Vechile piste de atletism ale Timișoarei au dispărut , de-a lungul anilor, sub buldozere, luând cu ele poveștile unor eroi uitați mult prea repede. În săptămânile următoare ne vom concentra atenția asupra unei discipline la care Timișoara a excelat, în diferite perioade, aflându-se în punctul unei reafirmări depline. Începem cu o poveste ascunsă de autorități până după Revoluție, cea a soților Becker, reprezentanți ai Timișoarei la Jocurile Olimpice de la München, din 1972.

Siegfried Becker era, în urmă cu aproape o jumătate de veac, una dintre figurile proeminente ale atletismului timișorean. Născut la 2 martie 1940 la Săcălaz, s-a afirmat de tânăr ca unul dintre cei mai buni antrenori din țară. La Liceul Nr. 4 (actualmente LPS Banatul), a șlefuit numeroase talente, printre care Serafina Moricz, campioană europeană de juniori la suliță, în 1968, la Leipzig, și Maria Illy, medaliată cu argint la disc, la Campionatul European de juniori din 1970, de la Paris.

Totuși, profesorul Becker, avea să devină un personaj cu adevărat interesant pentru autoritățile vremii din cu totul alte motive. În timpul deplasării de la Leipzig, din 1968, Siegfried a cunoscut o tânără sulițașă de mare perspectivă. Era Marion Steiner, atletă în vârstă de 18 ani, născută la Hamburg, dar crescută în Germania de Est. Între ei s-a înfiripat rapid o idilă, iar un an mai târziu, imediat după ce devenise campioană națională de junioare în RDG, l-a urmat pe Siegfried la Timișoara.

Bănățeanul a devenit antrenorul sportivei, ce avea să își întrerupă însă brusc activitatea, pentru a o aduce pe lume pe micuța Almut Giza, născută în iulie 1970. Marion Becker și-a reluat activitatea, ea participând, sub îndrumarea soțului ei, la diverse competiții internaționale, în RFG, Iugoslavia, URSS sau RDG. Mai mult decât atât, tânăra nemțoaică a fost inclusă în lotul de atletism al României pentru Jocurile Olimpice de la München, din 1972.

Pe 31 august 1972, Marion Becker intra în concurs pentru România, însă rezultatele nu au fost strălucite. Din cele trei încercări pe care le-a avut la dispoziție, doar două au fost valide: 48.70m și 50.74m. Nemțoaica naturalizată în România rata finala, clasându-se în final pe locul 17, dintr-un total de 20 de concurente. Imediat după încheierea probei, soții Bekcer au părăsit satul olimpic și nu au mai revenit în țară niciodată.

Condamnați la închisoare în România

În momentul „dezertării”, Siegfried Becker era asistent universitar la Facultatea de Educație Fizică și Sport  din cadrul Universității Timișoara (actuala UVT), în timp ce Marion era studentă în anul I la aceeași facultate. Drept urmare, antrenorului i s-a desfăcut contractul de muncă, iar soția sa, exmatriculată.

Stabiliți în Germania de Vest, cei doi soți au început demersurile pentru recuperarea fiicei lor, Almut Giza, rămasă  la Timișoara, în grija mamei lui Siegfried, Iuliana Becker. Ea urma să ajungă alături de ei abia în 1975, dar până atunci au avut de îndurat ani de coșmar. În noiembrie 1973, s-a început urmărirea penală a celor doi, pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de înapoiere în țară, un delict ce pe vremea respectivă era perceput ca având grad ridicat de pericol social.

În luna iunie a anului 1974, la Tribunalul Militar București, au avut loc cele două înfățișări ale procesului în care erau învinuiți Siegfried și Marion Becker. Deși absenți de la judecată, ei au fost apărați de un avocat de origine germană, însă nu au scăpat de condamnări. Siegfried a primit 5 ani de închisoare, iar soția sa, 3 ani și 9 luni.

Liniștea de după furtună și podiumul de la Montreal

O altă consecință a fugii de la München a fost suspendarea lui Marion Becker pentru o perioadă de doi ani din competițiile internaționale. În tot acest timp, s-a pregătit însă sârguincios sub îndrumarea lui Siegfried, iar în 1976 i-a fost acceptat dreptul de a participa la Jocurile Olimpice de la Montreal sub steagul Germaniei de Vest.

Avea să fie șansa de afirmare deplină pentru Marion care, după eșecul din proba de suliță de la München, din urmă cu patru ani, a fost aproape de a-i fura chiar titlul olimpic multiplei campioane Ruth Fuchs, din Germania de Est. Din șase încercări ale sportivei pregătite de timișoreanul Becker, doar trei au fost valide: 60.66m, 60.52 și 64.70, ultima fiindu-i suficientăp pentru medalia de argint a probei, în dauna americancei Kate Schmidt, care s-a mulțumit doar cu bronzul.

Iată aruncarea ce i-a adus lui Marion Becker argintul olimpic:

Cei doi soți au rămas aproape de atletism și după Jocurile Olimpice de la Montreal. Stabiliți la Passau, ei au activat în cadrul clubului de atletism din localitate. Siegfried Becker, în ciuda celor aproape 74 de ani ai săi, continuă să lanseze sportive către marea performanță, cea mai proeminentă elevă a sa din prezent fiind Sarah Leidl, sportivă ce țintește o participare cât mai bună în proba de suliță la Jocurile Olimpice din 2016, de la Rio de Janeiro.