Ricardo Filip: „Am găsit un grup frumos, colegi plăcuți și fani extraordinari”

La finalul săptămânii trecute, divizionara secundă Politehnica Timișoara și-a completat compartimentul portarilor. După amicalul disputat sâmbătă, cu CSM Lugoj, staff-ul tehnic a luat decizia de a-l păstra pe tânărul Ricardo Filip, un goalkeeper în vârstă de 19 ani, care s-a aflat în probe pe tot parcursul săptămânii trecute. Portarul crescut la CSS Turnu Severin se va lupta, așadar, cu Markos Gakos și Victor Gîrlea, pentru un loc între buturile alb-violeților în sezonul de primăvară din liga secundă. Să îl cunoaștem însă pe tânărul goalkeeper severinean, care a lăsat recent o impresie plăcută și în Italia.

Ricardo, mulți au considerat o surpriză sosirea ta la Timișoara și apoi păstrarea ta în lotul echipei pentru Liga a II-a. Cum ai ajuns la Politehnica?
Domnul profesor Mihai Calițoiu din Severin m-a recomandat la Timișoara. Nu am stat pe gânduri și am venit aici, să mă pregătesc. Am găsit un grup frumos, colegi plăcuți. Iar fanii sunt extraordinari, la această echipă au fost mereu al 12-lea jucător. Dacă nu ai avea suporteri, n-ai mai avea pentru ce să joci fotbal.

Suporterii sunt, de altfel, poate principalul atu al acestei echipe. Ai urmărit în ultimii ani, la televizor sau pe internet, ceea ce se întâmplă la meciurile noii tale echipe?
Cum spuneam, sunt al 12-lea jucător. Una e să ieși pe tunel și să simți atmosfera extraordinară creată de suporteri, iar alta e să joci în fața unui stadion gol. Ai o cu totul altă prestație. Eu dau totul din mine în acel moment, deoarece fanii îți dau un impuls, te împing din spate.

Cum ai început fotbalul?
M-am dus singur la fotbal, pe la 7 sau 8 ani. Ai mei nu știau nimic, dar eu mi-am zis să-mi încerc norocul, mai ales că aveam un club de fotbal foarte aproape de casa mea. După doi ani de zile am ajuns la domnul profesor Brihac, la școala sportivă de unde provin eu, iar de acolo totul a decurs normal. În urmă cu un an, fiind Junior A, am făcut pasul la Liga a III-a, la Turnu Măgurele. Acolo echipa s-a desființat, deoarece aveam ca obiectiv promovarea, ceea ce nu s-a realizat. În turul acestui sezon am fost la Podari, lângă Craiova, unde am apucat să și joc, am prins experiență.

Să ne oprim totuși la aceste două experiențe din Liga a III-a. Cât de mult consideri că te-au ajutat?
La Turnu Măgurele nu a fost prea plăcut. M-am simțit puțin nedreptățit acolo, deoarece am stat mai mult rezervă. M-a întărit însă acest episod, pentru că știam că nu e o situație pe care o voi găsi peste tot. Am ajuns apoi la Podari, unde profesorul Florin Șoavă mi-a dat încredere. Am prins niște meciuri bune, contra lui Steaua II, contra Piteștiului – una dintre candidatele la promovare. Condițiile în Liga a III-a sunt mai modeste decât ceea ce am găsit aici, la Timișoara, dar și nivelul fotbalistic e mai jos.

Te afli în fața primei experiențe la nivelul Ligii a II-a. Ce așteptări ai?
Să mă antrenez bine și să prind un post de titular. Am doi colegi foarte valoroși, care ne luptăm pentru acest post. E foarte bine că există o concurență destul de mare pe post, iar un lucru și mai bun e că toți trei suntem tineri. În cazul în care domnul profesor îmi va da credit, vreau să demonstrez că merit să mă aflu acolo, în teren. Cu timpul, îmi doresc să fac pasul spre Liga I sau în străinătate, în ligile superioare.

Ți-ai încercat norocul și în străinătate. Recent, ai susținut probe la o formație cunoscută din Italia, Piacenza. Cum a fost acolo?
Într-adevăr, am fost în Italia, chiar acum două săptămâni m-am întors de acolo. În Italia, după cum se știe, fotbalul e mult mai tacticizat, deși consider că noi, românii, suntem mult mai talentați decât ei. În schimb, ei sunt foarte disciplinați, foarte ascultători, nu se complică, joacă un fotbal simplu. De exemplu, când am fost la Piacenza, am jucat un amical contra celor de la Voluntari. Cei din staff-ul tehnic m-au întrebat câteva lucruri despre adversar, știind că eu sunt român. Le-am spus că e o echipă destul de bună din Liga I, de nivel mediu. Mă așteptam chiar să ne bată, le-am și spus că trebuie să fim atenți. Spre surprinderea mea, i-am învins cu 1-0, iar eu am intrat în repriza a doua a meciului. I-am bătut printr-un fotbal simplu, repet. E o cu totul altă filosofie acolo… Firește, și condițiile de antrenament sunt cu totul altele.

