sorinel voicu Archives

CSU de Vest pierde prima deplasare din Divizia A

După startul lansat în noua ediție de campionat, proaspăt fondata echipă de handbal feminin, CSU de Vest Timișoara, a cedat ieri, în deplasare, la Pitești, în prima „intermediară” din Divizia A, seria B. Fetele pregătite de Sorinel Voicu s-au înclinat cu 33-26 în fața SCM-ului din Trivale, după un meci în care au contat cu adevărat doar în prima repriză.

Noul proiect al handbalului feminin timișorean a înregistrat miercuri prima sincopă. CSU de Vest a pierdut în deplasare cu SCMU Pitești, la șapte puncte diferență. Echilibrul s-a păstrat doar în primul mitan, argeșencele conducând la pauză cu 14-13. Apoi, jocul s-a rupt în favoarea gazdelor, care au oprit tabela la o diferență de șapte lungimi, 33-26.

Principala marcatoare a timișorencelor a fost Butulia, cu 10 goluri, urmată de Pintilie 6, Puta 4, Istrate 2, Șunei 1, Senciuc 1, Negrea 1 și Martin 1.

S-a demonstrat așadar că victoria la 22 de puncte diferență din weekend, 41-19 în runda inaugurală, cu ACS Avram Iancu Arad, nu a fost concludentă în ceea ce privește valoarea reală a echipei. Iar această afirmație a fost întărită de rezultatul de ieri al grupării de pe Mureș, care a cedat, în primul joc pe teren propriu, în fața lui CSM Bistrița, cu un neverosimil 14-51. La pauză, vizitatoarele conduceau cu 23-7.

Într-un alt joc din etapa a II-a, cu implicații pentru zona Banatului, CSM Slatina – CSU Reșița 35-25 (14-11).

Pentru CSU de Vest urmează duelul cu retrogradata din Liga Națională, Mureșul Târgu Mureș. Deși inițial jocul a fost programat pentru miercurea viitoare, FRH a devansat etapa a III-a pentru sâmbătă. Ziua și ora de disputare a partidei nu a fost momentan stabilită.

Derby disproporționat între Timișoara și Arad: CSU de Vest – ACS Avram Iancu 41-19

Fază din jocul CSU de Vest – ACS Avram Iancu 41-19 (Sursa: www.timisoreni.ro)

Două centre vechi ale handbalului feminin, Timișoara și Aradul, încearcă să revină în prim-plan, după ani în șir de anonimat sau chiar absență totală. Cele două noi proiecte s-au înfruntat chiar ieri, în sala „Constantin Jude”, la startul Diviziei A. Mult mai experimentată, noua echipă a Timișoarei, CSU de Vest, a surclasat prima echipă de senioare a Aradului după mai bine de un deceniu, ACS Avram Iancu, scor 41-19.

Odată cu trecerea secției de handbal feminin de la CSU Politehnica la nou-înființatul club sportiv al Universității de Vest, se pare că, în sfârșit, toată energia handbalistică a Timișoarei va trage în aceeași direcție. După câteva sezoane, în care Universitatea și fost CS au orbitat în partea inferioară a seriei vestice din liga secundă, noua CSU de Vest a reușit să concentreze talentele locale și să își propună construirea unei echipe care să atace hotărâtă promovarea în Liga Națională.

Debutul noilor „albăstrele” a fost cum nu se poate mai bun. O victorie categorică, la o diferență de 22 de puncte, în fața unei alte formații nou-înființate, ACS Avram Iancu Arad. Un meci ce nu ne poate însă edifica prea mult asupra posibilităților elevelor lui Sorinel Voicu. Orașul de pe Mureș are în sfârșit o echipă la nivel de senioare, după mai bine de un deceniu, antrenorul Helmuth Bernhardt încropind un lot din… ce i-a fost dat să găsească prin județ.

Despre joc, nu se pot spune foarte multe, fiind de la bun început unul fără istoric. La pauză, UVT conducea deja la o diferență confortabilă, 20-11, reușind să se distanțeze și mai mult în mitanul secund. Tabela a fost oprită, cum spuneam, la o diferență de 21 de puncte în favoarea gazdelor, 41-19.

Pentru UVT, cele mai multe goluri le-a reușit Carla Puta, 7, urmată fiind de Negrea 5, Istrate 5, Martin 5, Butulia 5, Șunei 4, Senciuc 4, Pintilie 3, Prundaru 2 și Burlacu 1. De partea cealaltă, Barti a reușit 10 din cele 19 goluri ale arădencelor, care au mai punctat prin Lucușa 3, Tibai 3, Anghelina 2 și Țucudean 1.

Probabil ne vom da mai bine seama care este nivelul actual al „albăstrelelor” miercuri, când e programată prima etapă intermediară a sezonului. CSU de Vest va evolua în deplasare cu SCM Pitești. Următorul joc acasă pentru timișorence e programat, conform frh.ro, tot într-o zi de miercuri, 30 septembrie, când oaspete în sala „Constantin Jude” va fi Mureșul Târgu Mureș, formație proaspăt retrogradată din Liga Națională.

