Rămas bun, căpitane! Stelian Burcea părăsește Timișoara Saracens după șapte ani încununați de succes

Stelian Burcea a primit, din partea vicepreședintelui Dușan Filipaș, un tricou al Timișoarei Saracens, semnat de toți foștii săi colegi, precum și o colecție de imagini cu toate trofeele cucerite pe Bega (Foto: Constantin Duma)

Moment emoționant astăzi, înaintea conferinței de presă premergătoare meciului dintre Timișoara Saracens și Stade Francais Paris. Campioana României a anunțat despărțirea de căpitanul de drept al echipei Stelian Burcea. O încetare a colaborării civilizată, cum ne-am dori să vedem cât mai des în sportul timișorean, cu respect reciproc din partea ambelor părți. De altfel, vicepreședintele formației bănățene, Dușan Filipaș, a anunțat cu această ocazie înființarea Clubului Jucătorilor de Legendă, un „Hall of Fame” al rugbyștilor cu impact puternic în istoria rugby-ului timișorean, și în care Stelian Burcea e primul membru.

Ajuns la 33 de ani, Stelian Burcea s-a decis să se retragă mai aproape de familie, la București, după șapte ani plini de succese la Timișoara. A sosit pe Bega de la CSUAV Arad, la finalul lui 2010, fiind unul dintre primele transferuri de marcă realizate în „era Dan Dinu”. S-a impus rapid într-o echipă care a readus rugby-ul timișorean la strălucirea de altădată, transformând RCM (ulterior Saracens) în cel mai puternic club al țării. Cu formația din Timișoara, Stelian Burcea a devenit de trei ori campion al României (2012, 2013, 2015), a cucerit de trei ori Cupa României (2011, 2014, 2015) și o Cupă a Regelui (2015). De asemenea, a participat activ la cea mai importantă performanță a clubului pe plan extern, calificarea în grupele principale ale Cupei Challenge.

Stelian Burcea părăsește Timișoara după 7 ani și 7 trofee cucerite cu formația de pe Bega (Foto © Emanuel Titus Iliesi)

„E un moment greu, după șapte ani de zile petrecuți aici… E foarte greu, dar aceasta este viața de sportiv. Până la urmă e important să pleci cu capul sus, să știi în sinea ta că ai făcut tot ce ți-a stat în putință și te-ai dăruit 100% echipei la care ai jucat. În toți acești ani pe care i-am petrecut la Timișoara au fost și momente frumoase, și momente grele, pentru că fără aceste momente grele nu ne putem întări. Vreau să le urez baftă băieților, mai cu seamă mâine, pentru că îi așteaptă un meci dificil. Vreau să le mulțumesc conducătorilor, pentru că au manageriat echipa extraordinar de bine, iar împreună am obținut rezultate foarte bune. Cred că a fost cea mai bună perioadă din cariera de sportiv… Sunt foarte mândru că am ridicat toate trofeele cu care am jucat pe masă, sunt foarte mândru că am făcut parte din acestă echipă, iar această echipă a avut încredere în mine, ca lider, căpitan și jucător. Sunt foarte emoționat, dar știți acea vorbă din sport, nimeni nu e de neînlocuit. Pe viitor ne vom întâlni cu siguranță ca adversari, acum trec printr-o perioadă mai dificilă, din cauza accidentării, dar cu siguranță îmi voi relua cariera de jucător”, a declarat Burcea, la despărțirea de formația timișoreană.

Stelian Burcea va sta pe tușă aproximativ o jumătate de an, din cauza unei accidentări la genunchi, suferită la finalul meciului de la Timișoara cu londonezii de la Harlequins, dar spune că nu acesta a fost motivul plecării sale.

„În primul rând, sunt motive personale. Mai apoi, cred că e momentul unei pauze, pentru că am ajuns la o anumită vârstă. Dorința mea a fost clară. Această accidentare a venit într-un moment neplăcut, chiar nu aveam nevoie de ea acum”, a explicat Burcea „Mă concentrez pe recuperare, pe accidentarea mea, pentru că îmi doresc să mai joc cel puțin doi ani. Voi avea apoi timp să mă gândesc la ceea ce voi face după ce voi abandona sportul”, a mai spus fostul căpitan al echipei timișorene.

Vicepreședintele formației de pe Bega, Dușan Filipaș, spune că in partea conducerii nu era dorită această despărțire, dar chiar și în aceste condiții, Timișoara Saracens va suporta costurile intervenției chirurgicale la care va fi supus Burcea.

„Dorința noastră a fost ca el să continue la Timișoara și să își facă recuperarea aici. Noi ne vom ocupa de intervenția chirurgicală și vom face tot posibilul ca el să își reia activitatea de jucător. I-am înțeles decizia, a fost dorința lui, pentru că este un jucător emblematic pentru noi, a fost căpitanul echipei noastre și am fost de acord ca el să își facă recuperarea la București”, a declarat Filipaș.

