Cros nocturn de Ziua Timișoarei

546787_688248311200964_2058925301_n
Tradiția continuă. După ce anul trecut, cu ocazia zilelor orașului, Timișoara a organizat în premieră națională un cros nocturn, și în acest an, în ultima oră a zilei de 3 august, toți iubitorii de mișcare sunt invitați la cea de-a doua ediție a acestui eveniment.

La 4 august 2012, Timișoara își mai trecea în cont o premieră națională. La inițiativa celor de la Athletic Club Maraton, orașul de pe Bega organiza primul cros nocturn de pe teritoriul României, o idee ce s-a bucurat de succes. Aproximativ 250 de timișoreni au parcurs atunci traseul de 5km gândit de organizatori, care au promis că vor încerca înnodarea unei tradiții în acest sens.

Zis și făcut. Și în acest an, în programul de evenimente ce marchează ziua Timișoarei e inclus și crosul nocturn. Acesta se va desfășura chiar în data de 3 august, cu startul prevăzut la ora 23. Distanța pe care o vor avea de parcurs în acest an participanții va fi de 4km, pe următorul traseu:

Start pe Bv. C.D.Loga nr.1(în faţa Primăriei Municipiului Timişoara) – Podul Mihai Viteazul (pe lânga Terasa Bănăţeana), stânga – Bv Pârvan – Universitatea de Vest, întoarcere 180 de grade în faţă la Universitatea de Vest, trecere din nou peste Podul Mihai Viteazul, direcţie Piaţa Huniade spre Colegiul Tehnic  Ion I.C. Brătianu (fost Miu), apoi dreapta, Hotel Continental, dreapta,  Poşta Mare, până la Podul Decebal, întoarcere pe lângă  Bv. Revoluţiei 1989 – direcţia Prefectură, Hotel Continental stânga, direcţie Piaţa Huniade Colegiul Tehnic  Ion I.C. Brătianu (fost Miu), finish Primărie,  Bv C.D. Loga nr. 1, (vis a vis de Filarmonica Banatul).

Participarea este liberă, iar evenimentul se va întinde pe durata unei ore. Crosul nocturn al Timișoarei e organizat de Atletic Club Maraton, cu sprijinul Primăriei. Pentru detalii suplimentare, puteți apela la Constantin Dumitra, din partea Atletic Club Maraton, la numărul de telefon 0722.801.440.

Înot și polo, pe apa sâmbetei! Bazinul olimpic, veșnica iluzie a Timișoarei

Bazinul din Circumvalațiunii, după renovarea din 2012

Promisiuni, proiecte blocate, declarații pompoase. Cam așa arată în acest moment bazinul olimpic al Timișoarei, un edificiu la care lumea natației de pe Bega visează cu ochii deschiși an de an. Orașul care se laudă cu Johnny Weissmuller, cu primul înotător român la Jocurile Olimpice și cu prima hegemonie în polo nu dispune, în 2013, de niciun bazin de dimensiuni sau dotări olimpice.

La Timișoara, construcția unui bazin olimpic pare mai dificil de realizat decât un dispozitiv de teleportare. În ultimii 10 ani, autoritățile locale și reprezentanții Guvernului, indiferent de culoarea politică, au fluturat aproape anual în fața presei diverse proiecte care vizau construirea unui asemenea obiectiv. Până în prezent, nu s-a scos însă nici măcar o lopată de pământ pentru așa ceva.

Bazinele imaginare ale Timișoarei

În urmă cu șase ani, totul părea bătut în cuie. Timișoarei i se promisese ferm un bazin olimpic la cele mai înalte standarde, pe locul fostului ștrand Uszoda, un edificiu devenit focar de infecție în plin centrul orașului și aflat în administrarea Clubului Sportiv Școlar Nr. 1. Lucrarea ar fi trebuit să fie finalizată în 2009, însă totul a căzut înainte de a fi demarate lucrările, din cauza unor arbori protejați, aflați pe spațiul destinat proiectului.