Ce impresie crezi că le-ai lăsat celor de acolo?
Le-a plăcut de mine, însă la ei perioada de mercato se încheia pe 1 februarie. Astfel că nu s-a putut finaliza tranzacția. Rămâne de văzut pe viitor ce se întâmplă.

Mă gândesc că ai și tu modele printre portarii din fotbalul mondial. Pe care dintre ei îi admiri cel mai mult?
Gianluigi Buffon. Un portar cu calități extraordinare, chiar și acum, la 39 de ani. Îl admir foarte mult, a câștigat aproape tot ce se putea câștiga într-o carieră de fotbalist, mai puțin Champions League. Dar s-a menținut mereu la nivel înalt. În ultima vreme, s-au tot făcut comparații la nivel de portari. La începutul anilor 2000, se oscila între Kahn și Buffon, apoi între Kahn și Van Der Saar, mai târziu între Casillas și Buffon, acum între Donnarumma și Buffon. Dar într-un final, a demonstrat că e unul dintre cei mai mari portari din toate timpurile. Firește, sunt mulți alți portari valoroși, precum De Gea, Neuer… portari buni. Încerc de fiecare dată când mă uit la ei să învăț câte ceva. Nu mai am echipe favorite, dar urmăresc fotbalul de calitate, iar la portari mă uit mereu. De aceea spun, pe Buffon îl consider cel mai complet portar.

Iar dintre cei din țară?
Sigur, îmi plac și portarii români. De exemplu, Niță e într-un vârf de formă. Și Tătărușanu aș putea spune, e un portar destul de bun. A fost înainte și Lobonț, însă a mai îmbătrânit și el…

Nicio problemă, ai tot timpul să îl înlocuiești tu pe Lobonț…
(râde) Da… să sperăm! Eu în fiecare zi încerc să mă automotivez și să mă autodepășesc. Scopul meu e să fiu de fiecare dată mai bun ca mine. Iar acest lucru cred că mă ajută foarte mult.

Ricardo Filip s-a născut la 28 decembrie 1997 la Drobeta Turnu Severi și a efectuat junioratul la CSS-ul din localitate, sub îndrumarea antrenorilor Mihai Calițoiu și Marian Brihac. În sezonul trecut, a făcut pasul spre eșalonul al treilea, evoluând pentru Sporting Turnu Măgurele. În prima parte a actualei stagiuni, a evoluat tot la nivelul eșalonului terț, la CS Podari. Și-a încercat în mai multe rânduri norocul peste hotare, ultima oară chiar în această iarnă, când a susținut probe la fosta prim-divizionară italiană, Piacenza Calcio, care evoluează momentan în Lega Pro (eșalonul al treilea).

Performanță istorică pentru rugby-ul de pe Bega! Timișoara Saracens câștigă și în Italia și se califică în grupele Challenge Cup

32fd2704-3812-418d-a7df-d28ec0f46b8bTimișoara Saracens a obținut astăzi cea mai importantă victorie din istoria rugby-ului timișorean. Campioana României s-a impus în această după-amiază în fieful laureatei din Italia, Rugby Calvisano, cu 28-17, asigurându-și astfel o calificare lipsită de orice dubiu în grupele principale ale EPCR Challenge Cup, cu scorul general 64-40.

Timișoara Saracens a sosit în Lombardia la adăpostul avantajului de 13 lungimi obținut prin victoria din tur, de pe „Dan Păltinișanu”, dar care nu rezolva nici pe departe soarta calificării. Calvisano, cu o formulă mult schimbată față de jocul din urmă cu două săptămâni, din Banat, le-a făcut viața grea campionilor României preț de mai bine de 50 de minute, reușind chiar să conducă la un moment dat la patru puncte diferență.

Deschiderea de scor a aparținut însă timișorenilor, care au făcut 3-0 prin Calafeteanu, care a transformat o lovitură de pedeapsă. Calvisano a restabilit însă egalitatea în minutul 13, tot în urma unei penalități, trimisă printre buturi de Filippo Buscema. Chiar înaintea pauzei, vizitatorii au preluat din nou conducerea, și tot în urma unei lovituri de pedeapsă, transformate de același Calafeteanu, care a asigurat timișorenilor un avantaj fragil, însă important pentru moral la intrarea la cabine, 6-3.

Dacă în prima repriză, niciuna dintre echipe nu a găsit drumul spre eseu, toate modificările tabelei fiind realizate prin lovituri de picior, mitanul secund a propus o cu totul altă desfășurare a ostilităților. Calvisano a intrat în avantaj imediat după reluare, prin eseul la centru reușit de fundașul Matteo Minozzi, transformat de Buscema: 10-6. Replica bănățenilor a venit însă prompt, iar Marian Drenceanu a reușit primul eseu al Timișoarei pe „Stadio Peroni”, urmat de transformarea lui Calafeteanu. Campioana României s-a descătușat, iar după o cursă spectaculoasă a lui Jack Umaga, căpitanul Stelian Burcea a culcat balonul în terenul de țintă al lombarzilor, iar Calafeteanu, din picior, a urcat scorul la 20-10.