Stelian Burcea s-a născut la 7 octombrie 1983 la Pitești și s-a format la gruparea locală, Arpechim. A evoluat ani buni pentru Dinamo București, alături de care a cucerit trei titluri naționale, în 2004, 2007 și 2008. În 2010 a evoluat la Arad, pentru CSU AV, pe atunci participantă în primul eșalon al țării. A debutat în echipa națională a României în 2006, într-un meci amical cu Franța, iar de atunci a adunat 64 de selecții pentru „stejari” și 30 de puncte marcate. Cu reprezentativa țării noastre a participat la ultimele două ediții ale Cupei Mondiale, în 2011 și 2015, ambele în calitate de jucător al formației din Timișoara.

Timișoara Saracens a aflat data și ora meciului cu Stade Francais

Formatia Timisoara Saracens Rugby Club, a intalnit, sambata, 10 decembrie 2016, pe Stadionul ”Dan Paltinisanu”, echipa harlequins london, intr-o partida grupele EPCR Challenge Cup 2016. Emanuel Titus Iliesi / MEDIAFAX FOTO

Foto: Emanuel Titus Iliesi / MEDIAFAX FOTO

Campioana României la rugby, Timișoara Saracens, va juca sâmbătă, 14 ianuarie, returul din grupa a 5-a a Challenge Cup, contra echipei Stade Francais Paris. Meciul va avea loc pe stadionul ”Dan Păltinișanu”, începând cu ora 14,00, informează site-ul competiției europene.

Francezii au câștigat în tur, în octombrie, cu 27-0, partida de pe stadionul ”Jean Bouin”, dar obiectivul bănățenilor este victoria în confruntarea de propriul teren. Stade Francais, care a pierdut săptămâna trecută cu 10-46 în Top 14, contra liderului Clermont, se pregătește pentru ultimul meci al anului din competiția internă, pe 31 decembrie, contra celor de la Brive.

Pe 20 ianuarie, timișorenii vor avea ultimul meci din grupă, în deplasare, returul contra scoțienilor de la Edinburgh.

În clasamentul grupei a 5-a din Challenge Cup, cea de-a doua competiție valorică europeană rugbystică intercluburi, după patru etape, primul loc este ocupat de Harlequins, cu 17 puncte, urmată de Edinburgh Rugby, 15 puncte, Stade Francais Paris, 11 puncte, și Timișoara Saracens, 0 puncte.

Campioana României va relua pregătirile în primele zile ale anului 2017.

Timișoara rugbystică, în prim-plan și în 2016! Ancheta FRR „Superlativele anului” aduce cinci titluri pe Bega

14708282_1412908405403575_7326588078454482334_n

Cătălin Fercu, desemnat cel mai bun jucător din campionatul intern (Foto: Daniel Nechita)

Federația Română de Rugby a publicat astăzi rezultatele anchetei pe care o realizează la fiecare final de an pentru desemnarea superlativelor sportului cu balonul oval din România la toate categoriile. Rezultatele de excepție reușite de Timișoara Saracens în 2016 nu au rămas fără rezultat. În urma votului iubitorilor de rugby, dar și a unei comisii de specialitate, Timișoara și-a adjudecat cinci categorii ale anchetei.

Vom începe cu actorii din teren, unde Timișoara Saracens propune doi jucători la categoria superlative. Cătălin Fercu a fost desemnat cel mai bun jucător din campionatul intern, alături de Florin Vlaicu (CSA Steaua), cei doi aflându-se la egalitate perfectă în ceea ce privește numărul voturilor. Viitorul sună de asemenea bine la Timișoara, centrul Vlăduț Popa câștigând titlul de cel mai bun tânăr jucător din campionatul intern. Un an cu totul excepțional pentru rugbystul în vârstă de 20 de ani, în care a bifat și primele meciuri în reprezentativa de seniori a României.

La nivelul tehnicienilor, Cosmin Cioriciu de la Timișoara Saracens a fost desemnat cel mai bun antrenor de juniori din 2016. Iar titlul de cel mai bun club de seniori a revenit tot bănățenilor, care în acest an au cucerit Cupa României și au reușit o performanță de excepție – calificarea în grupele principale ale Challenge Cup.

Tot pe Bega sosește o altă distincție, la categoria copii. Clubul Warriors Timișoara, alături de antrenorul Codruț Nicorici s-a impus la nivelul echipelor U8 din România.

