Trei timișoreni, marcatori în prima victorie a naționalei de handbal a României din 2014

Croatia vs RomaniaReprezentativa de handbal masculin a României și-a început traseul în noul an încă din 2 ianuarie, cu al treilea joc din preliminariile pentru Campionatul Mondial din 2015, în compania Ciprului. Meciul disputat în noua sală „Dinamo” din București a fost adjudecat net de tricolori, scor 36-19, rezultat la care au contribuit trei handbaliști crescuți la Timișoara.

Tricolorii lui Eliodor Voica au obținut joi cea de-a treia victorie din tot atâtea partide disputate în Grupa a 2-a a preliminariilor pentru Campionatul Mondial ce va fi găzduit la anul, de Qatar. România s-a impus, în sala „Dinamo”, cu 36-19 în fața reprezentativei Ciprului, la capătul unui meci dominat cu autoritate de la un capăt la altul, la pauza căruia se înregistra deja o diferență liniștitoare pentru amfitrioni, 18-10.

Selecționerul Eliodor Voica nu a apelat la niciun jucător al actualei CH Poli Timișoara dar, în schimb, s-a bazat pe alți trei handbaliști crescuți pe Bega, cu toții marcatori în poarta ciprioților. Alexandru Șimicu, recent desemnat cel mai bun handbalist român al anului 2013, a contribuit cu trei reușite la zestrea de goluri a României. Tot de trei ori a punctat și Flavius Cîmpan, jucător în vârstă de 25 de ani, ce acoperă extrema dreaptă la Potaissa Turda, crescut de LPS Banatul, acolo de unde a fost cooptat, încă de foarte tânăr, la Centrul Național de Excelență de la Sighișoara. Un gol a reușit și Cristian Fenici, fostul căpitan al Politehnicii Timișoara, actualmente conducător de joc al vicecampioanei Știința Bacău.

CH Politehnica a avut totuși un jucător implicat în meciurile prliminare de joi. E vorba despre Irakli Chikovani, cel ce a marcat două goluri în înfrângerea Georgiei, scor 23-29 la Ankara, cu Turcia. Pentru gruzini e cea de-a treia înfrângere consecutivă din Grupa 1, din care mai fac parte Lituania și Finlanda.

Cei patru handbaliști cu legături timișorene vor mai avea ocazia să puncteze pe scena internațională și duminică, atunci când sunt programate meciurile etapei a patra. România va evolua la Nicosia, cu Cipru, în timp ce Georgia va primi, la Tbilisi, replica Turciei.

România a trecut cu brio examenul de la Timişoara: 28-18 cu Angola

cristina-neagu

Naţionala de handbal feminin a României a susţinut astăzi, la Timişoara, ultima repetiţie înaintea Campionatului Mondial ce va începe la sfârşitul acestei săptămâni, în Serbia. Fetele lui Gheorghe Tadici au dispus de o altă formaţie calificată la turneul final, Angola, cu 28-18, după o primă repriză în care apărarea a mers aproape perfect.

De ani buni, bătrâna sală Olimpia din Timişoara nu s-a mai umplut la un joc de handbal feminin. Un centru de tradiţie al acestei ramuri, rămas doar cu două formaţii obscure la fete, ambele în a doua jumătate a ligii secunde, şi-a manifestat astăzi din plin dorul de performanţă. Aproape 2.000 de timişoreni au populat tribuna sălii, pentru a le vedea la lucru pe fetele lui Tadici, în ultima repetiţie dinaintea Campionatului Mondial din Serbia, într-un duel ce s-ar putea consemna după faza grupelor, cu reprezetativa Angolei.

România a început furibund partida, lăsându-le încă din start în urmă pe africance, 4-0 şi apoi 6-1. De altfel, formaţia oaspete s-a descurcat extrem de greoi în atac, greşind copilăreşte în faţa apărării tricolore, care a reuşit performanţa de a încasa doar patru goluri până la pauză, 14-4. Cum conturile păreau deja încheiate, Gheorghe Tadici a rulat în partea secundă întreg lotul, astfel că handbalistele din Angola au reuşit să limiteze cel puţin proporţiile scorului. S-a încheiat 28-18, un test reuşit însă nu foarte convingător, prin prisma adversarului, în perspectiva dificilelor confruntări din grupa D a Campionatului Mondial, cu Ungaria sau Germania.