Handbalul feminin din Timișoara, în fața unui nou început! Va echivala și cu ieșirea din anonimat?

Un panou aflat și astăzi pe holul Facultății de Educație Fizică și Sport din Timișoara, pe lângă care mulți au trecut și prea puțini l-au înțeles.

În această vară s-au produs schimbări majore în peisajul handbalului feminin din Timișoara. Din sezonul 2015/2016, orașul de pe Bega va fi reprezentat la nivelul celui de-al doilea eșalon de o singură echipă: CS Universitatea de Vest, grupare nou-fondată, care concentrează valorile de la fostele C.S. și „U”, care au orbitat în ultimele sezoane în subsolul Diviziei A.

În această vară, secția de handbal de la CS Universitatea a fost transferată la nou-fondatul club sportiv al Universității de Vest. Tot acolo, au ajuns și alte secții, mai mult sau mai puțin marginalizate sub tutela fostului club, precum cele de volei masculin sau șah. După ani buni, în care Timișoara handbalistică a fost reprezentată în eșalonul al doilea de două echipe, niciuna însă capabilă să scoată capul la suprafață, noua echipă, CS UVT, concentrează jucătoare de la fostele CS Timișoara și Universitatea, fiind pregătită de profesorul Sorinel Voicu.

Cel puțin la nivel declarativ, conducerea noului club (și, în speță, a Universității de Vest) promite un viitor mai bun pentru handbalul feminin timișorean. Iar asta după 15 ani scurși din noul mileniu care au însemnat afundarea mai mult decât rușinoasă a unui sport care a adus glorie orașului. Mai mult decât atât, e sportul de echipă care a adus cele mai multe trofee pe Bega.

Vechea echipă Universitatea, care făcea furori pe plan intern și extern în anii 60-70, se afla tot sub tutela actualei UVT. Cu alte cuvinte, înseamnă o revenire la matcă pentru secția de handbal feminin, pornită pe o spirală descendentă odată cu legile confuze de la începutul anilor 90, care au fărămițat toate cluburile universitare ale orașului, concentrând secțiile sub umbrela unei entități centrale, finanțată direct de la Minister.

Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani pe semicercul feminin din Timișoara nu poate fi catalogată altfel decât o rușine. O cruntă bătaie de joc, despre care site-ul nostru a scris în repetate rânduri. Din 2000 încoace, Timișoara nu a fost reprezentată decât în două ediții ale primului eșalon, ultima oară în 2006/2007. De fiecare dată, a fost vorba despre o promovare urmată de o retrogradare rapidă în eșalonul secund. Iar ultima tentativă de revenire în prim plan a fost consemnată în 2012, când CS Timișoara ar fi avut dreptul de a participa la barajul de promovare, dar din cauza lipsurilor din visterie și chiar din lot, nu s-a înscris.

CS UVT își propune construcția unei echipe competitive, formată din talente locale, care în câțiva ani să readucă Timișoara acolo unde îi este locul de drept, în elită. Iar asta deoarece tradiția vechii Universitatea obligă. Fosta grupare studențească figurează și astăzi pe locul al doilea într-un clasament all-time al numărului de titluri câștigate: 11 (!), depășită fiind doar de Oltchim Râmnicu Vâlcea, cu 19 trofee.

Până la conformarea noii echipe a Timișoarei, să ne amintim de momente frumoase și oameni prea ușor uitați de cei ce s-au ocupat de destinele acestui sport în ultimii ani:

1969 Fază de joc, dintr-un meci Universitatea Timișoara – Rapid București

1972 – Opt dintre componentele Universității: (de la stânga, la dreapta) Cristina Metzenrath, Elena Onofraș, Elisabeta Simo, Edeltraut Franz-Sauer, Hilda Hrivnak, Terezia Popa, Gerlinde Oprea, Ibadula Nadire.

1975 Universitatea Timișoara, în 1975, la câștigarea titlului cu numărul 8! De la stânga la dreapta – sus: Doina Cojocaru, Cristina Petrovici, Iolanda Câmpeanu, Constantin Lache (antrenor), Terezia Popa (căpitanul echipei), Cornelia Hristov-Iepure, Lidia Stan; jos: Niculina Iordache-Sasu, Elisabeta Ionescu, Nadire Luțaș, Elena Gheorghe.

1975 Meci de handbal al Universității, pe terenul situat vizavi de Universitatea de Vest

CS Timişoara a tranşat din nou derby-ul oraşului

S-a ridicat cortina şi în cel de-al doilea eşalon al handbalului feminin, cu derby-ul capitalei Banatului, dintre Universitatea şi CS Timişoara. Întărite consistent în această iarnă tocmai de la concitadină, fetele lui Sorinel Voicu s-au impus fără mari emoţii, într-o partidă în care au fost considerate oaspete.