Doi ani mai târziu, povestea bazinului de care ar fi trebuit să beneficieze sportivii de la CSS1 a fost readusă la viață, Inspectoratul Școlar Timiș identificând un perimetru de 6 hectare, în zona Ion Ionescu de la Brad, în spatele terenului de fotbal de pe Calea Sever Bocu. În acest caz, lucrurile au stagnat din start, spațiul respectiv aflându-se în proprietatea Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timiș.  În cele din urmă, în toamna anului trecut, Prefectura Timiș a anunțat că Guvernul a aprobat transmiterea terenului în administrarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, de care aparține și Clubul Sportiv Școlar Nr.1. Chiar și așa, finalizarea acestui obiectiv rămâne în ceață.

Primăria a anunțat, tot în toamna anului trecut, că Timișoara va beneficia totuși de un bazin olimpic până în 2014. Clădirea urmează a fi construită pe B-dul Iosif Bulbuca, în apropierea stadionului „Dan Păltinișanu”. În teorie, lucrurile păreau foarte simple: Primăria venea cu terenul, Guvernul cu banii, iar municipalitatea timișoreană urma să primească bazinul la cheie. Un nou proiect rămas în stand-by, Guvernul nealocând, la începutul acestui an, banii necesari pentru demararea investiției.

Bazinele existente ale Timișoarei

Natația timișoreană se confruntă de ani de zile cu mari lipsuri în ceea ce privește infrastructura. Cel mai aglomerat bazin a rămas cel din Circumvalațiunii, cosmetizat, ce-i drept, în 2012. Vorbim însă de un bazin „scurt”, cu lungimea de 25 de metri și cu o lățime de 16 metri, împărțită în șase culoare. Așadar, departe de ceea ce presupune un bazin olimpic, care în primul și în primul rând ar trebui să aibă o lungime de 50 de metri.

Un asemenea bazin regăsim în Calea Lugojului. Aquasport Arena, singura investiție de anvergură în ceea ce privește infrastructura de natație din ultimii 20 de ani, dar care n-a fost niciodată destinată sportului de performanță. Deși lungimea și lățimea bazinului sunt corespunzătoare, nu există blocstarturi decât într-un capăt al bazinului, iar adâncimea nu permite practicarea poloului, de pildă, care are nevoie de minimum 180 cm.

Tot o investiție privată regăsim la hotelul Do-Stil, situat nu foarte departe de Aquasport, tot pe Calea Lugojului. Și în acest caz vorbim despre un bazin de dimensiuni semiolimpice, care nu se pretează la organizarea unor competiții oficiale de natație. Înot se practică și în bazinul Școlii Generale Nr. 30, din zona Soarelui, însă doar la nivel de amatori, în condițiile în care lumgimea de 19 metri a acestuia nu e adecvată niciunui nivel de performanță. Mai putem adăuga în listă și bazinul inaugurat în urmă cu câțiva ani, la Baza 2 a Politehnicii, destinat însă prin regulament strict studenților și angajaților UPT, fiind proiectat fără luarea în calcul a dimensiunilor oficiale admise în natație sau polo.

Un vis de decenii

Lipsa unui bazin olimpic nu e doar o problemă de actualitate în Timișoara, ci una veche de mai bine de jumătate de secol. Practic, Timișoara nu a excelat niciodat în infrastructura de natație. Cel mai important pas înainte s-a realizat la începutul anilor 70, atunci când a fost dat în folosință bazinul din Circumvalațiunii, primul acoperit din Timișoara, amenajat într-un fost hangar de tancuri. Tot în acea perioadă a fost acoperit și bazinul din curtea Industriei Lânii, o locație care a suferit mereu de mari neajunsuri, mai ales în ceea ce privește încălzirea.

Remarcăm o declarație a lui Alexandru Cinteanu, antrenor ale echipei de polo ILSA, apărută în vara anului 1983 în Neue Banater Zeitung: „De ani de zile ne confruntăm cu greutăți enorme. În Timișoara nu există un bazin de dimensiuni olimpice. Noi suntem nevoiți să ne antrenăm într-un bazin mic, de 12/20 metri, în vreme ce la turnee trebuie să evoluăm în piscine mult mai mari. Din start, un handicap pentru noi”.