Iată care sunt, în întregime, superlativele anului 2016 în rugby-ul românesc:

Cel mai bun jucător român din strainatate: Mihăiță Lazăr (Castres)
Cel mai bun jucător din campionatul intern : Cătălin Fercu (Timișoara Saracens) si Florin Vlaicu (Steaua București)
Cel mai bun jucător român naturalizat din campionatul intern: Johan Van Herdeen (Știința Baia Mare)
Cel mai bun străin din campionatul intern: Taniela Maravunawasawasa (Știința Baia Mare)
Cel mai bun tânăr jucător din campionatul intern: Vlăduț Popa (Timișoara Saracens)
Cel mai bun jucător – Divizia Națională de Seniori: Gabriel Dănăilă (RCM Galați)
Cel mai bun jucător – Divizia A: Mădălin Mihalache (Tomitanii) si Andi Radu (Dinamo)
Cel mai bun antrenor de seniori: Eugen Apjok (Știința Baia Mare)
Cel mai bun junior: Dragos Ser (CSM Olimpia)
Cel mai bun antrenor de juniori: Cosmin Cioriciu (Timișoara Saracens)
Cel mai bun antrenor de minirugby: Antonio Dumitru (RC Antonio)
Cel mai bun jucător rugby 7: Ionel Melinte (CSA Steaua)
Cea mai bună jucătoare rugby 7: Alina Dincă (CSU Cluj)
Cel mai bun arbitru român in 2016*: Vlad Iordăchescu
* a fost ales în urma voturilor antrenorilor echipelor din SuperLiga
CATEGORIA COPII – minirugby, ECHIPĂ ȘI ANTRENOR
U8: Warriors Timișoara – Codruț Nicorici
U10: ACS Șoimii – Dan Bidilică
U12: RC Antonio Jr. – Antonio Dumitru
U14: CSS Triumf -ACS Șoimii – Valentin Ghiță

CEL MAI BUN CLUB DE RUGBY DIN ROMÂNIA 2016
CATEGORIA COPII – ACS Șoimii
CATEGORIA JUNIORI – CSS 2 Baia Mare
CATEGORIA SENIORI – Timișoara Saracens

Trofeul Colter – cel mai bun oficial de club în 2016 – Vasile Lucaci (Baia Mare)
Hall Of Fame: Dănuț Dumbravă
Premiul pentru întreaga carieră: Florian Dudu

Timișoara Saracens țintește primul succes extern din Superligă: „Nu ne permitem să subestimăm niciun adversar”

Duma 44Timișoara Saracens e favorită certă, conform calculelor hârtiei, în jocul pe care îl va disputa sâmbătă, în deplasare, cu Universitatea Cluj, în cadrul etapei a V-a a Superligii de rugby. Chiar dacă vor întâlni penultima clasată, bănățeni nu-și permit să trateze cu superioritate niciun adversar, după cum spune și antrenorul Grainger Heikell. Pățania din precedenta deplasare, când au fost învinși de „lanterna” CSM Olimpia București, îi face pe campioni să sufle și în iaurt.

Antrenorul Grainger Heikell așteaptă o creștere în jocul echipei sale de la un meci la altul, mai ales că se apropie, încetul cu încetul, și momentul debutului european, care trebuie să găsească echipa în formă maximă. Totuși, cuvântul de ordine pentru meciul de sâmbătă, de la Cluj, rămâne concentrarea.

„E un nou pas important pentru noi, deoarece obiectivul nostru e să obținem cât mai multe puncte din acest meci. Un alt țel pe care ni l-am propus e să înregistrăm o creștere în joc de la o săptămână la alta. Trebuie să devenim din ce în ce mai buni, în perspectiva meciurilor ce ne așteaptă în toamnă, atât în Challenge Cup, cât și în Cupa Regelui. În meciul cu Steaua am văzut un progres față de prestația dezamăgitoare din meciul cu CSM, dar trebuie să jucăm la Cluj chiar mai bine decât săptămâna trecută. Nu ne dorim să pățim ca în precedenta deplasare, am vorbit cu băieții despre acest lucru. Le-am spus că trebuie să fim concentrați la maximum, deoarece nu ne permitem să subestimăm niciun adversar. Chiar dacă ei vin după o înfrângere cu Iașul, nu avem voie să fim relaxați. Acesta este mesajul pe care l-am transmis celor ce vor juca sâmbătă”, a declarat Heikell.

Victoria de săptămâna trecută, cu Steaua, a avut un preț mare pentru bănățeni, care au rămas fără patru oameni de bază pentru jocul de sub Feleac. E vorba despre Stelian Burcea și Vasile Rus, cu accidentări ușoare, și de cei doi jucători nevoiți să părăsească prematur gazonul în partida de vinerea trecută, din Ronaț. Viliami Moala s-a accidentat la genunchi, în primele minute ale confruntării cu Steaua, urmând a lipsi câteva luni, în vreme ce pilierul Edmond Aholelei a suferit o accidentare la gambă, care îl va ține departe de teren aproximativ o lună.