Italienii au avut o ultimă zvâcnire, prin eseul lui Renato Giammarioli, transformat de Buscema, care a micșorat handicapul gazdelor la trei puncte, 17-20. Timișorenii nu-și spuseseră însă ultimul cuvânt, iar Brian Sefanaia a reușit al treilea eseu al echipei sale, netransformat de Calafeteanu, însă mijocașul la grămadă a punctat totuși dintr-o lovitură de pedeapsă, care a fixat rezultatul la 28-17 pentru bănățeni.

Dublă victorie pentru Timișoara Saracens în fața campioanei Italiei, cu o diferență totală de 24 de puncte, iar din toamnă, pe Bega vor veni reprezentante ale celor mai puternice campionate ale continentului.

Rugby Calvisano: 15. Matteo Minozzi, 14. Benjamin de Jager, 13. Alberto Chiesa, 12. Tommaso Castello (C), 11. Marco Susio, 10. Filippo Buscema, 9. Riccardo Raffaele, 1. Sami Panico, 2. Gabriele Morelli, 3. Marco Riccioni, 4. Agustin Cavalieri, 5. Luca Beccaris, 6. Alessio Zdrilich, 7. Renato Giammarioli, 8. Jim Tuivaiti. Au mai intrat 16. Luhandre Luus, 24. Luca Scarsini, 18. Rudy Biancotti, 19. Michele Andreotti, 20. Davide Zanetti, 21. Nicola Belardo, 22. Giacomo De Santis, 23. Daniele Di Giulio.

Timișoara Saracens: 15. Gabriel Conache, 25. Fonovai Tangimana, 13. Jack Umaga, 12. Paula Kinikinilau, 11. Stephen Shennan, 10. Jody Rose, 9. Valentin Calafeteanu, 1. Gigi Militaru, 2. Andrei Rădoi, 3. Alexandru Țăruș, 4. Valentin Popârlan, 5. Marian Drenceanu, 6. Daniel Ianuș, 7. Dorin Lazăr, 8. Stelian Burcea (C). Au mai intrat: 16. Eugen Căpățână, 17. Sione Taupaki, 23. Samuel Mariș, 18. Ionuț Mureșan, 19. Marian Gorcioaia, 21. Brian Sefanaia, 22. Tevita Manumua, 24. Viliami Moala.

Un ultim hop înaintea grupelor Challenge Cup! Timișoara Saracens, pregătită de returul cu Rugby Calvisano

Duma 04Timișoara Saracens a pornit în această dimineață spre Calvisano, acolo unde sâmbătă va înfrunta campioana Italiei, în manșa retur a barajului de accedere în grupele EPCR Challenge Cup. Bănățenii se află la adăpostul avantajului de 13 lungimi obținut în partida tur, de pe „Dan Păltinișanu”, însă revenirea italienilor în finalul întâlnirii din 9 aprilie le dă de gândit lui Burcea & co.

Timișoara Saracens nu se va putea baza pe trei jucători în partida de sâmbătă, de pe „Peroni Arena” din Calvisano. E vorba despre Mădălin Lemnaru, Vasile Rus și Marian Sabău, cu toții accidentați. Vicepreședintele clubului bănățean, Dușan Filipaș, avertizează că meciul retur cu lombarzii trebuie tratat cu maximă seriozitate, adăugând că acesta poate fi și un test pentru jucătorii Timișoarei în perspectiva duelurilor din toamnă cu forțele continentului.

„Jocul retur începe de la 0-0, nu vrem să ţinem cont de avantajul creat pe propriul teren, vrem victoria şi calificarea. Avem nevoie, de asemenea, de un joc mai bun decât cel făcut în meciul tur, aştept să fim mai concentraţi şi mai atenţi în unele faze ale jocului, în prima manşă am oprit motoarele mai repede, cei de la Calvisano au profitat şi au revenit în joc. Trebuie să facem un meci bun, care să ne dea speranțe și pentru grupele Challenge Cup. Trebuie să ne gândim și la meciurile din acea fază, pentru că nu ne permitem să fim o victimă sigură în fața echipelor mari din Franța sau Anglia. Deci putem spune că e un test, e un meci de moral, care ne poate arăta adevărata valoare a echipei la ora actuală. Bineînțeles, noi suntem la început de sezon, iar vârful de formă nu e acum, dar meciul de la Calvisano e un indicator foarte bun pentru ceea ce ne așteaptă în acest an”, a declarat Dușan Filipaș.

Căpitanul Timișoarei, Stelian Burcea, spune că revenirea celor de la Calvisano din finalul întâlnirii de pe „Dan Păltinișanu”, din urmă cu două săptămâni, spune multe despre experiența europeană a adversarei.

„Calvisano e o echipă foarte fizică, are jucători buni, cu experiență în cupele europene. S-a văzut asta în jocul pe care l-au prestat la Timișoara, în faptul că nu au cedat până la ultimul fluier al arbitrului, au crezut în șansa lor, iar asta ne-a dat nouă de gândit și ne pune în gardă pentru meciul de sâmbătă. Calificarea este o provocare de care avem nevoie, să putem face pasul spre înalta performanţă din rugby”, a declarat Stelian Burcea.