La 30 de ani distanță, neajunsurile sunt cel puțin aceleași. Chiar și bazinul de la ILSA a dispărut, fiind lăsat timp de un deceniu în paragină și apoi demolat în 2009, pentru a face loc unui proiect imobiliar de amploare. Groapa piscinei e vizibilă și astăzi, iar spațiul fostei baze sportive a Industriei Lânii a ajuns adăpost pentru câini vagabonzi și cerșetori.

În ultimii 20 de ani, s-au mai pierdut două obiective importante din istoria natației timișorene. În primul rând, ștrandul Uszoda, în ale cărui bazine erau odinioară inițiați copiii în tainele înotului. Situat la doi pași de Catedrală, cel mai vechi edificiu al înotului de pe Bega a ajuns cel mai central focar de infecție al orașului. Mai putem nota și dispariția micului bazin de la Băile Neptun, o locație utilizată pe vremuri de întotători și poliști pe timp de iarnă. Groapa piscinei a fost astupată, îar de câțiva ani în acea locație funcționează o cafenea.

Orașul lui Weissmuller

Pe 2 iunie, s-au împlinit 109 ani de când, într-o familie de șvabi din actualul cartier timișorean Freidorf, vedea lumina zilei Johnny Weissmuller , primul interpret al celebrului Tarzan. Înainte de a deveni star la Hollywood, a excelat în natație, având la activ cinci medalii de aur la Jocurile Olimpice din 1924 și 1928. Cine s-ar fi gândit că orașul în care s-a născut primul mare campion de natație al lumii nu dispune de un bazin mai acătării?

Iar dacă exemplul lui Weissmuller poate fi considerat puțin forțat, în condițiile în care el nu a învățat înotul la Timișoara, îl putem lua în considerare pe Iosif Novak. „Bupsi”, așa cum îl alintau colegii, a practicat înotul și poloul pe apă la ILSA, fiind primul reprezentant al natației românești la Jocurile Olimpice. Se întâmpla în 1952, la Helsinki, unde clasat pe locul 26 la proba de 100m liber, pe care a încheiat-o cu timpul 1:00.60.

E de prisos să mai amintim de dispariția totală a poloului, un sport ce între 1946 și 1951 aducea șase titluri naționale la Timișoara. Sportul cu mingea pe apă nu se mai practică deloc în oraș din 1999, atunci când conducerea ILSA-ei a închis complet secția. Despre o renaștere a acestei discipline nu avem cum să vorbim, în condițiile în care niciun bazin din Timișoara nu se apropie măcar de dimensiunile minime necesare.

Campioanele de la U23, premiate la Primărie

fete
Primăvara anului 2013 a fost una dătătoare de speranțe pentru baschetul timișorean. Cele două titluri cucerite de BC Timișoara și BCM Danzio la categoria U23 au confirmat încă o dată faptul că pe Bega nu se duce lipsă de talente. După ce în urmă cu două săptămâni, băieții lui Cristian Bota erau premiați în sala de consiliu a Primăriei, astăzi a venit rândul fetelor lui Dan Ionescu și Veronica Gavrilă de a primi cupe și plachete din partea municipalității.

Din lotul ce a cucerit la începutul lunii mai titlul de campioană națională au lipsit de la festivitatea de astăzi Sandra Steiner, Teodora Neagu și antrenoarea Veronica Gavrilă, aflate cu echipa de U17 a CSS Bega la turneul final de la Târgu Mureș, dar și Alina Gheban și Antoinette Thompson, ultima dintre ele despărțindu-se deja de gruparea timișoreană.

Premierea a fost efectuată de primarul Nicolae Robu, care a înmânat fiecărei jucătoare câte o plachetă nominală, iar apoi i-a acordat căpitanului Adina Stoiedin o cupă. „Suntem mândre de premiul pe care l-am luat și de rezultatele pe care le-am obținut. Ne bucurăm că Primăria și Consiliul Județean au fost alături de noi și ne-au sprijinit echipa”, a declarat Adina Stoiedin, cea care fusese desemnată și MVP-ul întrecerii de U23.