Tot legat de meciul cu Steaua, antrenorul Grainger Heikell s-a declarat mulțumit de modul în care elevii săi au pus în practică indicațiile sale, dar admite că e loc de îmbunătățiri.

„Cred că am progresat din mai multe puncte de vedere. Am revăzut partida cu Steaua în această săptămână, împreună cu băieții; au respectat în mare parte indicațiile din zilele premergătoare meciului. Firește, e loc de mai bine, ceea ce, cred eu, e un lucru pozitiv. Sunt detalii la care trebuie să mai lucrăm, procedee pe care trebuie să le perfecționăm, lucruri care cred că se vor rezolva în următoarele săptămâni. Într-adevăr, Steaua e o echipă puternică, s-a apărat foarte bine împotriva noastră, au fost foarte greu de învins, astfel că sunt mulțumit de rezultatul nostru”, a mai spus tehnicianul neo-zeelandez al Timișoarei.

În partida de la Cluj, rolul căpitanului îi va reveni lui Valentin Popârlan, care speră ca el și colegii săi să își treacă în cont atât prima victorie externă, cât și bonusul ofensiv în deplasarea de la Cluj. „Scopul nostru este să continuăm șirul victoriilor. Suntem puțin supărați, din cauza numeroaselor accidentări din lotul nostru, dar asta nu cred că ne va împiedica de la obținerea celor cinci puncte în meciul de la Cluj”, a declarat Popârlan.

Universitatea Cluj – Timișoara Saracens, din etapa a V-a a Superligii, se joacă sâmbătă, de la ora 11, și va putea fi urmărită doar online, pe rugbytv.ro. În cadrul aceleiași etape se mai joacă CSA Steaua București – Știința Baia Mare (mâine, ora 17:00) și Dinamo București – Politehnica Iași (sâmbătă, ora 17:00), ambele televizate de Dolce Sport.

GALERIE FOTO: Timișoara Saracens – Steaua București 8-6

Timișoara Saracens a produs ieri primul eșec stagional al liderului Superligii, Steaua București. Campioana României s-a impus cu 8-6 în fața roș-albaștrilor, după un meci de luptă, cheiat în condiții vitrege, pe ploaie și vânt. Vali Calafeteanu a adus primele trei puncte ale bănățenilor în minutul 20, dintr-o lovitură de pedeapsă, iar Jody Rose a pus alte cinci pe tabelă, printr-un eseu validat la proba video în minutul 35. Toate punctele Stelei au fost „opera” lui Florin Vlaicu, jucătorul revenit în țară după aventura de la Calvisano transformând două lovituri de pedeapsă, în minutele 42 și 65.

Vă oferim, în cele ce urmează, o amplă galerie foto de la meciul de ieri, din Ronaț, realizată de Constantin Duma (Agerpres):

DOCUMENTAR | Rugby-ul timișorean s-a născut pe „Știința” (III)

Aurel Onciul

Aurel Onciul a jucat taloner în primul meci oficial susținut de Știința Timișoara, în octombrie 1949, la Sighișoara (Sursa foto: Agenda Zilei)

În primele două episoade ale serialului, am aflat despre frământările celor ce au pus bazele primei echipe de rugby a Timișoarei, în cadrul clubului Politehnica. Am aflat povestea înjghebării echipei de la economistul Matei Dumitrescu, practic inițiatorul acestei idei. În episodul de astăzi, vom afla și părerea curioșilor care au răspuns prezent solicitării primului antrenor al echipei, Ion Georgescu, de a forma un prim XV al Științei. Tineri care, bineînțeles, nu știau mai nimic despre sportul pe care au acceptat să-l practice.

În 1999, cu ocazia unei festivități de aniversare a 50 de ani de rugby în Timișoara, pe vechiul stadion de rugby din complexul „Dan Păltinișanu” au sosit și câțiva dintre componenții primei echipe a Științei. Printre ei, și inginerul Aurel Onciul, stabilit de ani buni în Germania. Într-un interviu acordat cotidianului Agenda Zilei, Onciul a vorbit despre trăirile sale din primul meci oficial pe care l-a susținut Știința, în octombrie 1949, în deplasare la Sighișoara, și câștigat de începătorii timișoreni cu 34-0.