Manșa retur a barajului de accedere în grupele EPCR Challenge Cup, dintre Rugby Calvisano și Timișoara Saracens, va avea loc sâmbătă, de la ora 17 (ora României), pe terenul italienilor. Vă reamintim, în tur, timișorenii s-au impus cu 36-23, pe stadionul „Dan Păltinișanu”.

Timișoara Saracens așteaptă vizita campioanei Italiei, Calvisano! Povestea galben-negrilor din Lombardia

1545201_972641342767154_689914185216591241_nTimișoara Saracens se află în fața barajului de calificare în grupele principale ale Challenge Cup. Un obiectiv primordial pentru prima jumătate a anului, așa cum au declarat, în mod repetat, oficialii clubului de pe Bega. Bănățenii și-au făcut deja o ideea asupra nivelului din „Eccellenza”, primul eșalon italian, după întâlnirile din prima fază preliminară cu Rovigo și Fiamme Oro Roma, ambele soldate cu victorii pentru gazdele de pe „Dan Păltinișanu”.

Sâmbătă, Timișoara va fi vizitată de o a treia reprezentantă a primei divizii italiene, nimeni alta decât câștigătoarea ultimelor două ediții ale „Eccellenza”, Rugby Calvisano. O formație cu peste 45 de ani de istorie în spate, dar care și-a început ascensiunea spre vârful piramidei rugby-ului din Peninsulă abia în zorii actualului veac.

Calvisano e o localitate de 8.769 de locuitori (conform ultimului recensământ), situată în provincia Brescia, din regiunea Lombardia. Echipa locală de rugby a fost înființată în 1970, la inițiativa a trei pasionați de „el balu bislong”, așa cum e denumit balonul oval în dialectul local. E vorba despre Tonino Montari, Gianluigi Vaccari și Alfredo Gavazzi, cei ce pot fi numiți, pe bună dreptate, părinții fondatori ai clubului care astăzi domină rugby-ul din Italia. Încă de la început, gruparea din Calvisano a fost echipată în galben-negru, culori păstrate până în zilele noastre.

După câteva decenii petrecute în eșaloanele inferioare din Peninsulă, gruparea lombardă și-a începus ascensiunea spre vârf spre sfârșitul anilor 90. De altfel, în 1998, clubul a fuzionat cu Amatori Milano, iar timp de cinci ani a purtat denumirea Amatori & Calvisano. Sub această denumire, „giallo-neri” au reușit, în sezonul 1999/2000, prima participare în competițiile continentale, mai precis în Challenge Cup.

De altfel, Calvisano a dobândit, de-a lungul anilor, o vastă experiență europeană, ce-i drept, fără să reușească performanțe ieșite din comun. Italienii au la activ cinci sezoane în Challenge Cup (1999/2000, 2007/2008, 2012/2013, 2013/2014 și cel în curs, în care au participat în grupele principale, fără să acumuleze vreun punct în fața mult mai bine cotatelor Harlequins, Montpellier și Cardiff Blues). De asemenea, Calvisano a participat la șapte ediții consecutive ale celei mai importante competiții continentale, Heineken Cup, începând din 2001/2002, până în 2008/2009 inclusiv.

Pe plan intern, Rugby Calvisano are în palmares cinci titluri ale Italiei, cucerite în 2005, 2008, 2012, 2014 și 2015. De asemenea, lombarzii se mai laudă cu trei Cupe ale Italiei (2004, 2012 și 2015). În plus, „giallo-neri” și-au adjudecat, în 2006, singura ediție a Cupei Intercontinentale, o competiție în care campioana Italiei a întâlnit-o pe cea a Argentinei (peninsularii au învins cu 28-10 echipa argentiniană Hindu).

Să mai spunem că echipa din Calvisano a traversat o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere financiar la finele deceniului trecut. În 2009, lombarzii nu s-au înscris în „Super Dieci” (denumirea din acea vreme a elitei italiene), din rațiuni economice, luând-o de la capăt din Serie A2, al treilea eșalon, începând cu sezonul 2009/2010. Calvisano a izbutit însă o ascensiune spectaculoasă în următorii trei ani: promovare în A1 în 2010, promovare în „Eccellenza” în 2011 și titlul național în 2012!

În actualul sezon al „Eccellenza”, Calvisano e lider, cu 63 de puncte, la doar o lungime în fața unei foste adversare a Timișoarei, Rugby Rovigo. De altfel, formația lombardă e într-o formă de invidiat în întrecerea internă, unde a reușit 12 victorii în ultimele 12 partie. Calvisano a câștigat 14 din cele 15 partide disputate în actualul sezon, singura înfrângere fiind consemnată în runda a treia, 11-12, în deplasare, cu Petrarca Padova. După cum se știe, din actualul sezon, pentru Calvisano evoluează doi internaționali români, mijlocașul la grămadă Florin Surugiu și centrul Florin Vlaicu, ambii transferați în iarnă, de la CSM București.

Partida Timișoara Saracens – Rugby Calvisano, din manșa tur a barajului pentru grupele Challenge Cup, va avea loc sâmbătă, de la ora 15, pe stadionul „Dan Păltinișanu”.