Valentina Ardean-Elisei, Cristina Neagu şi Adriana Ţăcălie au fost cele mai bune marcatoare ale României, cu câte 4 reuşite. Au mai punctat Pîrvuţ – 3, Ciuciulete – 2, Buceschi – 2, Chiper – 2, în timp ce Brădeanu, Pintea, Dincă, Manea, Zamfir, Perianu şi Marin au punctat câte o dată.

Reacţii la cald

„Eu zic că a fost un meci foarte bun, chiar dacă am făcut şi unele greşeli, dar, când va începe competiţia, eu cred din toată inima că vom fi foarte bine pregătite. Am urmărit înainte de meci Angola, am avut vizionare şi mi s-a părut că joacă destul de bine, mă aşteptam să fie mai puternice, dar bănuiesc că au fost puţin obosite, au venit după meci şi s-a simţit. Eu zic că, atâta timp cât este nevoie de tine, e bine să vii şi să-ţi faci datoria faţă de ţară, faţă de suporterii pe care-i avem şi în primul rând faţă de echipă. Mă simt bine, sunt ca la mine acasă. Suntem o echipă destul de tânără, dar cu şane destul de mari de a ne atinge obiectivul. Din ce am văzut până acum, fetele sunt doritoare şi sunt convinsă că vor dovedi asta în teren. Avem o grupă destul de tare şi trebuie să luăm fiecare meci în parte, pentru că fiecare echipă e puternică. Chiar şi Tunisia şi Australia, deşi multă lume spune că nu e aşa. Trebuie să luăm fiecare meci în parte, să-l câştigăm cu ajutorul lui Dumnezeu şi să fim sănătoase şi să mergem cât mai sus. Amin!” (Talida Tolnai, România)

„Nu ne aşteptam ca Angola să ne pună prea mari probleme, având în vedere faptul că handbalul de acolo nu este atât de dezvoltat şi ele vin după un meci amical jucat ieri şi sunt obosite. Important este să creştem de la meci la meci şi să fim în cea mai mare formă la meciurile de la Canmpionatul Mondial, care ne interesează cu adevărat. Eu nu am fost în Franţa, dar fetele nu şi-au revenit încă din punct de vedere fizic, au fost câteva nopţi pierdute din cauza pierderii avionului, dar încet-încet ne recuperăm şi până la startul camăpionatului fetele vor fi sută la sută refăcute. Grupa noastră e foarte dificilă. Germania şi Ungaria sunt adversari foarte puternici, dar nu putem neglija nici formaţia Tunisiei şi nici măcar pe cea a Cehiei, sunt ţări în care handbaul a crescut destul de mult în ultimul an”. (Eliza Buceschi, România)

Naționala de handbal feminin repetă pentru Campionatul Mondial la Timișoara

Ada-Nechita
Echipa națională de handbal feminin va susține miercuri ultima repetiție înaintea Campionatului Mondial din Serbia în sala „Constantin Jude”, din Timișoara. Adversara tricolorelor va fi selecționata Angolei, calificată de asemenea la turneul final.

După ani buni, naționala feminină de handbal a României va evolua în sala Olimpia, din Timișoara. Fetele pregătite de Gheorghe Tadici vor susține miercuri, de la ora 18.30, un ultim examen înaintea plecării spre Novi Sad, orașul-gazdă al Grupei D a Campionatului Mondial.

Tricolorele vor întâlni o altă selecționată aflată în drum spre Serbia, cea a Angolei, calificată pentru a 12-a oară la un Campionat Mondial. Handbalistele africane au obținut biletele pentru turneul final din acest an după accederea în semifinalele Campionatului African din 2012.  La fel ca și România, Angola s-a aflat în urna a treia la tragerea la sorți a grupelor Campionatului Mondial ce a avut loc pe 15 iunie.

Lotul pe care selecționerul Gheorghe Tadici se va baza la turneul final și care va fi prezent miercuri la Timișoara e următorul:

Portari: Paula Ungureanu (HCM Baia Mare), Mirela Paşca (SCM Craiova), Denisa Dedu (Corona Braşov)
Extreme-stânga: Valentina Ardean-Elisei (CSM Cetate Deva), Nicoleta Dincă (SCM Craiova)
Extreme-dreapta: Adriana Nechita (HCM Baia Mare), Aneta Pîrvuţ (HCM Baia Mare), Laura Chiper (Corona Braşov)
Linia de 9 m: Cristina Neagu (ZRK Buducnost), Luciana Marin (HCM Baia Mare), Aurelia Brădeanu (Corona Braşov), Adriana Ţăcălie (Corona Braşov), Cristina Zamfir (Corona Braşov), Gabriela Perianu (HC Dunărea Brăila)
Pivoţi: Oana Manea (Krim Mercator), Crina Pintea (HC Zalău), Gabriela Ciuciulete (HC Zalău).

