GALERIE FOTO | „Poli – unica iubire”

Eveniment de suflet aseară, pe stadionul „Dan Păltinișanu”. Actuala Politehnica Timișoara, participantă în eșalonul secund, s-a întâlnit cu generația anilor 2002-2004, cea care, la vremea respectivă, izbutea să populezepână la refuz bătrâna arenă de pe Bega. Ineditul amical s-a încheiat la egalitate, 3-3, pentru cei tineri punctând Ignea și V. Nicolae (2), în vreme ce veteranii au scuturat plasa prin M. Oprea, C. Prodan și Șoltuz.

În continuare, vă oferim o galerie foto de la evenimentul de aseară, realizată de Emanuel Titus Ilieși (Mediafax Foto):

Poli – unica iubire | Fenomenul polist, la vremea amintirilor: „O asemenea atmosferă n-am văzut nicăieri”

Foto: Emanuel Titus Ilieși / Mediafax Foto

Timișoara se va reîntâlni, mâine seară, cu fotbaliștii care au reușit să umple în mod constant stadionul „Dan Păltinișanu” în urmă cu 15 ani. Divizionara secundă Politehnica va disputa un amical de suflet cu generația „Poli AEK”, care îi va readuce pe gazonul „Marelui Oval” pe Andrian Bogdan, Florin Constantinovici, Mircea Oprea, Silviu Bălace, Marius Șuleap sau Romulus Buia.

Evenimentul „Poli – unica iubire” a fost prefațat astăzi de reprezentanții celor două generații care vor fi mâine față în față. În numele celor de astăzi, antrenorul actualei divizionare secunde, Antonio Foale, s-a declarat profund emoționat de această inițiativă: „Vom avea în față un adversar redutabil. M-au cuprins și emoțiile, stând aici între doi granzi, precum Silviu Bălace și Andrian Bogdan. Sunt convins că va fi spectacol, atât în teren, cât și în tribune. Ne bucurăm că s-a ajuns la organizarea unui astfel de amical, pentru că generația Poli AEK a fost cu adevărat iubită la Timișoara”.

Căpitanul de astăzi al Politehnicii, Ioan Mera, speră ca mâine seară, pe stadionul „Dan Păltinișanu”, să fie recreată atmosfera prin care Timișoara fotbalistică și-a căpătat faima în țară și peste hotare: „Acest meci îl văd ca pe un veritabil spectacol. Mă bucur că suporterii noștri s-au gândit la organizarea unui asemenea meci. Sper ca toți cei care țin cu Poli să fie mâine prezenți pe stadion, pentru că vor avea ce vedea. Vor fi pe gazon foști fotbaliști de valoare și sunt convins că va fi un meci reușit și spectaculos. Nu în ultimul rând, sper ca noi să nu ne accidentăm și să fim în formulă completă la meciul de marți, cu UTA”.

Unul dintre cei mai iubiți exponenți al acelei generații a fost, fără doar și poate, Andrian Bogdan. Portarul basarabean și-a făcut ușor loc în inima suporterilor, la fel cum și în sufletul a păstrat Timișoarei un loc aparte: „Sunt onorat și foarte plăcut surprins de această inițiativă. E frumos să ne revedem cu toții, cu foștii colegi, cu suporterii, să ne aducem aminte de acele timpuri frumoase. Am mai jucat în trei campionate, în Kazahstan, Belarus și Ucraina, poate pe bani mai mulți, dar o asemenea atmosferă n-am văzut nicăieri. M-am simțit minunat la Timișoara, mă mândresc că am jucat aici. Sper ca mâine să fie cât mai multă lume pe stadion, să se demonstreze încă o dată că la Timișoara fotbalul e iubit, iar lumea își cinstește atât foștii, cât și actualii jucători”.