Pentru Marta Fodor nu a fost primul titlu din carieră, ea mai trăind bucuria unei medalii de aur cu echipa de juniori a Clujului, dar chiar și așa nu a fost lipsită de emoții. „Mi-a plăcut foarte mult, n-am fost niciodată invitată într-un cadru atât de oficial, dar îi mulțuim foarte mult primarului. Am avut ceva emoții, pentru că nu știam exact ce trebuie să fac, dar mi-a plăcut că ne-a văzut mai multă lume și putem face reclamă baschetului. Ultima dată când am câștigat un titlu a fost în 2006, cu echipa din Cluj, și de aceea mi-am dorit foarte mult să câștigăm anul acesta. Am demonstrat că merităm acest lucru, am avut o echipă foarte bună și am luptat toate la fiecare meci. Cel mai mult mi-a plăcut că am devenit o echipă din ce în ce mai strânsă, atmosfera ne-a ajutat foarte mult”, a declarat baschetbalista sosită vara trecută de la Universitatea Cluj.

Antrenorul fetelor de la BCM Danzio, Dan Ionescu, le-a mulțumit autorităților pentru sprijinul acordat echipei și spune că prin politica de promovare a tinerelor talente din baschetul românesc Timișoara poate fi privită ca un exemplu pentru alte centre din țară.

„Acest titlu aparține și Consiliului Local, pentru că fără ei nu puteam atinge această performanță. Vreau să-i mulțumesc domnului primar, pentru că la o discuție pe care am avut-o cu el în urmă cu un an, a fost încrezător în această generație de jucătoare și, tot pe această cale, îmi exprim speranța că vom fi ajutați și în continuare. Dacă ne gândim la faptul că la Timișoara se promovează și jucătoare tinere, putem spune că suntem un exemplu pentru celelalte echipe din țară”, a declarat Ionescu.

În acest moment, nu se știe dacă BCM Danzio va avea ocazia să își apere titlul și în campionatul viitor. Cum la startul întrecerii feminine de U23 nu s-au aliniat decât patru echipe, iar la finiș au ajuns doar trei, viitorul acestei competiții pare a fi incert. „Nu cunosc încă acest amănunt. În urmă cu două zile ar fi trebuit să se desfășoare Adunarea Generală a FR Baschet, dar s-a amânat pentru peste două săptămâni. Probabil atunci vom ști cu certitudine care va fi formatul pentru sezonul viitor”, a precizat Dan Ionescu.

Iată și lista jucătoarelor ce au contribuit la cel mai important trofeu cucerit de baschetul feminin din Timișoara în ultima perioadă:

Bianca Blanaru, Marta Fodor, Cristina Zidaru, Brigitte Steiner, Iulia Filip, Adina Stoiedin, Teodora Neagu, Tunde Kilin, Antoinette Thompson, Alexandra Bălăceanu, Alina Gheban. Antrenori: Dan Ionescu și Veronica Gavrilă

Imposibilul s-a produs: Timba a primit bani de la Primărie

Nicolae Robu primar 2 (Medium)
Ceea ce în vară părea o utopie, s-a realizat astăzi. Consilierii locali au votat susținerea financiară a celor de la BC Timba, chiar peste capul primarului Nicolae Robu. „Urșii” vor fi astfel sprijiniți cu suma de 200.000 de lei pentru anul 2013, o sumă ceva mai mică decât cea primită în urmă cu două săptămâni, de la Consiliul Județean.

Vara trecută, imediat după promovarea în prima ligă a unei noi echipe de baschet din Timișoara în primul eșalon, în sala de plen a Consiliului Local s-a dezbătut intens problema sprijinirii și acesteia cu bani din bugetul municipalității. La acea vreme, Nicolae Robu a pus piciorul în prag, nefiind de acord cu susținerea a două reprezentante ale aceleiași ramuri sportive, în condițiile în care instituția pe care o conduce era deja membru asociat la BC Timișoara.

Între timp, Timba a reușit să-și îndeplinească obiectivul, menținându-se în prima ligă fără emoții, cu o clasare finală pe locul 12, după o serie de cinci jocuri cu CSS Giurgiu. Deși Nicolae Robu a reiterat și astăzi cele spuse vara trecută, intervenția sa nu a putut schimba opțiunile de vot ale consilierilor.