Diferenţa clară de valoare dintre cele două echipe s-a făcut simţită încă din start. La pauză, CST avea deja un avans confortabil, de şapte lungimi, 16-9. Situaţia a rămas neschimbată şi în partea secundă, cu trupa lui Sorinel Voicu la timonă. Tabela a fost oprită la 30-20 pentru formaţia vizitatoare, la capătul unui meci aparent fără istoric, însă cu un episod delicat, care a dat emoţii puţinilor spectatori din tribună. Cu un minut şi jumătate înainte de final, golghetera Universităţii, Pintilie, s-a ciocnit la centrul terenului cu Alina Marin. Ambele jucătoare s-au lovit destul de serios la cap, fiind transportate direct la spital.

Cea mai bună marcatoare a gazdelor a fost Pintilie, cu 7 reuşite, urmată de Prundaru – 4, Mihajlovic – 2, L. Negrea – 2, Burlacu – 2, Butulia – 1, Sângeorzan – 1 şi Şunei – 1. De partea cealaltă, Alina Crapciu-Cioriciu s-a remarcat prin cele 9 reuşite ale sale, urmată pe lista marcatoarelor de Marin – 6, Sas – 6, Bahuczki – 3, Ghilea – 2, Biro – 2, Ghiocel – 1 şi Dascaliuc – 1.

În etapa viitoare, CS Timişoara va evolua pe teren propriu, în compania celor de la HC Sebeş Alba, în timp ce Universitatea va juca în deplasare, pe terenul echipei din Târgu Jiu.

CH Poli, în fața unui nou duel de tradiție! Va fi Steaua prima victimă a alb-violeților?

După meciurile cu CS Caraș-Severin și Dinamo, pentru handbaliștii de la CH Poli urmează un nou meci cu o încărcătură specială. Joi va poposi în sala „Constantin Jude” Steaua, una dintre rivalele de tradiție ale alb-violeților. Dacă în alți ani, cele două formații se luptau la titlu, de această dată miza de ambele părți e obținerea primei victorii din Liga Națională.

Atât CH Poli, cât și Steaua au zero la capitolul puncte, după două partide disputate în noua ediție a Ligii Naționale. Dacă alb-violeții au cedat acasă cu Reșița, iar apoi în deplasare la Dinamo, nou-promovata din capitală a pierdut la Odorhei, iar apoi pe propriul teren, cu Turda. Pentru alb-violeți, e un meci crucial, însă nu și ușor, Steaua având în componență jucăori experimentați. Nu mai departe de această vară, gruparea roș-albastră i-a acontat pe Gabriel Florea, fost golgheter al Ligii Naționale, de la HC Odorhei, și pe Ionuț Georgescu, de la vicecampioana Știința Bacău.

În ultimii, ani, întâlnirile dintre Poli și Steaua de la Timișoara s-au soldat cu victorii facile ale gazdelor. Ultima dispută directă din „Olimpia” s-a consumat în sezonul 2011/2012, în anul în care roș-albaștrii aveau să ia calea diviziei secunde. Atunci s-a înregistrat cel mai clar succes al bănățenilor din istoria duelurilor cu „militarii”, 28-15, la capătul unui meci în care Ioan Stan a punctat de 7 ori, Mihai Timofte de 6, iar Radu David de 4 ori. Și cu un an în urmă, Steaua părăsea învinsă Timișoara, cu 20-28, pentru alb-violeți punctând atunci Șimicu – 6, Fenici – 5, Stan – 5, Spahic – 4, Mrakic – 3, Cotinghiu – 2, Nagy – 1, David – 1 și M. Ignat – 1. Ultimul eșec al timișorenilor pe teren propriu cu Steaua se consemna în 2009/2010, atunci când bucureștenii au învins cu 33-29, principalii realizatori ai gazdelor fiind atunci Csaba Nagy – 7 goluri și Alexandru Gălan – 5.

Două dueluri memorabile

Adversari de tradiție în lupta pentru supremație, în vremuri de mult apuse, Poli și Steaua au oferit numeroase dueluri extrem de încrâncenate, decise pe muchie de cuțit, în fața unor tribune arhipline, ce urmăreau jocul nu de puține ori din picioare.

În sezonul 1978/1979, trupa pregătită de regretatul Constantin Jude, reușea un sezon de excepție, fiind la un pas de a aduce primul titlu la handbal în 7 pe Bega, cu 12 ani înaintea performanței reușite de băieții lui Otto Hell. În cele din urmă, Steaua a luat tilul, după ce în ultima etapă a învins Dinamo la București, cu 17-13, la capătul unui meci ce a lăsat loc de multe speculații.

În acel sezon, Politehnica a câștigat meciul direct de la Timișoara, cu un scor mai puțin obișnuit în handbal, chiar și pentru acea perioadă, 9-8 (3-5). A fost un joc în care portarul timișorenilor, Alexandru Buligan, a făcut adevărate minuni în poartă, în vreme ce Alexandru Folker (foto stânga) a tras realmente echipa după el, marcând 7 din totalul de 9 goluri ale echipei sale, celălalte două reușite fiind semnate de Gunesch și Bucățean.