Silviu Bălace, sosit la Poli în a doua parte a sezonului 2002/2003, s-a declarat, la rândul său, emoționat de revederea cu foștii săi colegi: „Vreau să îi felicit pentru această inițiativă pe organizatori. Cred că e un lucru deosebit faptul că au reușit să ne aducă din nou pe «Dan Păltinișanu», să încerce să creeze aceeași atmosferă pe care am trăit-o cu ani în urmă. Sperăm să reușim să le transmitem aceeași plăcere ca acum 15 ani, chiar dacă ne-am lăsat cu toții de niște ani de activitatea de fotbalist. Sunt bucuros că m-am întâlnit deja de astăzi cu o parte dintre foștii colegi, cu Bogdan, Șoltuz, Constantinovici, Dumitru, Șuleap… Îi așteptăm și pe ceilalți și, așa cum am spus și mai devreme, sper să fie un adevărat spectacol”.

„Se cânta «Cine e pe primul loc?»…”

Andrian Bogdan și-a amintit cu plăcere de startul fulminant pe care l-a avut Poli în sezonul 2002/2003. După primele trei runde, echipa era pe primul loc în Divizia A, reușind victorii cu FCM Bacău (2-0), Steaua (1-0 – chiar în Ghencea!) și FC Argeș (1-0).

„Îmi amintesc cu drag de primele meciuri și cum după meciul din etapa a 3-a, cu FC Argeș, se cânta pe stadion «Cine e pe primul loc?». Am câștigat cu 1-0 în Ghencea, cu o etapă înainte. A fost ceva de nedescris, pentru că nu se aștepta nimeni să avem un asemenea start. După trei meciuri nu aveam niciun gol primit și așa am făcut și eu pasul spre lotul național. Pe vremea aceea, la Poli, nu aveam vedete, eram o echipă unită, care muncea mult pe teren. Panduru ne-a alergat prin cantonamente de ne săreau papucii, era foarte strict, ne cântărea zilnic. Dar, cum am spus, am fost un grup unit, când trebuia să muncim, munceam, iar când trebuia să ne distrăm, ne distram. E drept, pe mine m-a «chinuit» mai mult Dan Stângaciu, de la care am avut enorm de mult de învățat. Mai ales, în plan psihologic, pentru că să joci cu 40.000 de spectatori nu e foarte ușor. Mai ales ca portar, când e o asemenea presiune, trebuie să te stăpânești și să iei deciziile cele mai bune”, și-a amintit Andrian Bogdan.

„Am fost leșinat vreo zece minute!”

Silviu Bălace a debutat la Poli într-un meci de referință al acelui sezon, victoria cu 1-0 de la Arad, cu UTA, care a însemnat, practic, retrogradarea vechii rivale din vest.

„Am debutat pentru Poli la meciul cu UTA, de la Arad, un meci care cred că oricărui fotbalist îi rămâne mereu în amintire. A fost meciul în care am câștigat noi cu 1-0, prin golul lui Mircea Oprea. Am încheiat meciul pe garduri, alături de galerie. Un meci special e și acel 4-3 cu Unirea Alba Iulia, când am marcat primul meu gol în Divizia A. Țin minte că am alergat spre tribuna I și am vrut să fac acel semn cu pumnul la inimă, însă de emoție am dus pumnul în dreapta pieptului. Am fost pur și simplu leșinat vreo zece minute! Au fost clipe minunate. M-am și stabilit la Timișoara și cred că am spus totul cu acest lucru”, a povestit Bălace.

Omagiu pentru cei dispăruți dintre noi

Din păcate, generația Poli AEK nu se poate reuni în formulă completă. Unii nu au ajuns din cauze obiective, în vreme ce cu alții, timpul nu a mai avut răbdare…

„Nu trebuie să-l uităm pe Călin Zanc, cel care era unul dintre cei care dădeau tonul în vestiar. De asemenea, trebuie să ne amintim și de ceilalți oameni care au fost atunci alături de noi și care au trecut în neființă. Paul Râșnoveanu, Puiu Preda, Adrian Stoicov…”, a spus Andrian Bogdan.