România face parte din Grupa D a Campionatului Mondial și va debuta în competiție sâmbătă, 7 decembrie, în compania Tunisiei. Programul tricolorelor din prima fază a competiției continuă astfel: 9 decembrie cu Australia, 10 decembrie cu Germania, 12 decembrie cu Ungaria și 13 decembrie cu Cehia.

Sala Olimpia, inaugurată de echipa de aur a handbalului românesc

Iubitorii sportului din Timișoara au ajuns să cunoască deja pe de rost fiecare colțișor al sălii Olimpia. Iar asta pentru că aici se concentrează activitatea handbalului, baschetului și, parțial, a voleiului de pe Bega de peste patru decenii.

De câteva luni, în Timișoara se vorbește despre o sală polivalentă de 14.000 de locuri, ce urmează a fi construită pentru Campionatul European din 2015. Lângă Baza 2 a Politehnicii se înalță și viitoarea casă a handbaliștilor alb-violet, un edificiu cu o capacitate de 3.000 de locuri, ce ar putea fi inaugurat în toamna acestui an. Până atunci însă, prim-divizionarele timișorene din sporturile de sală se desfășoară tot în bătrâna sală Olimplia, care de aproape patru decenii și jumătate concentrează activitatea de baschet, handbal și volei din oraș. Cine le-a făcut însă timișorenilor cunoștință cu sala?

Fosta Sală de Sport nr.2, actualmente folosită de Teatrul Național Timișoara

Trerenul de handbal al bazei sportive Constructorul, așa cum arată în prezent

Ne aflăm în anul 1969. Timișoara sportivă se pregătea să încheie o epocă în care handbalul, baschetul sau voleiul își disputau meciurile, în cel mai bun caz, la Sala 2, amenajată în fostul manej austro-ungar, construcție care astăzi aparține Teatrului Național Timișoara și e situată în spatele hotelului Continental. Majoritatea meciurilor se disputau însă în aer liber, pe terenurile de ciment ale bazelor Voința, Constructorul sau ILSA, locații pe care dacă le vizităm astăzi ne e aproape imposibil să ne imaginăm că au găzduit la un moment dat meciuri oficiale chiar de prim eșalon.

În noiembrie 1969, Timișoara lua în primire o sală polivalentă în adevăratul sens al cuvântului, construită la cele mai înalte standarde ale vremii, dar care s-a dovedit deseori mult prea mică pentru importanța întrecerilor pe care le-a găzduit.

„Cocheta sală a sporturilor din Timișoara”, așa cum e descrisă Sala Olimpia în Hronicul Handbalului Românesc, lucrare concepută de Dumitru Popescu-Colibași și Radu Bădescu, își deschidea pentru prima oară porțile publicului larg la 22 noiembrie 1969, cu ocazia celei de-a X-a ediții a Trofeului Carpați. Naționala maculină a României, pregătită de Niculae Nedef, Eugen Trofin și Vlase Oprea, se afla în plină perioadă de ascensiune, având să câștige, peste numai câteva luni, cel de-al treilea titlu mondial din istorie.

În lotul tricolorilor se regăsea însă un singur timișorean, Roland Gunesch, pe atunci component al Stelei, jucător al cărui talent nu putea fi ignorat de către cei trei selecționeri. În echipă nu se mai aflau însă cei mai importanți handbaliști timișoreni din anii 60. Hansi Moser se stabilise deja de un an în Germania, în vreme ce Josef Jakob, aflat pe final de carieră, se pregătea la rândul său să ia drumul vestului. În schimb, timișorenii au putut admira o echipă stelară a României, din care n-au lipsit Cristian Gațu, Gheorghe Gruia, Cornel Penu, Gabriel Kicsid sau Cornel Oțelea.