„Am o mare apreciere pentru performanța celor de la Timba. E de lăudat că au reușit să rămână în prima ligă, s-au clasat pe o poziție onorabilă. Apreciez efortul tuturor celor care sunt în spatele acestui club, pe baschetbalişti şi echipa tehnică. Eu îmi păstrez punctul de vedere, nu pot fi de acord cu această propunere, pentru că se crează un conflict, noi fiind asociaţi tot la o echipă de baschet. E ca şi cum am ajuta un adversar al echipei Consiliului Local să devină mai puternic. Timba ar putea chiar încurca la un moment dat echipa noastră să nu ia titlul, sau să nu acceadă într-o cupă europeană”, a afirmat Nicolae Robu, înaintea inițierii procedurii de vot.

Amendamentul introdus în ședința de plen de astăzi a trecut, cu 18 voturi favorabile, 3 împotrivă și o abținere. „Salut acest vot al Consiliului Local, se pare că tot efortul nostru a dat roade. Nu putem decât să fim bucuroși de acest sprijin. Dacă ținem cont că în tur ne-am bazat doar pe cei 33.000 de euro primiți de la Consiliul Județean, acum putem spune că e mult mai bine. Eu am spus întotdeauna, sportul ar trebui finanțat numai în limita asigurării costurilor competiționale. În rest, salariile trebuie să fie problema mediului privat, așa mi se pare normal. Nu poți finanța la nesfârșit sportul din bugetul local, în proporție de 100%”, a declarat managerul clubului Timba, Sebastian Răducanu.

BC Timba va primi, într-o primă fază, suma de 100.000 de lei pentru primul semestru al anului, urmând ca cealaltă jumătate a sumei totale să fie distribuită clubului la o rectificare bugetară. Consiliul Județean Timiș le-a alocat „urșilor”, în urmă cu două săptămâni, suma de 240.000 de lei.

Undă verde pentru sala Politehnicii! Municipalitatea alocă 10 milioane de lei pentru finalizarea lucrării


Consilierii locali au votat astăzi asocierea dintre Primărie și Universitatea Politehnică, în vederea finalizării sălii polivalente aflată în construcție de câțiva ani, în apropierea Bazei 2. Într-o primă fază, pentru noua arenă vor fi alocați 7 milioane de lei de la bugetul local, care vor putea fi suplimentați cu încă 3 milioane, printr-o rectificare bugetară, pentru ca sala să fie funcțională peste cel mult un an.

Bătrâna „Olimpia” din Timișoara e, de câțiva ani buni, de-a dreptul sufocată, aproape toate echipele de jocuri sportive din oraș desfășurându-și meciurile oficiale și antrenamentele în sala construită în 1968. Practic, aici se calcă în picioare trei prim-divizionare de baschet (BC Timișoara, Timba și BCM Danzio), una de handbal masculin (CSU Poli) și două formații de handbal feminin (Universitatea și CST). O eventuală promovare a voleibaliștilor lui Sorin Grădinaru în prima ligă ar urca numărul „gazdelor” din sala Olimpia la 7, așa cum s-a întâmplat, de altfel, și în sezonul trecut.

De câțiva ani, Universitatea Politehnica a început construcția unei săli polivalente cu o capacitate mai mare, ce poate ajunge până la 2.500 de locuri. După aproape trei ani de lucrări, construcția nu are însă montat nici acoperișul, UPT nereușind să mai atragă fonduri de finațare guvernamentale pentru finalizarea acesteia.

În urmă cu câteva săptămâni, a intervenit însă Primăria în această ecuație, care s-a oferit să realizeze o asociere cu Universitatea Politehnica, prin care urma să ofere restul banilor necesari din bugetul local. Totul a fost oficializat astăzi, când consilierii locali au votat această asociere, urmănd ca municipalitatea să aloce, într-o primă fază, 7 milioane de lei pentru sală.

„UPT are o sală modernă aflată în construcție, în care deja a investit jumătate din suma necesară. Neavând venituri proprii pentru finalizarea ei, ar fi păcat să așteptăm 6-7 ani, chiar mai mult, până ca ea să poată servi cuiva”, a motivat asocierea primarul Nicolae Robu.