„Eram student în anul II la Construcții și mare amator de sport. Ion Georgescu, primul antrenor al echipei, căuta oameni pentru echipa de rugby. N-am stat prea mult pe gânduri când am fost solicitat, deși nu știam aproape nimic despre acest joc. «Nu-i nimic, mi-a spus, vei juca taloner». Vă închipuiți că habar n-aveam ce înseamnă acest lucru și i-am cerut explicații. «Tu ești în mijlocul atacanților și ai sarcina de a câștiga baloane pentru echipă», mi-a spus. Aha, un fel de Andrei Rădulescu, mă gândeam (n.r. – Andrei Rădulescu era centrul înaintaș al echipei de fotbal a studenților, o adevărată vedetă a sportului timișorean al acelei perioade). Tu, în momentul când arbitrul fluieră, strigi «Mêlée» și ridici mâinile. De restul se vor ocupa coechipierii tăi. La primul fluier am urmărit strict indicațiile antrenorului. S-a format grămada, dar am ajuns într-o poziție total incomodă. Cei din linia a doua m-au ridicat, așa încât capul meu ajunsese undeva la nivelul gazonului, iar fundul undeva foarte sus. Bineînțeles că după vreo 6-7 grămezi eram epuizați și nu e greu de imaginat că nu am reușit să câștig nici un balon, dar la finele meciului toți m-au încurajat. «Ești de nădejde», mi-au spus, deși eu nu eram prea convins de asta”.

Să dăm citire întregului dispozitiv al Științei la acest prim meci oficial, un XV de start cu valoare de document: Liteanu, Antonescu, Popa, Nistor, Haller, Onciul, Zamborian, Georgescu (jucător-antrenor), Dăncescu, Gurti, Kalincov, Barla, Baruch, Balios, Melinte.

Aniversare 50 de ani - 1999

O parte a componenților primei echipe din istoria rugby-ului timișorean, fotografiați în 1999, cu ocazia semicentenarului sportului cu balonul oval pe Bega. (Sursa foto: Agenda Zilei)

Mulți dintre cei enumerați au rămas în dispozitivul echipei până la mijlocul anilor ’50. De pildă, Aurel Onciul s-a stabilit la Brașov după absolvirea facultății, însă a continuat să facă naveta pentru a juca la Știința. „A fost o perioadă în care am trăit o experiență interesantă: lucram ca inginer, iar sâmbătă, după orele de program, luam trenul și porneam spre Timișoara. Duminică dimineața jucam meciul de campionat, iar după masa de prânz luam trenul înapoi spre Brașov, unde ajungeam după miezul nopții, pentru a fi luni dimineață la serviciu. Eram avantajat când echipa mea de suflet, Știința, avea etapă în București, de exemplu, pentru că drumul era mult mai scurt”, povestește Aurel Onciul în același interviu.

Aurel Onciul a mai evoluat în România la Constructorul Brașov și Știința Cluj (ca antrenor-jucător), iar în anii 60 a reușit să se stabilească în Germania, la Nürnberg, unde a mai colaborat cu formația de rugby locală, TSV 1846 Nürnberg.

DOCUMENTAR | Rugby-ul timișorean s-a născut pe „Știința” (I)

Mitica Antonescu

Mitică Antonescu, regretatul tehnician care a adus Timișoarei primul titlu în rugby-ul românesc, s-a aflat printre cei ce au ajutat la formarea primei echipe a orașului în sportul cu balonul oval. Sursa foto: arhiva Ziarului Timișoara

Campioana României, Timișoara Saracens, va avea parte de o companie extrem de selectă la toamnă, în Grupa 5 a EPCR Challenge Cup. Harlequins Londra, Edinburgh Rugby și Stade Francais Paris, formații cu o vechime de 160, 144, respectiv 133 de ani, sunt adversarele grupării bănățene. Pe Bega, rugby-ul a apărut mult mai târziu, în vremea când Harlequins, de pildă, se apropia deja de centenar. Considerăm însă necesar să amintim cum a apărut sportul cu balonul oval în Timișoara, un oraș care avea deja o bogată tradiție în canotaj, natație, fotbal, box sau handbal (în varianta veche, „hazena”). Așadar, cum și-a făcut loc rugby-ul într-un peisaj sportiv al Timișoarei deja extrem de bogat și de variat? Totul a pornit de la o discuție la o bere…

În iulie 1999, cunoscutul gazetar Mircea Cosma, publica în cotidianul Renașterea Bănățeană o scrisoare primită de la economistul Matei Dumitrescu, un personaj-cheie în „nașterea” rugby-ului timișorean. Scrisoarea îi fusese adresată jurnalistului în vara anului 1972, după ce Universitatea Timișoara a cucerit titlul național, spărgând astfel monopolul Bucureștiului, care își adjudecase până atunci toate trofeele.

Totul a început în 12 aprilie 1949, pe terasa restaurantului „Palace” (cunoscut mai târziu ca „Sinaia”), situat în cartierul Iosefin. Coincidență (sau nu), tot la „Palace” se semna, în 1902, actul de constituire al primului club de fotbal al Timișoarei, FCT, consacrat mai târziu sub denumirea de C.A.T.