Celelalte participante la Trofeul Carpați se ridicau și ele la nivelul evenimentului. Au răspuns prezent Franța, Suedia, Danemarca, Polonia, Iugoslavia, Ungaria, tricolorii participând și cu „naționala B”, în care au evoluat jucătorii din lotul lărgit.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Primul meci găzduit de sala Olimpia a fost, așadar, România – Franța 23-16, disputat la 22 noiembrie 1969. Tricolorii aveau să își adjudece respectiva ediție, obținând victorii și în celelalte trei partide pe care le-au disputat: 18-9 cu Ungaria, 16-13 cu Danemarca și 19-15 cu Suedia.Clasamentul final al competiției arăta în felul următor:

1. ROMÂNIA, 2. Suedia, 3. Polonia, 4. Danemarca, 5. Iugoslavia, 6. Ungaria, 7. România B, 8. Franța.

Pentru conformitate, iată și lotul complet al României, cel care a inaugurat practic sala Olimpia:

Cornel Penu, Alexandru Dincă, Ștefan Orban, Gheorghe Gruia, Cristian Gațu, Valentin Samungi, Cornel Oțelea, Roland Gunesch, Gabriel Kicsid, Ion Popescu, Ghiță Licu, Mihail Marinescu, Ștefan Birtalan, Ioan Bota, Titus Moldovan, Gheorghe Goran. Antrenori: N. Nedef, E. Trofin, O. Vlase.

Conform consemnărilor vremii, în toate cele cinci zile ale turneului sala a fost arhiplină, asta deși intrarea nu a fost liberă.

Josef Jakob, campionul mondial pe care comuniștii l-au condamnat la uitare

A cucerit titlul mondial cu România. A fost ales în echipa ideală a lumii. A fost cea mai bună extremă dreapta a planetei. Are în palmares o Cupă a Campionilor. Performanțe cu care puțini handbaliști se pot mândri. Toate realizările sale de pe parchet aveau să fie șterse însă cu buretele în momentul în care a decis să nu se mai întoarcă din Germania, acolo unde primise dreptul de a pregăti o formație de ligă inferioară. E povestea lui Josef Jakob, unul dintre produsele de mare clasă ale handbalului timișorean, de care statul român și-a adus aminte abia în 2009.

Josef Jakob a fost unul dintre puținii handbaliști timișoreni de clasă mondială care nu au evoluat niciodată la Politehnica. În schimb, a pus umărul la ridicarea „sindicaliștilor” de la Tehnometal, clasându-se cu această echipă de două ori consecutiv pe podiumul primei ligi.

Născut la 11 septembrie 1939 la Carani, Josef „Sepi” Jakob a făcut cunoștință cu handbalul pe perioada școlii generale, pe care a urmat-o în localitatea natală. Adevăratul salt către sportul de performanță l-a făcut odată cu mutarea la Timișoara, unde a urmat cursurile Liceului Pedagogic. La nici 16 ani, antrenorul Alexander Hof-Codreanu l-a remarcat în aprigele meciuri din curtea școlii și l-a legitimat la Electromotor, club ce evolua în liga regională. Un an mai târziu, intreprinderea a hotărât să acorde o mai mare atenție fotbalului, secția de handbal fiind dizolvată. Jakob se mută la Progresul, unde va evolua până în 1957, anul trecerii în prima ligă, la Tehnometal.

Odată cu transferul la Tehnometal, a apărut și prima convocare la naționala de tineret, la care debutează cu ocazia unui turneu în Polonia. Josef Jakob avea să povestească mai târziu că întreg lotul s-a întors din Polonia la București, de unde el și coechipierul său Peter Tasch au luat trenul spre Timișoara. Dimineață, au fost așteptați în gară de antrenorul Tehnometalului, Adam Fischer, care i-a titularizat pe amândoi câteva ore mai târziu, în derby-ul local cu Știința, pe care „sindicaliștii” l-au câștigat cu 15-14. Deși venea după două zile petrecute pe drum, Jakob avea să fie cel mai bun om al învingătorilor, reușind să marcheze de cinci ori.

Perioada de glorie a Tehnometalului a fost însă cea de la începutul anilor ’60, când clubul s-a axat doar pe handbalul în 7. Cu Josef Jakob în prim-plan, „sindicaliștii” încheiau ediția 1960/1961 pe locul 3, în urma campioanei Dinamo și a Științei Timișoara. Aceasta a fost, de altfel, singura ediție în care orașul de pe Bega a avut două reprezentante pe podiumul întrecerii masculine. Sezonul următor, forța Științei a slăbit, însă Tehnometalul, cu un Jakob în plină ascensiune, termina din nou pe 3, în urma „departamentalelor” Dinamo și CCA.