Informatica Timișoara și-a aflat adversarul din optimile Cupei României

© Emanuel Titus Iliesi

© Emanuel Titus Iliesi

Astăzi, la sediul FRF, s-a tras la sorți programul optimilor de finală ale Cupei României la futsal. Informatica Timișoara va avea parte de o misiune dificilă, urmând a întâlni, în deplasare, pe United Galați, formație clasată pe poziția a patra în Liga I.

Informatica Timișoara va lupta cu incomoda grupare din Galați pentru un loc în sferturile de finală ale Cupei României. Cele două echipe s-au întâlnit în turul campionatului, tot la malul Dunării, bănățenii reușind atunci o victorie clară, 5-0. United e, de altfel, unicul club reprezentat de două echipe în faza optimilor de finală, echipa-satelit, care evoluează în Liga a II-a, fiind calificată fără joc, după retragerea echipei Galactic Focșani.

Runda optimilor se va disputa în zilele de 2 şi 3 martie, însă programul poate suferi modificări în funcţie de televizări, anunță site-ul Federației Române de Fotbal.

Iată programul optimilor:

Spicom Sfântu Gheorghe – Autobergamo Deva
Colţea 1920 Braşov – KSE Târgu Secuiesc
Bukovina Vicov – Dunărea Călăraşi
Imperial Wet Gheorgheni – Pro-Tineret Sighişoara
City’Us Târgu Mureş – Muncitorul Reşiţa
Concordia Chiajna – FK Odorheiu Secuiesc
United 2 Galaţi – CSMS Iaşi
United Galaţi – Informatica Timişoara

Convocare la naționala U21 a României

Naţionala de futsal Under 21 va disputa, în următoarele zle, trei meciuri amicale, dintre care primele două cu echipa de tineret a Italiei, la Noicattaro (Bari). În lotul convocat de selecționerul Endre Kacso se regăsește și tânărul portar al Informaticii Timișoara, Theodor Lungu-Badea, în vârstă de 16 ani.

Lotul de tineret s-a reunit astăzi, iar diseară are programat un antrenament în Sala Sporturilor din Otopeni. Plecarea spre Italia va avea loc mâine dimineață, la ora 6.30, primul amical fiind programat chiar mâine seară, de la ora 21. Ultimul meci de verificare al „tricolorilor mici” va f în compania formației Virtus Rutigliano.

Reunire cu trei absențe la CH Poli: Fenici și Grigoraș reiau preliminariile, Daskaloski se pregătește de Campionatul European

©  Emanuel Titus Iliesi

Portarul lui CH Poli, Zlatko Daskaloski, se pregătește alături de naționala Macedoniei pentru Campionatul European din Polonia (Foto © Emanuel Titus Iliesi)

Vacanța se încheie astăzi pentru handbaliștii de la CH Poli. Alb-violeții se vor reuni în această după-amiază, la sala „Constantin Jude”, pentru primul antrenament din 2016. La ședința de astăzi, ca și la cele din perioada următoare, vor lipsi trei jucători de bază, convocați la loturile naționalei. Cristian Fenici și Demis Grigoraș vor disputa în următoarele zece zile nu mai puțin de patru partide din preliminariile pentru Campionatul Mondial din 2017. De asemenea, portarul Zlatko Daskaloski se află în lotul Macedoniei pentru Campionatul European ce va începe săptămâna viitoare în Polonia.

Fenici și Grigoraș se află la lot din luna decembrie. Cei doi au disputat un amical în tricoul României pe finalul lui 2015, cu Serbia, încheiat cu o remiză, 30-30. Atunci, cei doi poliști au contribuit împreună la șase dintre reușitele tricolorilor (Fenici 5 și Grigoraș 1). Pentru selecționata pregătită de Aihan Omer, mâine vor începe partidele oficiale, cu jocul di deplasare, cu Finlanda, programat la Vantaa, de la ora 16. Cele două echipe se vor reîntâlni sâmbătă, la Baia Mare, iar tot în Maramureș a programată, joia viitoare, întâlnirea cu Austria. Ultimul meci din această fază a preliminariilor e programat sâmbătă, 16 ianuarie, cu Italia, la Conversano.

Portarul Zlatko Daskaloski se pregătește, în schimb, de participarea la Campionatul European cu echipa reprezentativă a Macedoniei. Turneul va începe săptămâna viitoare, în Polonia, iar selecționata din care face parte goalkeeperul polist a fost repartizată într-o grupă extrem de dificilă. Macedonia va întâlni vineri, 15 ianuarie, campioana europeană în exercițiu, Franța, apoi va înfrunta, peste două zile, gazda Polonia, pentru ca în 19 ianuarie să încheie meciurile din Grupa A în compania Serbiei.

CH Poli are la dispoziție aproape o lună pentru pregătirea ultimei părți a sezonului regular. Primul joc oficial din 2016 pentru alb-violeți e programat la 4 februarie, pe teren propriu, contra campioanei en titre, Minaur Baia Mare.