500.000 de lei și pentru sala Olimpia

O partea consilierilor locali, au luat în discuție  varianta modernizării sălii Olimpia, pe baza unui studiu de fezabilitate efectuat în 2011, de vechea administrație, și care ar necesita tot 10 milioane de lei. Cu toate acestea, e aproape imposibil ca numărul de locuri de care dispune vechea sală să poată fi suplimentat.

„Când s-a făcut acel studiu de fezabilitate, am căutat cât ar costa să se extindă capacitatea sălii. S-a constatat că ar trebui practic dărâmată toată construcția și ridicată una nouă. Ne-am reorientat și am mers apoi pe varienta cosmetizării, care includea construcția unor vestiare noi, a unui centru de presă, climatizare și așa mai departe”, a explicat consilierul Adrian Orza.

De altfel, în proiectul inițial, sala Olimpia era prevăzută cu o capacitate dublă, cu o tribună identică cu cea existentă, în partea unde se află băncile de rezerve. Autoritățile vremii au preferat să facă însă economii de pe urma unei astfel de investiții. În plus , legenda spune că și muncitorii au făcut să „dispară” o parte a materialelor de construcții.

Totuși, și sala Olimpia va beneficia de o sumă de bani din bugetul local în 2013. Municipalitatea s-a angajat să acorde 500.000 de lei pentru un sistem de aer condiționat într-o sală care se transformă într-o veritabilă saună în lunile de vară.

Primăria a întors din nou spatele celor de la Timba


Nicolae Robu continuă să se opună cu vehemență sprijinirii financiare a „urșilor”. BC Timba n-a văzut nici astăzi vreun leu din partea Primăriei, asta în condițiile în care majoritatea echipelor sportive din oraș au primit o sumă cât de mică.

Baschetul timișorean a realizat în acest an o performanță unică. Pentru prima oară în istorie, orașul va fi reprezentat de două echipe în prima ligă masculină. De regulă, pentru orice oraș, o asemenea realizare ar reprezenta un motiv de laudă. Nu și pentru Timișoara.

Primarul Nicolae Robu s-a opus și astăzi, cu o înverșunare greu de înțeles, sprijinirii financiare a nou-promovatei Timba. Chiar dacă suma propusă astăzi de către consilierul local Flavius Boncea aproape că s-a înjumătățit față de cea inițială (150.000 lei), edilul-șef le-a cerut răspicat consilierilor să nu voteze acest amendament. „Nu avem fonduri suficiente de risipit, banii publici trebuie utilizați cu folos”, a fost replica lui Robu, în ședința de plen de astăzi.

Primăria a încercat să dreagă busuiocul

După ce proiectul de sprijinire financiară a clubului a căzut la vot, Primăria a scos din mânecă premiul de consolare pentru „urși”. Cu ocazia Zilei Timișoarei, aleșii locali s-au oferit să-i premieze cu câte 500 de lei pe Florin Popa și Petru Czmor, pentru performanța promovării în elita baschetului românesc. Cei doi jucători au refuzat însă banii, spunând că baschetul e un sport de echipă, toți componenții lotului meritând să fie premiați.

Celelalte echipe sportive, mai norocoase

După ce la ultima ședință de Consiliu Local s-a amânat acordarea de bani către echipele sportive din oraș, astăzi aproape toate cluburile timișorene și-au asigurat suportul municipalității.

Iată lista retribuțiilor, în ordinea descrescătoare a sumei:

RCM Timișoara (rugby) – 400.000
CSU Politehnica (handbal) 250.000
BC Danzio (baschet feminin) 190.000
CSS Bega (sporturi juniori) 70.000
LPS Banatul – CSS Banatul – 60.000
CS Timişoara (handbal feminin – liga a II-a) 60.000
CFR Timişoara (centru de copii + fotbal feminin) 40.000
Auto Timişoara (fotbal – liga a IV-a) 15.000

 

 

Timba primește ajutor de la Consiliul Județean


BC Timba și-a asigurat astăzi o parte a banilor pe care îi aștepta de la autorități. Consiliul Județean a decis să sprijine nou-promovata în elita baschetului românesc cu suma de 250.000 de lei , pentru semestrul al II-lea al anului.