Să-i dăm însă cuvântul lui Matei Dumitrescu:

„(…) Eu ca vechi rugbyst (demi la Viforul, Stadiul Român și PTT București) m-am aflat aici în Timișoara în perioada 1947-1950. La un pahar de bere la „Palace” în aprilie 1949, m-am întâlnit cu doi vechi colegi de rugby. Într-un elan le-am propus să înființăm și aici la Timișoara o echipă de rugby. «Fugi, omule, de aici cu gândurile astea!», m-a interpelat arhitectul Georgescu. Bănățenii sunt oameni cuminți, nu se ocupă cu sporturi violente. Nu știu cât a mai durat discuția, dar pe la ora 18 am intrat toți trei alături, la „Consignația” și am dat fiecare câte 80 de lei cumpărând o minge de rugby din plastic pe care scria „Ohio”. Ne-am dus la club la CSUT (n.r. Clubul Sportiv Universitar Timișoara, mai târziu Știința și apoi Politehnica) să le spunem de năzuința noastră. Oamenii binevoitori, dar sceptici. Mai încercase, spuneau ei, cu vreo 20 de ani înainte cineva, dar nu s-a prins. La discuție asista un student, Calincov, și un puști din clasa a X-a sau a XI-a, Mitică Antonescu (n.r. – antrenorul care, în 1972, avea să conducă „U” Timișoara spre titlu), numai ochi și văpaie. Ca orice lucru noi, îi atrăgea. I-am pus pe Calincov și pe Mitică să plimbe balonul pe Corso (între Catedrală și Teatru) în fiecare zi până vor obosi, iar dacă îi vor întreba cineva, să le spună atât: „veniți sâmbătă la Poli să vedeți”. De marți până sâmbătă nu mai era mult. Am împărțit munca. Popescu a mers la Comitetul județean de Cultură Fizică și a adus două megafoane, ce le-am instalat în cele două laturi ale tribunei, la terenul pe care se joacă și astăzi (n.r. – actualul „Știința”, pe care Universitatea și-a disputat meciurile de pe teren propriu în memorabilul sezon 1971/1972). Eu și cu Georgescu am început să strângem băieți cu aportul lui Calincov și Mitică Antonescu. Le-am citit regulamentul și i-am învățat cum se întocmește o grămadă, cum intră mingea și cum iese, apoi desfășurarea pe treisferturi etc. Intenții bune, dar sâmbătă, băieții, într-un exces de zel, au năruit grămada peste Mitică – la început taloner – și l-a cam zdrobit. În tribune, râsete, hilaritate și au plecat oamenii nu prea convinși”.

Povestea pionieratului rugby-ului timișorean, evocată în scrisoarea economistului Matei Dumitrescu, va continua în perioada următoare, pe site-ul nostru.

Timișoara Saracens dă și căpitanul „stejarilor”! Burcea: „Este o onoare”

10271543_10154025059883270_8731623530062888766_n

Stelian Burcea va fi căpitanul României la ediția a XI-a a World Rugby Nations Cup

Naționala de rugby a României se află în fața startului unei noi ediții a World Rugby Nations Cup, o competiție devenită deja tradițională pentru perioada verii și ajunsă la ediția a XI-a. Cea mai puternică echipă de club a țării din ultimii ani, Timișoara Saracens, oferă mai bine de o treime din lotul de 27 de jucători păstrat de selecționerul Lynn Howells pentru acestă competiție. În plus, căpitanul de drept al bănățenilor, Stelian Burcea, va primi același rol și pentru meciurile din WRNC, începând cu cel de mâine seară, contra Namibiei.

Stelian Burcea se declară onorat de faptul că va fi căpitanul României pentru prima oară la o ediție a World Rugby Nations Cup. „Este o onoare pentru mine, cu atât mai mult cu cât este o ediție aniversară și dorim să apărăm trofeul cucerit anul trecut. Ne dorim să facem meciuri bune și jucătorii cei noi să se integreze cât mai bine în lot, să fie o soluție bună pentru campania de calificare la Cupa Mondială din 2019”, a declarat Burcea, citat de Agerpres.

Stelian Burcea e unul dintre cei zece jucători de la Timișoara Saracens păstrați de selecționerul Lynn Howells pentru cea de-a XI-a ediție a prestigioase întreceri internaționale. Ceilalți sunt Gigi Militaru, Andrei Rădoi, Valentin Popârlan, Dorin Lazăr, Valentin Calafeteanu, Jack Umaga, Jody Rose, Stephen Shennan și Cătălin Fercu. Cu alte cuvinte, campioana României dă mai mult de o treime din lotul „stejarilor” pentru WRNC.