Filippo Frati (antrenor Rovigo): „Știam că vom întâlni o echipă puternică”

©  Emanuel Titus Iliesi

© Emanuel Titus Iliesi

Vicecampioana Italiei, Rugby Rovigo Delta, a suferit ieri, la Timișoara, o înfrângere surprinzătoare, cel puțin prin proporțiile scorului. Roș-albaștri s-au înclinat pe stadionul „Dan Păltinișanu” în fața proaspetei campioane a României, Timișoara Saracens, cu 13-45, încasând nu mai puțin de cinci eseuri în primele 35 de minute ale jocului.

Antrenorul lui Rovigo, Filipo Frati, a declarat la final că se aștepta la un joc extrem de dificil la Timișoara, care dispune de o „super-echipă”.

„Rezultatul final confirmă faptul că am avut un meci foarte, foarte dificil. Știam că vom întâlni o echipă puternică, un club valoros, care dă mulți jucători naționalei României și cu străini de un nivel ridicat. Nu pot să nu-i felicit pe cei de la Timișoara, pentru modul în care au jucat în acest meci, pentru modul în care l-au abordat, au meritat victoria”, a declarat la final Frati.

Tehnicianul italian admite că eseul marcat de Stephen Shennan în primele secunde ale întâlnirii a dat peste cap planurile celor de la Rovigo. „E clar că ne-a luat prin surprindere eseul marcat de Timișoara chiar în primul minut. E extrem de greu să pornești un meci cu un handicap de 7 puncte. Noi pregătisem cu totul altceva înainte de meci”, a mai spus Frati.

Antrenorul în vârstă de 43 de ani spune că, în niciun caz, nu se aștepta la o diferență atât de mare în favoarea Timișoarei, oferind și câteva explicații pentru forma slabă etalată de Rovigo pe „Dan Păltinișanu”.

„În niciun caz nu mă așteptam la o asemenea diferență. Cum am spus, știam că ne va fi foarte greu, mai ales că suntem decimați de accidentări, am aliniat la Timișoara o echipă aproape în totalitate italiană, cu un singur stranier. Nu ne-a fost ușor să jucăm aici, în România, o țară în care rugby-ul e într-o continuă creștere, iar echipele de aici au o mare foame de a demonstra că pot avea un cuvânt important de spus în competițiile continentale”, a explicat Frati.

Totuși, tehnicianul lui Rovigo e mulțumit de ceea ce au arătat elevii săi în repriza a doua, una încheiată la egalitate (7-7) cu Timișoara.

„În repriza a doua, am avut o altă atitudine. Știam că putem arăta mult mai mult decât în prima repriză, știu ce pot da băieții noștri, au demonstrat-o și în alte partide, dar era clar că era foarte greu să revenim de la 38-6. Sperăm să ne revenim din această înfrângere, să continuăm lucrurile bune pe care le-am făcut chiar la acest joc, să corectăm greșelile, pentru că ne întoarcem la lupta din campionat, unde pe 7 ianuarie ne așteaptă un meci extrem de important, contra celor de la Calvisano”, a conchis Frati.

Filippo Frati are 43 de ani și, în cariera de jucător, a evoluat pe postul de mijlocaș la grămadă, având și patru selecții în prima reprezentativă a Italiei. Pregătește Rovigo de doi ani, reușind să ajungă în ultimele două finale ale campionatului italian, ambele pierdute însă în fața lui Calvisano (un posibil adversar pentru Timișoara în barajul pentru grupele principale). În acest moment, după 7 etape scurse din Eccelenza, trei echipe conduc ierarhia, cu câte 29 de puncte: Rovigo, Petrarca Padova și Cammi Calvisano, despărțite la esaveraj.

Oaspeți de seamă pentru Timișoara Saracens! Rugby Rovigo, echipa de la care s-a retras în glorie legendarul Alexandru Penciu

AlexandruPenciu_Allenatore_Prima_Squadra_Stagioni_7980_8081

Alexandru Penciu, cel mai bun fundaș român al tuturor timpurilor, și-a încheiat cariera de jucător la Rovigo

Timișoara va respira sâmbătă rugby european. Proaspăta campioană națională Saracens va primi, pe stadionul „Dan Păltinișanu”, replica formației italiene Rugby Rovigo Delta, una dintre formațiile de mare tradiție din Peninsulă, care în acest an a sărbătorit opt decenii de existență. De-a lungul anilor, la Rovigo au scris istorie doi jucători din țara noastră. Primul a fost Alexandru Penciu, considerat cel mai mare fundaș român al tuturor timpurilor. Mai spre zilele noastre, a evoluat la Rovigo și Cristian Săuan, cel ce a și realizat o scurtă analiză a grupării italiene din prezent, pentru site-ul Federației Române de Rugby.

Rovigo e unul dintre numele mari ale rugby-ului italian. Clubul roș-albastru a fost înființat în 1935, de un student la medicină, Dino Lanzoni. Treptat, nou-fondata grupare urcă treptele către afirmarea pe plan național, reușind să domine sportul cu balonul oval din Italia la începutul anilor 50. Primele patru titluri din palmaresul lui Rovigo au fost obținute în patru ani consecutivi: 1951, 1952, 1953 și 1954. Au urmat apoi alte șapte triumfuri pe plan intern (1962, 1963, 1964, 1976, 1979, 1988 și 1990), care au urcat palmaresul total la 11 „scudetti”.