Amicalul de gală dintre Politehnica Timișoara și generația „Poli AEK” va avea loc mâine, de la ora 19:00, pe stadionul „Dan Păltinișanu”. Biletele au preț unic, 10 lei.

Poli – unica iubire | Aici a început povestea: Poli – FCM Bacău 2-0 (VIDEO)

Chiar dacă nu vorbim despre câștigarea unui trofeu sau o performanță europeană notabilă, ziua de 17 august 2002 va rămâne una de referință în istoria fotbalului timișorean. În după-amiaza acelei toride zile de vară, pe un stadion imens, dar vetust și degradat, pe niște gradene de lemn aflate în pragul descompunerii, pe un gazon verde, dar pe alocuri denivelat, s-a născut un fenomen. Unul căruia nu îi putem găsi un corespondent în istoria fotbalistică a Timișoarei. Un fenomen aproape imposibil de explicat în cuvinte și privit din exterior când cu admirație, când cu condescendență, când cu invidie.

În vara lui 2002, fotbalul timișorean se regăsea în poate cel mai dificil moment al istoriei sale de peste un secol. Poli, echipa-fanion a orașului din ultima jumătate de veac, retrograda în Divizia C, depunctată drastic în urma catastrofalei gestiuni a italianului Claudio Zambon. Dispariția acestuia din oraș a lăsat la gruparea alb-violetă un lot de juniori prea cruzi fie și pentru Divizia B, datorii și, mai presus de toate, o profundă dezamăgire. UMT retrograda, tot în acel an, după o scurtă aventură în Divizia A și urma să înceapă eșalonul secund cu 10 puncte în minus pentru neîndeplinirea baremului. Mai jos, găseam un AS Poli care cochetase cu promovarea în „B”, o Electrică aflată în ultimele sale luni de viață, un CFR care se chinuia de ceva vreme să scape de surghiunul Diviziei D și alte câteva cluburi care nu au tins niciodată la un rol de actor principal pe scena fotbalistică a Timișoarei: Textila, Auto, Calor etc. Cu alte cuvinte, nu se întrezărea absolut nimic la orizont, iar acel UMT – Ceahlăul 0-1, din ultima etapă a sezonul 2001/2002, părea să rămână ultimul meci de primă ligă organizat la Timișoara pentru mulți ani ce aveau să urmeze.

Fuziunea nou-promovatei AEK București cu AS Politehnica, echipa Institutului Politehnic, a reprezentat, la momentul respectiv, singura variantă rapidă de resuscitare a unui fotbal timișorean aflat în moarte clinică. Și, chiar dacă vorbim despre un compromis și despre un grup de jucători care, în marea lor majoritate, nu aveau nici cea mai mică legătură cu orașul de pe Bega, spiritul polist s-a reaprins, stârnindu-se o emulație rar întâlnită chiar și în precedentele decenii.

16.000, la primul meci oficial

La 17 august 2002, nou-fondata Poli AEK primea, pe „Dan Păltinișanu”, vizita lui FCM Bacău, o grupare care, pe fondul unei evoluții apreciate în precedenta stagiune, pornea în noul sezon cu gândul la titlu! Băcăuanii îi aveau în atac pe Ciocoiu și Cursaru, la mijloc pe Croitoru, în defensivă pe Radu Ciobanu – un pericol pentru orice portar la execturarea loviturilor libere, iar în poartă pe Prunea, întâmpinat de galeria polistă prin scandarea numelui lui Kennet Anderson, coșmarul fostului portar al naționalei din 1994.

Nici pe gazon băcăuanii lui Țiți Dumitriu n-au avut o viață mai ușoară. Doi jucători care s-au întâlnit sporadic cu Divizia A, la Rocar, i-au înscris două goluri greu digerabile. Mai întâi, în minutul 33, Romeo Stancu l-a lansat pe Dan Balauru pe dreapta, iar nouarul polist a șutat de la marginea careului, la colțul lung. Apoi, în minutul 74, căpitanul Mihai Nicolae a executat impecabil o lovitură liberă de la 20 de metri, catapultând balonul în vinclul din dreapta lui Prunea, care nu a schițat niciun gest.