E important de precizat că, dintre cei nouă, Gigi Militaru și Jack Umaga se află la primele selecții în tricoul echipei naționale. În lotul lărgit, figura și un al zecelea jucător de la Timișoara, Ionuț Mureșan, care își va amâna însă debutul în echipa națională.

În plus, nouă jucători de la Timișoara Saracens figurează în lotul meciului de debut al României la WRNC, programat mâine seară, în compania Namibiei. În afara lotului a fost lăsat doar Dorin Lazăr. Iată cum arată primul XV și banca rezervelor pentru acest joc:

Primul XV: 1.Constantin Pristaviță (Știința Baia Mare), 2. Otar Turashvili (Colomiers), 3. Alexandru Țăruș (Beziers), 4.Valentin Popârlan (Timișoara Saracens), 5. Marius Antonescu (Tarbes), 6. Johan Van Heerden (Știința Baia Mare), 7. Viorel Lucaci (CSA Steaua), 8. Stelian Burcea (c) (Timișoara Saracens), 9. Valentin Calafeteanu (Timișoara Saracens), 10. Jody Rose (Timișoara Saracens), 11.Ionuț Dumitru (CSA Steaua) 12. Florin Vlaicu (Calvisano), 13.Jack Umaga (Timișoara Saracens),14. Stephen Shennan (Timișoara Saracens),15. Cătălin Fercu (Timișoara Saracens)

Rezerve: 16.Andrei Rădoi (Timișoara Saracens), 17. Alexandru Gordaș (CSA Steaua), 18. Gigi Militaru (Timișoara Saracens),19. Andrei Iurea(Știința Baia Mare), 20. Răzvan Ailenei (Știința Baia Mare) 21. Tudorel Bratu (CS Dinamo), 22. Ionuț Balaban (CS Dinamo), 23. Nicolas Onuțu (ROC La Voulte – Valence Fédérale 1).

Partida dintre cele două participante la precedenta ediție a Cupei Mondiale, România și Namibia, va avea loc mâine seară, de la ora 20, pe stadionul „Arcul de Triumf” din București. Meciul va fi transmis de Dolce Sport 2 și rugbytv.ro.

Vali Calafeteanu, după succesul de la Calvisano: „E o calificare importantă nu doar pentru Timișoara, ci și pentru întreaga Românie”

13062307_1777215972509527_5531534171120994266_n

Valentin Calafeteanu a fost declarat omul meciului sâmbătă, în victoria Timișoarei de la Calvisano (Foto: Oana Borlea, via facebook.com/rugbytimisoara)

Timișoara Saracens a acces în grupele principale ale EPCR Challenge Cup, cel mai înalt nivel atins vreodată de rugby-ul din capitala Banatului. O calificare consfințită sâmbătă, prin victoria cu 28-17 de pe terenul campioanei Italiei, Calvisano Rugby, la care și-a adus o contribuție importantă și Vali Calafeteanu.

Mijlocașul la grămadă al Timișoarei a fost declarat, de altfel, cel mai bun jucător al meciului de pe „Stadio Peroni”. Transformeurul de serviciu al bănățenilor a vorbit, într-un interviu acordat site-ului Federației Române de Rugby (frr.ro), despre partida de pe terenul lombarzilor.

„A fost un meci pe care am încercat să îl controlăm încă de la început, pentru că eram conștienți că dacă îi vom lăsa să joace, vor prinde curaj și vor veni peste noi. Am început greu, prima repriză a fost una închisă, nu s-au dat prea multe puncte. În cea de-a doua au fost acele momente în care ne-au condus, după ce au marcat eseu, însă din acel moment noi am început să accelerăm și am reușit să dăm două eseuri la interval de cinci minute și ne-am dus la 20-10. După care am continuat să jucăm și să încercăm să punem cât mai multe puncte pe tabelă”, a spus Calafeteanu, conform sursei citate.

Vali Calafeteanu spune că accederea în grupele principale ale puternicei competiții continentale nu reprezintă un succes doar pentru rugby-ul timișorean, ci pentru întreaga lume a sportului cu balonul oval din România. Ultima echipă de club din țara noastră care a participat într-o competiție europeană de anvergură a fost Dinamo București, care a luat startul în ediția 2002/2003 a fostei European Shield.

„O calificare muncită, care a fost pregătită cinci ani, pentru care toată lumea a strâns rândurile. Mă bucur că am reușit acestă performanță pentru că în ultimul an am trecut prin momente mai grele, mai ales la sfârșitul lui 2015, însă am reușit să rămânem uniți și să fim o echipă. Este o calificare importantă nu doar pentru Timișoara, ci și pentru întreaga Românie, o calificare care ne obligă foarte mult și sperăm să facem o surpriză frumoasă și pe mai departe”, a mai spus Calafeteanu.