După o perioadă de recul în ceea ce privește rezultate, rugby-ul la Rovigo renaște în 2010, odată cu schimbarea de societate. În ultimele cinci ediții de campionat, roș-albaștrii au disputat trei finale de campionat, toate pierdute. A fost, ma întâi, un 14-18 în fața lui Petrarca Padova, în 2011. Apoi, în ultimii doi ani, „nașii” lui Rovigo au fost cei de la Calvisano. În 2014, viitoarea adversară a Timișoarei a cedat cu 17-26 în ultimul act. Iar în luna mai a acestui an, la capătul unei finale disputate pe muchie de cuțit, Rovigo a trebuit să se mulțumească din nou cu argintul, după 10-11 în fața lui Calvisano.

De la Rovigo s-a retras „Alexandru cel Mare”

Printre jucătorii cei mai importanți care au evoluat de-a lungul celor 80 de ani de existență ai clubului din Rovigo se numără și un român. E vorba despre Alexandru Penciu, considerat cel mai important fundaș român al tuturor timpurilor, supranumit „Alexandru cel Mare” pentru punctele importante aduse selecționatei „stejarilor”. Născut la 1 noiembrie 1932, Alexandru Penciu a început rugby-ul la Petrolul Ploiești, trecând apoi la PTT București și CCA București (devenită ulterior Steaua). Cu aceasta din urmă a câștigat de cinci ori titlul național. Pentru reprezentativa României a jucat de 34 de ori, reușind 37 de puncte. Printre succesele sale cele mai importante, se numără contribuția la victoria cu Franța, din 5 iunie 1960, de la București (11-5), când a reușit o transformare și două drop-goluri.

În 1969, la 37 de ani, i s-a permis să evolueze în străinătate, transferându-se în Itala, la Rovigo. Pentru roș-albaștri a activat până în 1973, ca antrenor-jucător. Chiar dacă echipa nu a fost printre protagonistele campionatului italian în acea vreme, Penciu a fost, de două ori la rând, cel mai bun marcator al ligii, reușind 104 puncte în ediția 1970/1971 și 124 de puncte în 1971/1972. După retragerea din activitatea de jucător, a antrenat în Canada, echipa din Montreal, apoi în franța, la Oyonnax. În 1980 s-a stabilit definitiv în Italia, unde a pregătit echipe ca Mantova, Villadose și Belluno.

„A fost o afacere de stat, dacă pot să spun așa ceva! Secretarul Partidului Socialist Italian era prieten cu Nicolare Ceaușescu și a intervenit ca eu să joc pentru Rovigo, oraș de unde era el”, a povestit Alexandru Penciu culisele transferului său la Rovigo, într-un interviu acordat în august anul acesta site-ului freejournalist.eu.

Cristian Săuan: „Mă aștept la dueluri interesante pe treisferturi”

Mai spre zilele noastre, un alt rugbyst român a evoluat pentru Rovigo. E vorba despre fostul internațional Cristian Săuan, cel ce a îmbrăcat tricoul echipei din regiunea Venetto în perioada 2000-2007. Săuan a analizat, pentru site-ul frr.ro, nivelul actual al echipei, prefațând și duelul de sâmbătă, de la Timișoara, pe care îl vede deschis oricărui rezultat.

“Rovigo este la mijlocul sezonului competițional, pentru că la ei sezonul începe în septembrie și se termină în mai. Știu că au foarte mulți jucători noi, jucători tineri în echipă și că se află momentan pe locul 2 în Eccellenza, iar ca de fiecare dată, își propun obiective mari. În plus, poate fi șansa lor de a urca în Grupele Challenge Cup și a face un sezon bun pentru că până acum, nu au reușit să treacă vreodată de Grupe. Cred că va fi un meci disputat, pentru că Rovigo va veni să câștige, să confirme forma ascendentă în care se află, iar Timișoara, după câștigarea SuperLigii, este mai motivată să își continue cu dreptul campania europeană. Mă aștept la o partidă frumoasă, deschisă și la niște dueluri interesante pe treisferturi, ambele echipe având șanse egale la victorie”, a declarat Săuan.

Partida Timișoara Saracens – Rugby Rovigo Delta, din preliminariile EPCR Challenge Cup, va avea loc sâmbătă, de la ora 13.30, pe stadionul „Dan Păltinișanu”.

Rugby World Cup | „Bănățenii” Calafeteanu și Rădoi, cu gândul la meciurile contra Canadei și Italiei

490296332

Calafeteanu (în dreapta) și colegii săi nu l-au putut opri pe Keith Earl din drumul spre eseu

Echipa națională de rugby a României a trecut peste cele mai dificile întâlniri din Grupa D a Campionatului Mondial, cu Franța și Irlanda. Așa cum spun mulți dintre iubitorii rugby-ului, întărim și noi ideea că abia acum începe cu adevărat competiția pentru „stejari”, care urmează să înfrunte Canada și Italia, doi adversari redutabili, dar în fața cărora tricolorii au șanse indiscutabil mai mari pentru victorie.