Iată și formațiile care s-au întrecut în acea partidă:

Poli (director tehnic Basarab Panduri): A. Bogdan – Șoltuz, Angheluță (44, Ionilă), Ir. Voicu – A. Dumitru, Balauru, M. Nicolae (cpt.), Buia (46, Dobre), R. Stancu – C. Prodan (76, M. Oprea), Silvășan
Bacău (antrenor Dumitru Dumitriu): Prunea – David, Ardeleanu, R. Ciobanu, Apostol – M. Croitoru, Nivaldo (61, M. Ilie), Baciu – Cursaru, Ciocoiu (cpt.), Pitu (55, Petcu)

În continuare, vă invităm să vă delectați cu un rezumat video al respectivei partide, imaginile vorbind de la sine:

Evenimentul „Poli – unica iubire”, în care actuala divizionara secundă Politehnica se vor întâlni cu fotbaliștii din generația anilor 2002-2003 va avea loc vineri, de la ora 19:00, pe stadionul „Dan Păltinișanu”.

Ne vedem pe 20 aprilie! | Generația care a strâns 344.000 de spectatori într-un sezon revine la Timișoara

Iubitorii culorilor alb-violete se vor revedea, pe 20 aprilie, cu cei care îi determinau, cu ani în urmă, să ia cu asalt stadionul cu trei-patru ore înaintea meciurilor. Ei sunt cei care au transformat stadionul „Dan Păltinișanu” într-un vulcan gata să erupă. Anii tranziției au golit arenele României, astfel că tot ceea ce s-a întâmplat în 2002 la Timișoara nu poate fi descris altfel decât miraculos, sublim, irepetabil.

Pe 20 aprilie, de la ora 19:00, vor păși din nou pe gazonul stadionului „Dan Păltinișanu” Romică Buia, Dan Balauru sau Mircea Oprea, iar Andrian Bogdan își va relua locul între buturi. Generația „Poli AEK”, care a reaprins, la începutul deceniului trecut, pasiunea timișorenilor pentru fotbal, va disputa un amical cu actuala Politehnica Timișoara, din Liga a II-a.

Sezonul 2002/2003 a fost, fără doar și poate, cel în care timișorenii au trăit cel mai intens pentru fotbal de la Revoluție încoace. Acea generație în care, în mod paradoxal, se regăseau extrem de puțini timișoreni, a reușit să umple constant tribunele stadionului „Dan Păltinișanu”. În cele 16 meciuri disputate în acea stagiune (luând în considerare și barajul cu Gloria Buzău), au fost prezenți pe stadion nu mai puțin de 344.000 de spectatori. Asta înseamnă o medie de 21.500 de spectatori pe meci, un număr mai mult decât impresionant pentru vremurile de astăzi.

În continuare, vă prezentăm audiența meciurilor disputate de Poli AEK în sezonul 2002/2003 la Timișoara, conform datelor de pe portalul romaniansoccer.ro:

vs. FCM Bacău (2-0) – 16.000
vs. FC Argeș (1-0) – 30.000
vs. Gloria Bistrița (2-1) – 20.000
vs. UTA (3-4) – 40.000
vs. Sportul Studențesc (3-2) – 18.000
vs. FC Brașov (2-1) – 10.000
vs. Ceahlăul Piatra Neamț (2-0) – 15.000
vs. Dinamo București (2-3) – 38.000
vs. Steaua București (1-3) – 40.000
vs. Rapid București (1-3) – 12.000
vs. FC Național (1-2) – 25.000
vs. Farul Constanța (2-1) – 12.000
vs. Oțelul Galați (0-0) – 12.000
vs. Universitatea Craiova (2-1) – 30.000
vs. Astra Ploiești (2-1) – 6.000
vs. Gloria Buzău (5-3) – 20.000

Biletele la evenimentul din 20 aprilie costă 10 lei și vor putea fi achiziționate începând cu data de 10 aprilie de la locațiile partenere Politehnicii Timișoara. Lista completă și actualizată a locațiilor va fi disponibilă în timp util, pe canalele oficiale de comunicare.