„Tot timpul am fugit de Steaua”

În 1962, Steaua îl convinge să evolueze pentru clubul militar în cadrul Spartachiadei. Deși conducătorii formației bucureștene au încercat să îl oprească, Josef Jakob nu părea foarte dornic să facă acest pas. Dar n-a reușit să amâne transferul decât pentru câteva luni. „Într-o zi, mama a primit acasă, la Carani, ordinul de recrutare pentru mine. Mi-am spus că nu mă duc la Comisariatul Militar, pentru că știam că nu mă voi mai întoarce de acolo. În cele din urmă, la insistențele mamei, m-am dus, și totul s-a petrecut exact așa cum m-am așteptat. Un ofițer mi-a dat un bilet pe care scria că trebuie să mă prezint la Clubul Sportiv Central al Armatei din București. M-au dus direct la gară, am ajuns la București, m-au îmbrăcat în haine militare, iar trei luni mai târziu eram sergent. Tot timpul am fugit de Steaua, dar privind înapoi, pot spune că nu regret acest pas”, spunea Josef Jakob, într-un interviu pentru cotidianul sibian de limbă germană Siebenbürgische Zeitung.

Cu gruparea roș-albastră, la care a evoluat până în 1971, Josef Jakob a cucerit șase titluri naționale și o Cupă a Campionilor Europeni, în 1968. Transferul la clubul militar i-a deschis și drumul către naționala de seniori, fiind titular în echipa campioană mondială din 1964, turneu în care titlul de golgheter a fost câștigat de un alt timiöorean, Hansi Moser. În 1968, Josef Jakob a fost ales în echipa lumii, împreună cu Gheorghe Gruia, fiind desemnat în același timp și cea mai bună extremă dreapta a planetei.

Condamnat pentru dezertare

În 1971, i se permite să activeze la gruparea vest-germană LTV Wuppertal, unde va îndeplini atât rolul de antrenor, cât și cel de jucător. Odată plecat însă în Germania, Josef Jakob decide să nu se mai întoarcă în România. Comuniștii l-au condamnat în țară la 5 ani de închisoare pentru dezertare, iar numele său avea să fie șters din analele handbalului românesc. De altfel, statul român i-a recunoscut meritele sportive abia la 20 de ani de la căderea comunismului, Josef Jakob primind, în 2009, Ordinul Meritul Sportiv Clasa a II-a, din partea președintelui Traian Băsescu.

Stabilit de mai bine de patru decenii în Germania, Josef Jakob a pregătit, de-a lungul anilor, echipe ca TSV Schnarhausen, TSV Neuhausen, Wernauer Sportfreunde, încheindu-și cariera în 1999, la TSV Denkendorf. După pensionare, s-a retras în comuna Bodman-Ludwigshafen, din landul Baden-Württemberg.

CSU Poli a plecat la Debrecen în efectiv redus


Handbaliștii de la CSU Poli au pornit luni, la orele prânzului, către Debrecen, locul unde se vor pregăti vreme de 12 zile. Delegația alb-violeților a fost însă extrem de restrânsă în ziua plecării, aproape jumătate dintre componenții lotului lipsind, din diverse motive.

CSU Poli n-a fost în efectiv complet în prima zi a cantonamentului de la Debrecen. Cei patru sârbi din lot – Djuricin, Mrakic, Spahic și Torbica – au fost învoiți cu ocazia Crăciunului pe rit vechi, accidentații Silviu Băiceanu și Ioan Luca nu au făcut deplasarea, ei având un program separat de recuperare, Adrian Cristescu a avut un deces în familie, în vreme ce Andrei Grasu și Cristian Fenici sunt în continuare la lotul național.

De altfel, Gligore Czari îi va avea la dispoziție pe cei doi internaționali abia spre finalul săptămânii, lotul României aflându-se în aceste zile în Germania, acolo unde va susține două jocuri de pregătire. Fenici și Grasu își vor măsura forțele, miercuri seară, cu reprezentativa similară a Germaniei, meci programat la Stuttgart, de la ora locală 20.15. Joi, în încheierea stagiului, tricolorii lui Eliodor Voica vor înfrunta o formație din 2. Bundesliga, BBM Bietigheim.

În prima parte a cantonamentului de la Debrecen, CSU Poli va continua antrenamentele preponderent fizice începute încă de la Timișoara, urmând ca apoi handbaliștii lui Gligore Czari să reintre în sală, pentru primele exerciții cu mingea. Alb-violeții și-au fixat un prim amical puternic al iernii, pentru 19 ianuarie, ziua revenirii din Ungaria, pe terenul lui Pick Szeged. Până la începerea returului, CSU Poli va organiza o nouă ediție a tradiționalei competiții Turneul Banatul, fixată pentru zilele de 25 și 26 ianuarie.