici a mai irosit două șanse mari, a ratat și nou-intratul Vucea, iar Ovidiu Pană a sădit singurele momente de panică la poarta lui Burtic, execuția sa de la colțul careului mic fiind salvată de pe linia porții de tânărul Contescu.

Tabela s-a închis în minutul 85, atunci când Ghinescu, servit de Drăghici, a realizat „dubla”, cu un șut din unghi, la colțul lung: Voința Mașloc – ASU Politehnica 0-3, iar alb-violeții sunt siguri de prezența la barajul de promovare, cu două runde înaintea finalului de campionat. O victorie sărbătorită minute bune după fluierul final de jucătorii echipați în alb-violet, alături de fani, care au invadat terenul stadionului „CFR”.

Voința Mașloc (antrenor Daniel Rupa): Amarinei – Gabără, Matei (cpt.), Hrițcan, Pană – Al. Ionuț, Glodeanu, Berceanu, Bungău – I. Șuleap – L. Stoica. Au mai intrat Vântură, Cosur, Ardelean și Popa.

ASU Politehnica (antrenor Sorin Brîndescu): Burtic – Contescu, Rebenciuc, Gălan, Taub – Naidin (cpt.), Filimon – Stancu, Ilie, Ghinescu – Drăghici. Au mai intrat Vucea, Damian, Gavriluță și Rus.

Reacții la cald

„Un meci pe care l-am așteptat cu nerăbdare, dar pe care a trebuit, din păcate, să îl abordăm în 10 oameni. Cu Poli, se știe, e greu să joci și 11 contra 11. E o echipă foarte organizată, foarte motivată, e cea mai bună echipă a campionatului. Sunt supărat pe Stoica, dar ce să-i fac? Asta e… Fotbalul e un sport colectiv, iar atunci când unul face o greșeală, înseamnă că am greșit toți. Nu dăm în el, toți suntem de vină. Felicit Politehnica și sper să promoveze. Baftă la baraj!” (Daniel Rupa, antrenor Voința Mașloc)

„Am știut că Mașlocul are cea mai bună defensivă, am și pregătit jocul ținând cont de acest aspect. Vreau să îi feliciti pe băieți, au respectat sarcinile de joc, am controlat meciu. E adevărat, și Mașlocul a rămas în 10 oameni foarte repede. Oricum, țin să îl felicit pe domnul Rupa, echipa lui nu s-a retras în apărare și chiar a jucat ofensiv, a păstrat trei atacanți și în inferioritate numerică. Dar victoria nu cred că se pune la îndoială. Am mai avut și multe alte ocazii de a finaliza, dar le-am tratat cu superficialitate. Și ultimele două runde le vom trata cu seriozitate. Văd că e o euforie frumoasă, plăcută, dar trebuie să rămânem cu picioarele pe pământ. Vrem să terminăm returul doar cu victorii. În plus, avem unele probleme la nivel de lot, au apărut unele accidentări, deci vom mai roti dintre jucători. Și oricum, deocamdată, nu am promovat. Mai avem barajul, unde e clar că vom întâlni o echipă bună, o echipă care a câștigat o întrecere”. (Sorin Brîndescu, antrenor ASU Politehnica)

Record negativ: Timișoara, nereprezentată în ligile a II-a și a III-a

Unde sunt derby-urile de altădată ale Timișoarei? Imagine de la un Poli - UMT din 1997, în Divizia B

Unde sunt derby-urile de altădată ale Timișoarei? Imagine de la un Poli – UMT din 1997, în Divizia B

Sezonul 2013/2014 va consemna o situație fără precedent în întreaga istorie a fotbalului timișorean. Capitala Banatului nu va avea nicio reprezentantă în eșaloanele doi și trei, piramida fotbalistică a orașului fiind complet lipsită de trunchi.

În 2013/2014, fotbalul timișorean are o singură reprezentantă afiliată la FRF. E vorba despre ACS Poli, nou-promovată în eșalonul de elită. Toate celelalte echipe ale orașului se află sub oblăduirea AJF-ului, regăsindu-se în cel mai bun caz în Liga a IV-a. Cu alte cuvinte, din această toamnă, Timișoara va fi lipsită, cel puțin pentru un an, de fotbal la nivelul ligilor a II-a și a III-a, o situație nemaiîntâlnită de când se bate mingea în orașul de pe Bega.

Faptul că Timișoara lipsește de pe harta Ligii a II-a nu e o noutate. Nu mai puțin de 10 sezoane s-au scurs fără ca pe Bega să se joace fotbal de acest nivel: 1950, 1951, 1953, 1954, 1955, 1956, 1965/1966, 2003/2004, 2004/2005 și 2010/2011. Recordul absolut de participări timișorene în cel de-al doilea eșalon valoric a fost stabilit în sezonul 1940/1941, atunci când nu mai puțin de șase team-uri au luat startul în competiție: Electrica, Rapid, Chinezul, CFR, Politehnica și CAMT.

În ceea ce privește Liga a III-a, s-a mai întâmplat în doar trei sezoane ca orașul de pe Bega să nu fie deloc reprezentat: 1957/1958, 1958/1959 și, pentru ultima oară, în 1966/1967. Recordul pozitiv în acest sens l-a stabilit sezonul 1937/1938, atunci când seria vestică a cuprins 10 formații, nu mai puțin de șapte dintre competitoare provenind din Timișoara: Electrica, Banatul, CFR, Fratelia, Galvani, Politehnica și Progresul.