„Urșii” își completează bugetul pentru primul sezon în Liga Națională. Consilierii Județeni au votat în plenul de astăzi să sprijine financiar BC Timba, cu suma de 250.000 de lei, atât cât vor mai primi prim-divizionara de handbal, CSU Politehnica, și echipa de baschet feminin BC Danzio. De o sumă ceva mai mare se vor bucura rugbyștii de la RCM Timișoara, care vor primi 350.000 de lei, pentru a doua jumătate a anului.

BC Timba speră ca, în cele din urmă, și Consiliul Local să aloce o sumă înspre echipă. „Urșii” vor aștepta decizia aleșilor locali, care se vor reuni mâine dimineață, de la ora 10, în sala de consiliu a Primăriei. Penultimul punct de pe ordinea de zi se referă la „aprobarea asocierii dintre Municipiul Timișoara și structuri sportive cu echipe de jocuri sportive și acordarea contribuției financiare pentru susținerea activității sportive pe semestrul al II-lea al anului 2012”.

A picat transferul lui Gilchrest

Conducerea „urșilor” a anunțat aseară, la emisiunea „Divizia locală” de la Digi 24 Timișoara, că Broderick Gilchrest nu va mai ajunge pe Bega. Transferul fundașului american a picat datorită faptului că jucătorul e reprezentat de doi agenți, fapt ce i-a nemulțumit pe bănățeni. În zilele următoare, clubul va căuta o soluție de înlocuire a americanului în vârstă de 23 de ani.

Primăria joacă baschet la un singur panou


Nicolae Robu a pus pe jar echipele sportive din Timișoara. În ședința de plen de ieri, noul primar și-a dezvăluit planul de sponsorizare a sportului, care ar defavoriza clar o bună parte a cluburilor din oraș.

Caz concret, baschetul masculin. În sezonul 2012/2013, Timișoara va avea, pentru prima oară în istorie, două echipe în elită: vicecampioana BCT și nou-promovata Timba. Dintre ele, doar prima va vedea bani de la bugetul local, sub pretextul că fondurile publice ar trebui destinate doar cluburilor ce fac performanță. „Avem două echipe de baschet în Timişoara, ambele onorabile. Una este echipa unei asocieri la care un membru e chiar consiliul local. Atunci îşi poate permite consiliul local să dea din banii pe care îi poate aloca pentru baschet doar o parte pentru propria echipă şi o parte celeilalte echipe care joacă la concurenţă în aceeaşi divizie? Încurajăm atunci performanţa? ”, a afirmat Robu.

Drept urmare, „Leii din Banat” s-au ales cu suma de 1.075.000 de lei pentru cel de-al doilea semestru al anului, urmând ca și Consiliul Județean să aprobe plata cotizației către clubul de baschet al autorităților. În schimb, celor de la Timba le-a fost refuzată alocarea sumei de 250.000 de lei și apoi de 200.000 de lei, propuse prin amendamentele consilierului Adrian Orza.

„Nu știu ce vom face mai departe”

Optica lui Nicolae Robu le-a dat planurile peste cap celor de la Timba, care și-au calculat bugetul pentru sezonul viitor bazându-se și pe banii pe care ar fi trebuit să-i primească de la municipalitate. Managerul „urșilor”, Sebastian Răducanu, consideră că echipa sa ar fi meritat cu prisosință un ajutor de la bugetul local, în condițiile în care a reprezentat până acum cu cinste numele orașului.

„Din punctul meu de vedere nu se încurajează în momentul de faţă performanţa. Pe echipamentul nostru de joc scrie Timişoara, noi am făcut cinste oraşului oriunde am fost şi vom face în continuare. Noi am făcut performanţă şi suntem printre puţinii care am reuşit să atragem fonduri private în sport. Din momentul acesta va fi foarte foarte greu să mai atragem pe cineva dacă nu există un sprijin şi din partea comunităţii locale, în speţă a Primăriei Timişoara. Îmi pare foarte rău că a căzut proiectul pentru că nu au nicio vină restul echipelor pentru ceea ce se întâmplă în cazul nostru. Nu ştiu ce vom face mai departe, noi mergem mai departe, dar va trebui să regândim puţin poziţia clubului nostru”, a declarat Sebastian Răducanu.