În lucrarea 60 de ani alb-violeți, semnată de Marius Breazu, Viorel Jurcuț și Constantin Jude, unul dintre protagoniștii acelui joc, Sorinel Voicu, rememorează: „Tot meciul a fost de o încrâncenare deosebită, cu 5-3 pentru Steaua la pauză. Îmi aduc aminte că în acel meci am avut contacte mai puțin amiabile cu Drăgăniță, în fața căruia m-am apărat om la om pe extremă. Era unul dintre jucătorii periculoși, dar Steaua mai avea 9 campioni mondiali în echipă. Victoria în fața unui public atât de numeros ne-a făcut mult bine, mai ales că am urcat pe primul loc în clasament. (…) Cred că la acel meci, fiecare jucător a „dat jos” măcar câte 2-3 kilograme”.

12 ani mai târziu, în sezonul de referință 1990/1991, cel ce a adus primul titlul Politehnicii la handbal în 7, alb-violeții au învins în drumul lor spre trofeu și Steaua, chiar dacă roș-albaștrii n-au fost atunci o contracandidată directă, terminând întrecerea abia pe locul 5. La 5 mai 1991, Poli câștiga cu 24-23, principalul realizator fiind Vasile Sajenev, cu 9 goluri, urmat de Gal – 6, D. Dobrescu – 4, N. Dobrescu – 3, Ignat – 3, Dedu – 1, și Naghi – 1.

Cinci sezoane peste Steaua

Politehnica nu a încheiat decât de cinci ori peste Steaua în clasament, de la startul campionatelor de handbal în 7. În ultimele două ediții ale Ligii Naționale la care au luat parte ambele grupări – 2011/2012 și 2010/2011 – s-a întâmplat de fiecare dată. Până la aceste două sezoane, acest lucru nu se mai întâmplase din 1990/1991, atunci când titlul național a luat drumul Timișoarei. Alte două ediții cu Politehnica în fața Stelei au fost 1960/1961 și 1961/1962, atunci când Steaua nici măcar nu a acces la turneul final. În schimb, la aceste două ediții s-a clasat pe podium o altă formație din Timișoara, Tehnometal.

Partida dintre CH Poli și Steaua București se va disputa joi, cu începere de la ora 17.30, în sala „Constantin Jude”.

Universitatea, în premieră victorioasă în derby-ul cu CS Timişoara

Astăzi s-a ridicat cortina şi în Divizia A de handbal feminin, startul sezonului fiind marcat, la fel ca în ultimii doi ani, de derby-ul Timişoarei, dintre CST şi Universitatea. “Studentele” pregătite de Cornel Jude şi Cărăbaş Ionică, deşi erau considerate oaspete, au reuşit să se impună, la o diferenţă de cinci goluri, 28-23.

Două sezoane la rând, CS Timişoara s-a impus în fiecare duel contra concitadinei Universitatea. Nu şi astăzi, când formaţia pregătită de Sorinel Voicu a fost considerată gazdă în sala “Constantin Jude”, dar a terminat învinsă disputa din prima etapă a eşalonului secund de handbal feminin.

După un start mai bun al gazdelor, care au condus până spre minutul 20, Universitatea şi-a dat drumul la joc şi a trecut la cârmă. La pauză se înregistra un avans de trei goluri pentru “studente”, 16-13, care avea să fie mărit până la cinci în repriza secundă, ultima sirenă consemnând 28-23. În ultimele 10 minute, CS Timişoara a rămas fără Mădălina Istrate, care a contabilizat cea de-a doua eliminare de două minute, văzând automat şi cartonaşul roşu.

Gazdele au marcat cel mai mult prin veterana Monica Bahuczki, autoare a 8 goluri, urmată de Marin – 6, Dascaliuc – 4, Istrate – 2, Crapciu-Cioriciu – 2 şi Obreja – 1. De partea cealaltă, Andreea Pintilii a fost cea mai bună marcatoare a meciului, cu 11 goluri. Pentru “studente” au mai punctat Daira Ghiocel – 6, Maria Turnea – 3, Casian – 2, Mihailovici – 2, Paşca – 1, Senciuc – 1, Ţepurică – 1 şi Şunei – 1.

La CS Timişoara şi-a consemnat debutul Alina Dascaliuc, handbalistă ce revine pe teren după un an şi jumătate, în care a fost ţinută pe tuşă de o accidentare, ultima oară evoluând în Liga Naţională, pentru Cetate Deva. Tot după o pauză lungă a revenit pe parchet şi Gabriela Curtuiuş, jucătoare ce lipsea din noiembrie anul trecut. Printre puţinii spectatori din sala “Constantin Jude” s-au numărat şi câteva fotbaliste de la CFR Timişoara, venite să o susţină pe colega lor, Loredana Sas, cea care în paralel e legitimată şi la formaţia de handbal a CST-ului. Din păcate, “Sasa” a rămas pe banca de rezerve.

Timișoara, spre al șaptelea sezon consecutiv de anonimat în handbalul feminin! Cât mai durează rușinea?