Mijlocașul la grămadă de la Timișoara Saracens, Valentin Calafeteanu, a analizat jocul pierdut de România duminică, în fața Irlandei, cu 44-10, pe Wembley, într-un flash-interviu realizat pentru pagina de Facebook a FRR.

„A fost o partidă cu un ritm foarte alert, din punctul meu de vedere peste ce a fost în meciul cu Franța. Am arătat bine în multe momente ale jocului, pe apărare am îcnercat din toate puterile să le facem față. Cred că un punct important al nostru ar fi trebuit să fie posesia, am încercat în repriza a doua să ținem mai mult de balon, dar e foarte greu să facem față, în patru zile, unor echipe din elita mondială. Irlanda cred că va ajunge foarte sus în această competiție”, a spus Calafeteanu.

Jucătorul Timișoarei e de părere că atât în confruntarea cu Franța, cât și în cea cu Irlanda, au existat aspecte pozitive în jocul României, care trebuie fructificate și în cele două jocuri rămase, cele contra Canadei și Italiei.

„Trebuie să lăsăm în urmă cele două meciuri, să luăm doar lucrurile bune din ceea ce s-a întâmplat până acum, pentru că au fost și aspecte pozitive. Urmează meciurile cu Canada și Italia, așa cum spunea și antrenorul nostru, o semifinală și o finală. Eu zic că suntem pregătiți, băieții sunt cu o încredere destul de bună. Am demonstrat că, în multe momente, facem față unor echipe puternice”, a mai spus „Cala”.

Un alt jucător de la Timișoara Saracens titular în meciul cu Irlanda a fost Andrei Rădoi. Talonerul în vârstă de 28 de ani e de părere că aspectul cel mai important pentru „stejari” e faptul că întreg lotul a rămas valid după durele încleștări cu Franța și Irlanda.

„Din punctul meu de vedere, am dat totul în acest meci cu Irlanda, ne-am dat toată energia în folosul echipei naționale. Cel mai important e că am ieșit din aceste două jocuri fără accidentări. De acum, trebuie să ne concentrăm la meciurile rămase, cu Canada și Italia”, a spus Andrei Rădoi.

Vă reamintim, în meciul pierdut duminică, pe Wembley, cu Irlanda, în XV-le de start al României au figurat patru jucători de la Timișoara Saracens. E vorba despre Andrei Rădoi, Valentin Popârlan, Valentin Calafeteanu și Paula Kinikinilau. Alți doi jucători proveniți de la gruparea bănățeană, Stelian Burcea și Alexandru Țăruș, au intrat în repriza secundă.

România va întâlni Canada marți, 6 octombrie, la Leicester, iar apoi va încheia faza grupelor în compania Italiei, într-un joc programat duminică, 11 octombrie, la Exeter. Miza acestor două partide e ocuparea locului al 3-lea în grupă, care asigură încă de pe acum prezența la viitoarea ediție a Campionatului Mondial, cea din 2019.

Două nume noi și o despărțire la BC Timișoara

pilcevic bc timișoaraBC Timișoara a operat, în aceste zile, câteva schimbări la nivelul lotului. Alb-violeții s-au despărțit de Octavian Boian, cel ce nu a prins decât puțin peste un minut la prima echipă în actualul sezon. În schimb, au sosit sârbul Radenko Pilcevic, de la BCMU Pitești, și Alin Ionuț Zaharie, baschetbalist originar din Maramureș, dar care în ultimii ani a evoluat în ligile a doua și a treia din Italia.

Pornită la drum în pregătiri cu lotul deja conturat, BC Timișoara a operat primele schimbări. „Leii” au renunțat la Octavian Boian, jucător venit din liga secundă, de la BC Perla Harghiei, și care nu a reușit să se impună pe Bega. Practic, fundașul în vârstă de 26 de ani nu a prins decât 61 de secunde în acest sezon, toate în victoria cu BC Mureș, 85-71 în etapa a patra.

În schimb, lotul se va îmbogăți cu doi jucători. Cel mai cunoscut dintre ei e Radenko Pilcevic, un sârb de 27 de ani, ce a evoluat în acest sezon la BCMU Pitești, unde în 7 jocuri disputate a strâns medii de 8.0 puncte, 3.0 recuperări și 3.7 pase decisive. BC Timișoara e al 13-lea club din cariera de profesionist a lui Pilcevic, începută în 2004. În acest timp, a evoluat în campionatele Serbiei, Germaniei, Macedoniei, Ungariei și României.

Cea de-a doua noutate e Alin Zaharie, un baschetbalist în vârstă de 20 de ani, ce evoluează pe postul de extremă. Originar din Maramureș, el a evoluat în ligile a doua și a treia din Italia, la Roseto, Bari și Energia Trento. Zaharie se pregătește cu BC Timișoara încă de săptămâna trecută.

Joi, de la ora 17, BC Timișoara va evolua în deplasare, pe terenul ou-promovatei Universitatea Cluj, meci în care Dragan Petricevic se va putea baza doar pe Pilcevic, dintre nou-veniți.