Două motive de bucurie astăzi, pentru Ilie Poenaru: „La Timișoara a fost cea mai frumoasă perioadă din cariera mea!”

Academica Clinceni a plecat cu un punct de la Timișoara, după 2-2, astăzi, pe „Știința”, în compania Politehnicii. Antrenorul oaspeților, Ilie Poenaru, a avut un motiv în plus de satisfacție, pe lângă rezultatul pozitiv al elevilor săi.

„Mă bucur că m-am reîntors acasă. La Timișoara am petrecut trei ani și jumătate, cred că a fost cea mai frumoasă perioadă din cariera mea de fotbalist. Acest lucru se datorează publicului, care văd că a rămas alături de echipă și creează aceeași atmosferă senzațională”, a declarat Poenaru, fotbalist al lui Poli în perioada 2002-2005.

Legat de joc, Poenaru a declarat: „A fost un meci bun, care a avut calitate, de luptă, pentru că suprafața nu ne-a permis să ne exprimăm așa cum ne doream. Ce mă bucură e faptul că jucătorii mei au reușit să revină de fiecare dată când au fost conduși. Suntem pe un drum bun, nu pierdem, iar acesta e lucrul cel mai important. Trebuie să creștem de la meci la meci și să devenim din ce în ce mai buni. Nu ne-am propus să ocupăm un loc anume în clasament, dar vrem să rămânem cât mai sus în clasament, dar să creștem ca joc și să creștem acești copii. Avem în componență jucători de 19-20 de ani, în marea lor majoritate. Obiectivul nostru îl știm în vestiar, eu și jucătorii mei, și nu aș vrea să-l rostesc. Dacă reușim să îl realiză, e bine, iar dacă nu, nu e nicio problemă. Noi trebuie să jucăm fotbal, atâta tot!”.

Tânărul tehnician al Clinceniului a vorbit și despre formația alb-violetă, care l-a impresionat prin dăruirea jucătorilor.

„Politehnica m-a impresionat în primul rând prin atitudinea lor, au fost destul de agresivi în sensul bun. Poate sunt lipsit de modestie, dar ca joc nu ne-au pus mari probleme, deoarece noi știam ceea ce fac cei de la Poli. I-am studiat foarte bine, știam că vin mult la margine, trimit centrări din zonele laterale, câștigă de cele mai multe ori mingea a doua și pun presiune pe centru. Dar mi-a plăcut atitudinea lor, organizarea lor foarte bună, sunt foarte agresivi. O echipă grea, incomodă, greu de desfăcut”, a mai spus Poenaru.

Ilie Poenaru a preluat-o pe Academica în pauza de iarnă, iar lotul a suferit, la rândul său, schimbări majore.

„Vă dați seama, la noi au plecat 14-15 jucători în iarnă și au venit la fel de mulți. Într-o perioadă atât de scurtă am reușit să îmbinăm tinerețea cu experiența, am adus jucători pe care îi cunoșteam, jucători tineri, pe care ne dorim să îi creștem. Încă nu suntem omogeni, e firesc, nu poți să sudezi relații de joc în două luni. Dar am reușit să creez un grup, să le implementez jucătorilor această dorință de victorie. Principiul meu e ca din fiecare meci să scoatem maximum. Eu niciodată nu merg să mă apăr, la mine e mereu totul sau nimic. Că se termină egal, cum s-a întâmplat astăzi, nu e nicio problemă, dar important e ca noi să ne dorim victoria, oriunde am juca, indiferent cu cine!”, a conchis Poenaru.