Cele două echipe de handbal feminin ale Timișoarei au intrat pe ultima sută. Sâmbătă începe noul sezon în liga secundă, iar startul programează, din nou, duelul direct, CS Timișoara – Universitatea. Un duel ce anul trecut s-a dus însă în subsolul ierarhiei, iar premisele pentru noua stagiune nu par deloc favorabile. Când vom putea oare vorbi despre un reviriment al handbalului feminin în Timișoara? Când se va opri seria de sezoane fără orașul de pe Bega pe prima scenă? Cum a ajuns capitala Banatului în această situație ridicolă, după ce decenii la rând era printre principalele centre ale acestui sport?

Răspunsul la întrebările de mai sus nu le avem noi. Le au cei au în mână pâinea și cuțitul. Sau cei ce au împins, prin ignoranța lor, handbalul timișorean într-o direcție de neimaginat în urmă cu nu foarte mulți ani. În primăvară, aflat într-o vizită pe Bega, președintele FRH, Cristian Gațu, afirma amar: „Simona Arghir și Doina Cojocaru se răsucesc în mormânt”, făcând referire la situația dezastruoasă a acestei ramuri din capitala Banatului. Ani la rând, Timișoara a avut câte două reprezentante pe prima scenă, iar în eșaloanele inferioare o puzderie de echipe între care se încingeau derby-uri spectaculoase și încrâncenate. Universitatea încă se mai află pe locul secund în clasamentul all-time al campioanelor României, după Oltchim. Acum câteva decenii, marile forțe ale handbalului european pășeau cu inima cât un purice în sala Olimpia. Astăzi, peisajul e dezolant. Două echipe în eșalonul secund, niciuna dintre ele cu perspective de a spera măcar la accederea în elită.

Ultimul bal în primul eșalon

Liga Națională a pornit deja la drum, aceasta fiind cea de-a șaptea ediție consecutivă fără o reprezentantă a Timișoarei. Ultima aventură în elită a orașului de pe Bega s-a consemnat în ediția 2006/2007. Universitatea, rămasă atunci singura echipă de seniorare a urbei, reușea să revină după o pauză de doar un an în prima divizie. Sezonul a început cu Tiberiu Puta la cârmă, s-a încheiat cu Sorinel Voicu pe banca suferințelor, însă deznodământul a fost previzibil. Locul 13, retrogradabil, cu doar 6 puncte în cont, la 9 lungimi în spatele primei formații de deasupra liniei, HC Zalău.

Echipa timișoreană disputa ultimul joc în eșalonul de top al României la 2 mai 2007, în deplasare la Mureșul Târgu Mureș, formație ce avea să încheie sezonul fără punct în clasament. Universitatea s-a despărțit așadar de elită cu o victorie externă, scor 32-28, marcatoarele trupei bănățene fiind Roman-Picu – 8 goluri, Calu – 6, Iovănescu – 5, Râmbu – 4, Ionescu – 4, Ignat – 4 și Drăgan – 1.

2006 – Universitatea – Oltchim
(foto: Nyugati Jelen)

În acel sezon, publicul timișorean a venit pentru ultima oară în număr mare la sala Olimpia pentru un joc de handbal feminin. Se întâmpla într-o după-amiază de joi, pe 26 octombrie 2006, atunci când Oltchim Râmnicu Vâlcea sosea cu toate pleiada de vedete pe Bega pentru o victorie sigură. A fost 45-23 pentru gruparea antrenată de Gheorghe Tadici, la pauză 19-11. Să recapitulăm însă marcatoarele celor două team-uri din acest joc:

Universitatea: Turnea – 6, Ionescu – 5, Roman 5, Râmbu – 3, Balica – 2, Crapciu – 1 și Calu – 1.

Oltchim: Gâlcă – 16, Nechita – 9, Vădineanu – 3, Maier – 3, Luca – 3, Gheorghe – 3, Ardean-Elisei – 3, Manea – 3, Lecușanu – 1, Beșe – 1.

Constantin Lache

17 sezoane consecutive pe podium

Dacă în prezent vorbim despre cel de-al șaptelea sezon consecutiv fără echipă în prima ligă, în anii 60-70 nimeni nu își putea imagina vreodată o asemenea situație. Asta pentru că Universitatea Timișoara, pregătită mai întâi de Victor Chița și apoi de Constantin Lache, a petrecut 17 sezoane la rând pe podium. În acest răstimp, studentele din Banat au cucerit 10 titluri de campioană, terminându-și șirul de victorii cu o serie de patru sezoane câștigate la rând, între 1975 și 1978.

Deși primul eșalon feminin nu avea decât 10 și mai apoi 12 echipe în acei ani, era loc și de încă o grupare timișoreană. Constructorul, pregătită ani la rândul de Vasile Fărcaș, a însoțit Universitatea în elită vreme de opt sezoane. În ultimii ani de comunism, a fost chiar singura reprezentantă a orașului în prima divizie, după dispariția Universității de pe harta eșalonului de elită. În prima jumătate a anilor 80, a apărut în prima ligă o altă formație timișoreană, AEM, care avea să reziste trei sezoane, fiind condusă de artizanul marilor performanțe de la Universitatea, Constantin Lache.