Recorduri de prezențe

Având în vedere că vorbim despre vremuri de mult apuse, vom privi în urmă pentru a ne face o imagine asupra hărții fotbalului timișorean din ultimele șapte decenii în eșaloanele doi și trei. În ceea ce privește Liga a II-a, cele mai multe sezoane la activ le are CFR, cu 44. Prima participare a feroviarilor la acest nivel s-a consamnat în ediția 1940/1941, iar ultima în sezonul 2009/2010, când a fost exclusă din campionat după numai 10 etape, din cauza datoriilor. Următoarea în acest clasament este Poli, cu 23 sezoane de „B” la activ, la care mai putem adăuga și cele două ediții din deceniul trecut, în care satelitul alb-violeților evolua la acest nivel. În fine, treapta a treia a podiumului îi revine UMT-ului, cu 16 ediții de ligă secundă, prima în 1970/1971, iar ultima în 2002/2003, atunci când a fost exclusă după 12 etape din cauza datoriei neachitate Rapidului pentru transferul lui Cosmin Bar.

„Zebrele” ocupă însă primul loc în rândul formațiilor timișorene în ceea ce privește participarea în Liga a III-a. UMT-ul a strâns 24 de sezoane la nivelul Diviziei C, acolo unde a urcat pentru prima oară în 1967, la doar șapte ani de la înființare. Vecinii de stadion, Electrica (sau Progresul, cum s-au mai numit „tramvaiștii”) a participat la 16 ediții în acest eșalon, ultima oară în 2002/2003, când a retrogradat după șapte sezoane consecutive în Liga a IV-a.

Una dintre echipele „clasice” ale Timișoarei de la nivelul Diviziei C a fost Electromotor. Formația ce a evoluat pe fostul teren de pe Calea Bogdăneștilor (unde se află astăzi complexul Favorit), iar ulterior pe actualui teren de rugby din Ronaț, a strâns nu mai puțin de 15 prezențe în acest eșalon. Într-o perioadă în care pentru „EMT” evoluau jucători precum Panici, Petac, Gorduna, Seceleanu sau Samson, echipa a stabilit un record neegalat de nicio altă formație timișoreană, petrecând nu mai puțin de 13 ani la rând în Liga a III-a, între 1969 și 1982.

Înainte de revoluție, în acest eșalon au mai apărut și o serie de echipe cu prezențe episodice. Am putea aminti aici Constructorul (1975/1976, 1982/1983, 1983/1984), Energia (1988-1991), Șoimii (1968/1969) sau ICRAL (1978/1979). Despre această ultimă formație trebuie să spunem că a fost retrogradată în Campionatul Județean, ca urmare a incidentelor de la partida cu Unirea Alba Iulia, din runda 28, în care arbitrul întâlnirii a fost bătut de către jucătorii gazdelor. Pentru conformitate, să amintim că ICRAL era o regie a Primăriei în acea perioadă, inițialele venind de la Intreprinderea de Construcții, Reparații și Administrare Locativă.

Ca o constatare tristă, toate formațiile ce au reprezentat Timișoara în ultimele opt sezoane din Liga a III-a sunt deja istorie. UMT s-a desființat în 2008, Calor un an mai târziu, Poli II a dispărut odată cu societatea lui Marian Iancu, în vara anului trecut, în vreme ce existența celor de la CS Flacăra e sub semnul întrebării, cel mai probabil formația prezidată de Marian Trăiculescu urmând a se înscrie în „Municipiu”.

Timișoara fotbalistică în 2013/2014

Liga I: ACS Poli
Liga a II-a: –
Liga a III-a: –
Liga a IV-a: ASU Poli, CFR, Auto
Liga a V-a: Ripensia, Tricoul 1 Iunie, Solventul, ACS Poli II

Poli II a reparat umilința de la Recaș: 8-1 cu Giarmata

Poli II i-a surclasat pe cei de la Millenium Giarmata, în ultima rundă a Ligii a III-a. Elevii lui Roberto Ivan au dat recital, în ceea ce poate fi ultimul meci al „satelitului” Politehnicii.

Giarmata a deschis scorul în partida de astăzi, de pe „Știința”, în minutul 16, prin Mihălceanu, care a profitat de o greșeală a portarului Gârlea și a scuturat plasa. Nimeni și nimic nu anunța, în acel moment, ploaia de goluri ce avea să urmeze în poarta „milenarilor”.

Bocșan a dat tonul în minutul 34, atunci cînd a marcat golul egalizator, după un corner, cu o lovitură de cap. Soarta jocului s-a decis practic în ultimele cinci minute ale primei părți, atunci când Velici (40), Cosovanu (42) și Dubei (45) au urcat scorul la 4-1 în favoarea alb-violeților. Jocul ns-a mai liniștit, în debutul părții secunde, timișorenii ratând totuși ocazii importante prin Rotariu și Velici. Elevilor lui Ivan li s-a făcut însă din nou foame de gol și au început să scuture plasa porții nefericitului Marian Mihai la fel ca în prima parte. Velici a realizat „dubla” în minutul 67, Dorinel Rotariu s-a înscris pe lista marcatorilor, după mai multe încercări, în minutul 85, pentru ca în minutele de final, nou-intrații Radosav (87) și Rogojinaru (90) să desăvârșească victoria gazdelor.

Poli II își ia astfel revanșa, după acel 0-7 înregistrat săptămâna trecută la Recaș și încheie campionatul pe un onorabil loc 4,  reușind să le depășească, după jocul rezultatelor, pe FC Caransebeș și Jiul Petroșani.

Poli II Timișoara (antrenor Roberto Ivan): Gârlea – Iovan, Bocșan, Dubei, Damian – Cosovanu (Bărbuț), Stancu (cpt.), Silaghi (Tăbăcaru) – Rotariu (Radosav), Velici (Rogojinaru)