Numărul 9 al Timișoarei speră ca el și colegii săi să reușească o figură frumoasă și în faza grupelor. „Aș vrea mai întâi să știu echipele pe care le vom avea în grupă. Dar e normal să avem un obiectiv, pentru că altfel nu am mai avea nicio motivație de a participa. Ne dorim foarte mult să obținem victorii în meciurile pe care le vom disputa acasă, chiar dacă acest lucru va fi foarte greu. Avem însă un lot valoros, cu mulți jucători cu experiență și internaționali valoroși”, a spus Calafeteanu.

Pentru Timișoara Saracens urmează, vineri, un nou meci în Cupa României, în deplasare, la Politehnica Iași. Chiar dacă sunt șanse mici să facă deplasarea în Moldova, mijlocașul la grămadă al bănățenilor speră ca echipa sa să se întoarcă cu toate cele cinci puncte de pe terenul nou-promovatei în Superligă.

„80% din echipa care a fost la Calvisano nu va merge la Iași. Ne ajută mult faptul că avem un lot valoros și cantitativ și calitativ și putem astfel să ne odihnim prin rotație pentru că a fost o perioadă aglomerată pentru noi, cu trei meciuri într-o săptămână. Mergem la Iași cu obiectivul de a lua cele cinci puncte și de a face un meci bun. Cupa României este importantă pentru noi, pentru că trebuie să ne apărăm trofeul cucerit anul trecut”, a afirmat Vali Calafeteanu.

Succes la zero în fața Rusiei! Două eseuri „timișorene” și o nouă bornă atinsă de Vali Calafeteanu

RPS5795

Vali Calafeteanu a jucat ieri, în meciul cu Rusia, pentru a 80-a oară cu frunza de stejar pe piept (Foto: frr.ro)

Reprezentativa de rugby a României a învins formaţia Rusiei cu scorul de 30-0 (5-0), sâmbătă, pe stadionul „Emil Alexandrescu” din Iaşi, într-un meci din Cupa Europeană a Naţiunilor. „Stejarii’” au reuşit patru eseuri în acest meci şi au obţinut astfel şi punctul bonus ofensiv.

Jucătorii de la Timișoara Saracens au deschis și închis seria eseurilor pentru tricolori. Stelian Burcea a culcat balonul în terenul de țintă advers în minutul 31, pentru ca apoi, în minutul 78, să vină rândul lui Jody Rose să marcheze pentru patria sa adoptivă. Pentru „stejari” au mai semnat încercări Florin Vlaicu (min. 43) și Viorel Lucaci (min. 62). Vlaicu a mai contribuit cu două lovituri de pedeapsă, transformate în minutele 43 și 58.

Cele două echipe au jucat în câte 14 oameni din minutul 68, când Bitiev şi Gorcioaia au văzut cartonaşul roşu. Ruşii au avut şi un cartonaş galben în prima repriză, primit de Garbuzov (min. 28), „stejarii” profitând atunci de superioritatea numerică pentru a deschide scorul.

Nu mai puțin de șapte jucători din XV-le de start al României a provenit de la Timișoara Saracens. E vorba despre Valentin Popârlan, Stelian Burcea, Valentin Calafeteanu, Jody Rose, Stephen Shennan, Paula Kinikinilau și Mădălin Lemnaru, în vreme ce Eugen Căpățână a început pe banca de rezerve.

Calafeteanu, la borna 80

În meciul de la Iaşi, Valentin Calafeteanu a bifat al 80-lea meci pentru naţionala României. Mijlocașul la grămadă al Timișoarei a debutat pentru „stejari” în 2004, într-o partidă test contra Japoniei. În confruntarea contra Rusiei, „Cala” a făcut pereche la mijlocul așezării cu Jody Rose, colegul său de la echipa de club, aflat la prima selecție pentru naționala României.

„Dacă este să vorbim strict de rezultat, e perfect, însă dacă e vorba de joc, îl mai putem îmbunătăți. Lumea a văzut, în mare parte, un rugby bun, însă cred că putem mult mai mult, pentru că avem potențial pe treisferturi. Am încercat să îl ajut cât mai mult pe Jody (n.r. Rose), pentru că el a fost la prima selecție în primul XV, știu ce poate el, sunt sigur că pe viitor lucrurile vor arăta mai bine, ne vom lega mai bine ca echipă”, a spus Calafeteanu după meci, pentru site-ul oficial al Federației Române de Rugby.

România a reuşit a treia sa victorie consecutivă, după cele obţinute cu Portugalia la Cluj-Napoca, scor 39-14, şi cu Spania la Madrid, scor 21-18. Rusia avea şi ea două victorii, ambele acasă, 22-20 cu Spania şi 46-20 cu Germania. România va juca următorul meci tot la Iaşi, cu Germania, pe 12 martie.