Terenul de handbal Constructorul, așa cum arată astăzi

Începutul sfârșitului

Anii 90 au dat primele semne ale declinului handbalului timișorean. Dar nici măcar atunci nu se întrevedea un dezastru de proporțiile celui de astăzi. În sezonul 1992/1993, Timișoara avea, pentru ultima oară, două reprezentante pe prima scenă. Ambele s-au luptat la retrogradare, dar nu s-a salvat decât Poli AEM, în vreme ce ILSA, clasată pe 12, a luat drumul ligii secunde.

Un amănunt interesant vine din anul 1995, atunci când ILSA retrograda din nou în eșalonul secund, după doar un an de la promovare, lăsând Timișoara fără reprezentantă pe prima scenă. Chiar și așa, echipa textilistă a dat o jucătoare la echipa națională pentru Campionatul Mondial, găzduit de Austria și Ungaria, acolo unde tricolorele au ocupat poziția a șaptea. E vorba despre centrul Corina Ciolacu, pe atunci în vârstă de 22 de ani. Ulterior, ea a mai jucat la Rapid, după care a ajuns la Nurnberg, unde a fost antrenată tot de un timișorean, Herbert Muller.

Timișoara a mai avut o perioadă de secetă comparabilă cu cea din prezent între 1999 și 2004, după retrogradarea echipei Universitatea ILSA în eșalonul secund. Formația ce purta numele Industriei Lânii, ultima secție rămasă în viață din respectivul club sportiv, a fost la un pas de revenirea pe prima scenă la finele ediției 2001/2002. Atunci, ILSA s-a clasat pe 3 la un baraj de promovare în urma căruia Astral Poșta Câlnău și CSM Sibiu urcau în elită. Pe poziția a patra s-a clasat Spartac Venus Apa Nova București.

Universitatea, Constructorul, AEM, ILSA. Cele patru formații ce au reprezentat Timișoara de-a lungul anilor pe prima scenă a handbalului feminin. A trecut vremea titlurilor succesive, a emoțiilor unei finale de Cupa Campionilor, chiar și a simplelor dueluri de prim eșalon. Nu ne rămâne decât prezentul sumbru și perspectiva unui derby strict geografic, între CST și Universitatea. Din 2000 încoace, Timișoara n-a mai scos capul decât de două ori din „hăul” eșalonului secund, ajungând de râsul întregii țări. Așadar, se cuvine să repetăm întrebarea din titlu: Cât mai durează rușinea?

Liga secundă de handbal feminin începe din nou cu derby-ul Timișoarei

Federația Română de Handbal a stabilit programul pentru viitoarea ediție a Diviziei A feminine, iar în Seria B, runda inaugurală programează, pentru al treilea an la rând, derby-ul capitalei Banatului. CS Timișoara și Universitatea se vor afla față în față pe 21 septembrie, cu formația pregătită de Sorinel Voicu în postura de gazdă.

Programarea derby-ului timișorean în prima rundă a campionatului tinde să devină o tradiție. La fel ca și în 2011 și 2012, noua ediție a Diviziei A va începe cu duelul dintre CS Timișoara și Universitatea. Partida va avea loc sâmbătă, 21 septembrie, în sala „Constantin Jude”.

În ultimii doi ani, CS Timișoara și-a asigurat de fiecare dată un start cu dreptul în compania rivalei locale. În 2011, la debutul oficial al pe atunci nou-înființatei CST, fetele lui Sorinel Voicu s-au impus categoric în fața „studentelor”, scor 40-25 (18-11), într-un meci considerat în deplasare. CST a trecut clar de „U” și la începutul ediției 2012/2013, la o diferență sensibil mai mică, 35-24, 17-11 la pauză.

În viitoarea stagiune, seria vestică a Diviziei A de handbal feminin adună la start 12 competitoare. Din păcate, având în vedere situația financiară de la ambele formații timișorene, e greu de crezut că orașul de pe Bega ar putea spera la o revenire în elită, acolo unde nu s-a mai regăsit din sezonul 2006/2007.

Iată programul turului de campionat pentru cele două echipe timișorene:

Etapa 1 (21 septembrie): CS Timișoara – Universitatea Timișoara
Etapa 2 (28 septembrie): Universitatea Timișoara – Universitatea „C-tin Brâncuși” Tg. Jiu; HC Alba Sebeș – CS Timișoara
Etapa 3 (5 octombrie): CS Timișoara – HCM Oradea, Mureșul Tg. Mureș – Universitatea Timișoara
Etapa 4 (12 octombrie): Universitatea Timișoara – CSM Slatina, CS Timișoara – Universitatea „C-tin Brâncuși” Tg. Jiu
Etapa 5 (19 octombrie): Mureșul Tg. Mureș – CS Timișoara, CSM Bistrița – Univeristatea Timișoara
Etapa 6 (26 octombrie): Universitatea Timișoara – Național Rm. Vâlcea, CS Timișoara – CSM Slatina
Etapa 7 (2 noiembrie): CSM Bistrița – CS Timișoara, SCM Universitatea Pitești – Universitatea Timișoara
Etapa 8 (9 noiembrie): Universitatea Timișoara – ACS Bowling Bobowling Sf. Gheorghe, CS Timișoara – Național Rm. Vâlcea
Etapa 9 (16 noiembrie): SCM Universitatea Pitești – CS Timișoara, Univeristatea Reșița – Universitatea Timișoara
Etapa 10 (23 noiembrie): HCM Oradea – Universitatea Timișoara, CS Timișoara – ACS Bowling Bobowling Sf. Gheorghe
Etapa 11 (30 noiembrie): Universitatea Reșița – CS Timișoara, Universitatea Timișoara – HC Alba Sebeș.

CS Timișoara, trei eșecuri în turneul de la Oroshaza

Handbalistele de la CS Timișoara au participat în weekend la un turneu amical la Oroshaza, alături de cinci secund-divizionare maghiare. Fetele pregătite de Sorinel Voicu au pierdut toate cele trei jocuri disputate în țara vecină, ocupând astfel ultimul loc în clasamentul final al competiției.

CS Timișoara a testat, la finele săptămânii trecute, nivelul din liga a doua a Ungariei. Gruparea de pe Bega a pierdut toate cele trei jocuri disputate la Oroshaza, clasându-se ultima în ierarhia finală a întrecerii.

Timișorencele au început cu un duel contra grupării Szeged SE-Algyő. Formația maghiară a condus la pauză cu 18-12, pentru ca în repriza a doua să își mărească ecartul, pentru o diferență finală de 11 puncte, 35-24. Pentru CST, Alina Cioriciu a reușit 11 goluri, urmată de Bahuczki – 6, Iosin – 3, Pîrpăliță – 3 și Martin – 1.

Fetele lui Sorinel Voicu au suferit apoi o corecție drastică din partea gazdei turneului, Orosházi NKC. După prima jumătate de oră, secund-divizionara maghiară conducea cu 18-7, scorul final fiind extrem de concludent în ceea ce privește diferența dintre cele două grupări: 40-16. Obreja a fost de această dată principala marcatoare a formației din capitala Banatului, cu 6 goluri, restul punctelor fiind semnate de Martin – 4, Cioriciu – 3, Bahuczki – 2 și Țarina 1.

Duminică dimineața, CS Timișoara a disputat meciul decisiv pentru locul 5, în compania echipei Vasas Budapesta. Formația maghiară a luat o opțiune serioasă pentru victorie încă de la pauză, atunci când tabela indica 21-10 în favoarea acestora. Diferența a continuat să se mărească și în partea secundă, la finele celor 60 de minute ajungându-se la 39-18. Alina Cioriciu a fost din nou principala marcatoare a timișorencelor, cu 9 reușite, urmată de Bahuczki – 4, Petrușe – 2, Istrate – 2 și Țarina – 1. Pentru Vasas, Turcsányi a punctat de 8 ori, în vreme ce Komsa a scuturat de 6 ori plasa.

Turneul de la Oroshaza a fost câștigat de Szekszárdi FGKC, care a dispus în ultimul act, cu 30-19 (13-9) de gazda întrecerii. Iată ierarhia finală:

1. Szekszárdi FGKC
2. Orosházi NKC
3. Eszterházy KFSC-Globál Safe
4. Kézilabda Szeged SE-Algyő
5. Vasas SC
6. CS Timișoara

Prăbușirea unei tradiții: handbalul feminin din Timișoara

Un panou mare, înțesat cu fotografii vechi, în alb și negru, fură pentru câteva clipe privirile celor care trec prin holul Facultății de Educație Fizică și Sport. Sunt handbalistele Universității, campioane naționale în sezonul 1968/1969, sub conducerea profesorului Constantin Lache. De atunci au trecut aproape 45 de ani. Dar privind la starea actuală a handbalului feminin din oraș, ni se pare că a trecut cel puțin un secol…

Cum și-a împins Timișoara spre mediocritate o ramură care îi aducea 11 titluri de campioană? Cum a ajuns în anonimat Universitatea, un club al cărui palmares e depășit astăzi doar de Oltchim? Cum se face că orașul de pe Bega nu mai există în handbalul feminin decât prin două grupări semi-amatoare, situate în a doua jumătate a ligii secunde? Răspunsurile nu sunt din păcate la noi, dar putem încerca o retrospectivă a lumii handbalistice din Timișoara de după revoluție.

1990-2000

Deși era deja departe de gloria anilor ’60-’70, handbalul feminin timișorean s-a obișnuit cel puțin cu prezențe constante în prima ligă. În prima decadă de democrație, formațiile Poli AEM și ILSA au orbitat între primul și al doilea eșalon, găsind resurse de a reveni aproape după fiecare cădere. O situație nu extraordinară, dar la care astăzi nici nu mai îndrăznim să visăm.

1990/1991 Primul sezon disputat integral după revoluție și pe care iubitorii sportului pe semicerc și-l vor aminti întotdeauna, grație titlului câștigat de băieții de la Politehnica. La feminin însă, orașul de pe Bega n-a avut nicio reprezentantă, însă în primăvara lui 1991 avea să obțină promovarea Poli AEM.
1991/1992 Poli AEM reușește cu dificultate să se mențină în prima ligă, câștigând lupta pentru supraviețuire cu Rulmentul Brașov și CSM Sfântu Gheorghe. În același sezon, din Divizia B se ridică o altă formație timișoreană, ILSA.
1992/1993 Fără îndoială, cel mai bun sezon pentru handbalul feminin timișorean de la revoluție încoace. Orașul de pe Bega e reprezentat de două grupări în elită. Poli AEM are parte de un sezon fără emoții, terminând întrecerea pe locul 8. În schimb, ILSA Timișoara nu rezistă în primul an de Divizia A și retrogradează de pe penultima poziție, depășind doar Voința Râmnicu Vâlcea.
1993/1994 Rămasă singură în primul eșalon, Universitatea AEM are parte de un sezon dezastruos, soldat cu o retrogradare de pe ultimul loc. În primăvara lui 1994, are însă loc schimbul de ștafetă, ILSA obținând promovarea după doar un sezon petrecut în „B”.
1994/1995 La fel ca și după ultima promovare, ILSA nu reușește mai mult de un loc 11 în Divizia A. Timișorencele câștigă lupta cu Textila Buhuși, însă nu reușesc să salte peste CSM Iași, pentru a se salva de la retrogradare. Un nou schimb de ștafetă și în această primăvară, Politehnica AEM promovând la limită, alături de Fibrex Săvinești și CFR Cora Craiova.
1995/1996 Politehnica AEM rezistă cu brio în prima ligă, terminând campionatul pe locul 10, în fața retrogradatelor Universitatea Bacău și CFR Craiova.
1996/1997 Universitatea AEM își păstrează locul 10, cucerit în ediția precedentă, după o luptă strânsă pentru evitarea eșalonului secund, unde au ajuns în cele din urmă Arpechim Pitești și R.A.T. București. Din liga secundă urcă echipa Industriei Lânii.
1997/1998 Deși în mod normal Timișoara ar fi trebuit să fie reprezentată din nou, după câțiva ani, de două formații, sezonul avea să fie abordat de combinata ILSA Universitatea Timișoara. Gruparea bănățeană nu are emoții în a se menține în primul eșalon, terminând campionatul pe locul 9.
1998/1999 Începutul sfârșitului pentru handbalul feminin timișorean. ILSA Universitatea retrogradează de pe ultimul loc, lăsând orașul fără o reprezentantă în prima ligă pentru următorii cinci ani.

2000-prezent

Fără îndoială, cea mai neagră perioadă din istoria handbalului feminin din Timișoara. Încep să dispară, rând pe rând, formațiile de eșalon inferior. În sezonul 2001/2002, ILSA Universitatea e aproape de o revenire în elită, câștigând seria vestică de șase echipe din liga secundă. La baraj, a încheiat însă pe locul 3 din 4, Astral Poșta Câlnău și CSM Sibiu fiind grupările promovate. Titulatura „ILSA” dispare definitiv de pe harta sportului timișorean, odată cu închiderea fabricii, la doi ani după ce mult mai titrata secție de polo își închisese ușile pentru totdeauna.

Din 2000 încoace, Timișoara n-a mai bifat decât două sezoane în elită. În 2004/2005, Universitatea, rămasă doar cu sprijin ministerial, încheie întrecerea pe locul 14, ultimul, și ia drumul ligii secunde. Gruparea studențească se reorganizează rapid, iar în sezonul următor reușește să revină în primul eșalon, cu Tiberiu Puta pe bancă. Nici de această dată însă, aventura timișorencelor în Liga Națională nu durează mai mult de un sezon. În 2006/2007, Universitatea se clasează pe penultimul loc, devansând doar Mureșul Târgu Mureș, și ea tot o nou-promovată.

Timișoara traversează, așadar, cel de-al șaselea sezon consecutiv fără reprezentantă în prima ligă, o serie neagră fără precedent, ce va fi cu siguranță prelungită, în condițiile în care CST și Universitatea se află momentan în cea de-a doua jumătate a ierarhiei din liga secundă. Vara lui 2012 a reaprins totuși speranțele unei participări în elită, prin CS Timișoara, calificată la barajul de promovare, după ce a încheiat pe 2 competiția, în urma formației CSS Caracal. Numeroasele accidentări din lot l-au determinat însă pe antrenorul Sorinel Voicu să spună „pas” turneului pentru accederea în elită, în locul bănățencelor mergând formația din Târgu Mureș.

Vitrina de trofee

Titluri naționale la handbal feminin (în 7)

1964 Știința Timișoara
1966 Știința-Universitatea Timișoara
1968, 1969, 1970, 1971, 1972, 1975, 1976, 1977, 1978 Universitatea Timișoara

Cupe ale României

1978 Universitatea Timișoara

Performanțe europene

1973 Universitatea Timișoara – finalista Cupei Campionilor Europeni (7-13 cu Spartak Kiev)