electromotor Archives

Timișoara Saracens a părăsit temporar cartierul Ronaț! Fostul „Electromotor” intră în reparații

Rugbyștii de la Timișoara Saracens și-au reluat de curând antrenamentele. Nu însă pe terenul „Gheorghe Rășcanu” din Ronaț, fieful echipei de mai bine de un deceniu, ci la baza „Dan Păltinișanu”, unde s-au realizat marcaje de rugby pe terenul 3 al bazei din vecinătatea Marelui Oval. Vechiul stadion „Electromotor” va intra într-un proces de reparații capitale, care vor viza tribunele, vestiarele, grupurile sanitare și, nu în ultimul rând, suprafața de joc.

În vară, stadionul de rugby din Ronaț va avea o față nouă, cosmetizată și igienizată, urmând să fie adusă la un standard decent în urma unor reparații capitale extrem de necesare. Ani la rândul, pe vechea arenă „Electromotor” nu s-au putut realiza investiții importante, din cauza unei anomalii birocratice, spațiul respectiv fiind intabulat ca teren agricol.

La începutul acestui an, s-a reușit într-un final schimbarea intabulării spațiului pe care își desfășoară activitatea campioana României, astfel că stadionul va intra într-un proces de modernizare și igienizare.

„Eu mă aștept ca până în iulie-august să se producă acea igienizare a stadionului din Ronaț, deoarece era total impropriu pentru desfășurarea competițiilor în care suntem angrenați. Se cunosc problemele… grupuri sanitare, vestiare, tribună, teren de joc. Din câte știu, există bani în buget pentru aceste reparații, trebuie doar să înceapă procedura propriu-zisă de intervenție acolo”, a declarat vicepreședintele grupării timișorene, Dușan Filipaș.

Până la încheierea lucrărilor, Timișoara Saracens își va desfășura activitatea la stadionul „Dan Păltinișanu”, unde s-au trasat marcaje de rugby pe terenul 3 al bazei de antrenament și au fost improvizate vestiare tip „container”. În Ronaț se va lucra, așadar, la aproape toate aspectele arenei, inclusiv la tribuna pe schelet metalic, veche de mai bine de o jumătate de veac. „Va fi aceeași tribună, dar vom pune scaune noi, pentru că 70-80% din cele existente astăzi sunt deteriorate, rupte. Se va lucra și la scări”, a mai explicat Filipaș.

Stadionul din Ronaț nu va fi reconstruit complet, clubul așteptând în continuare materializarea unei mai vechi promisiuni a Primăriei, aceea de construire a unui nou stadion de rugby, cu o capacitate de 5.000 de locuri, în Ciarda Roșie (lângă terenul „Tehnolemn”).

„Nu ne permite nici timpul și, probabil, nici nu s-ar preta o asemenea investiție. Noi totuși credem în acel proiect, al unui stadion nou, construit de la zero. Terenul din Ronaț trebuie să ne permită desfășurarea activității în următorii doi ani, până la construcția noului stadion, iar apoi va rămâne ca bază pentru copii și juniori”, a mai declarat Dușan Filipaș.

„Gheorghe Rășcanu” se numără printre cele mai vechi arene din Timișoara aflate încă în circuit, fiind inaugurată în anii 50. De-a lungul anilor, aici și-au desfășurat activitatea mai multe echipe de fotbal, până la nivelul Diviziei C, cea mai longevivă fiind Electromotor Timișoara, care a și dat numele stadionului până la începutul acestui deceniu. Ca un amănunt interesant, terenul din Ronaț a servit drept „casă” pentru UMT în primii săi ani de activitate. Echipa de rugby a orașului s-a stabilit pe actualul „Gheorghe Rășcanu” la mijlocul deceniului trecut.

Povestea unei ascensiuni. Rugby-ul timișorean, de la agonie la extaz în nici 10 ani (III)

Antrenorul Dănuț Borzaș, aruncat în aer de elevii săi, după calificarea istorică în play-off-ul Diviziei Naționale

Continuăm rememorarea istoriei recente a rugby-ului timișorean, pe care am întrerupt-o în vara anului 2007. Capitala Banatului revenea, cojunctural, pe prima scenă, după o pauză de opt ani. CS Petrom nu a reușit să reziste însă în elită, retrogradând rapid în eșalonul secund. Tot printr-un lanț de împrejurări favorabile, noua structură, trecută la numele de RCM Timișoara, avea să își continue aventura în Divizia Națională, chiar dacă își începuse campionatul în liga secundă.

La finele ediției 2006/2007, în vestul țării se produceau serioase mișcări tectonice. Una dintre echipele puternice ale campionatului, Contor Zenner Arad, se confrunta cu mari probleme financiare, viitorul orașului de pe Mureș în prima divizie fiind sub semnul întrebării. Au circulat în acea perioadă zvonuri cu privire la mutarea echipei arădene la Timișoara, însă discuțiile nu s-au concretizat.

Chiar și așa, revenirea după ani buni de absență pe prima scenă, părea să fi recentrat și atenția autorităților locale înspre rugby. S-a constituit Rugby Club Municipal Timișoara, și chiar dacă echipa nu era sigură decât de participarea în eșalonul secund, s-au realizat câteva transferuri importante: Ciocea, Paraschiv și Fântânaru de la Baia Mare, plus Simionescu de la Metrorex. RCM a și început campionatul în Divizia A, câștigând în prima etapă, la 1 septembrie, cu 67-12 pe terenul echipei Arsenal Club Chindia Târgoviște.

Patru zile mai târziu, la Arad s-a închis definitiv robinetul, Contor Zenner anunțând că nu se înscrie la startul noii ediții a Diviziei Naționale. Astfel că trupa pregătită de Dănuț Borzaș era reprimită în elită, unde promitea să facă o figură mult mai frumoasă decât în sezonul precedent. În plus, formația ce activa pe stadionul „Electromotor” din Ronaț, urma să primească o serie de întăriri de la defuncta grupare de pe Mureș. Au sosit, în bloc, Stoica, Gârbău, Băcalu Vlădeanu, Buzea, Bordea, R. Mihai, Ursache, plus Bradu, un alt ex-arădean, revenit însă în România după o experiență peste hotare.

Noua echipă a Timișoarei și-a început aventura pe prima scenă la 22 septembrie, cu un joc pe teren propriu în fața Farului Constanța. Dobrogenii s-au impus cu 15-9, după ce timișorenii conduseseră cu 9-8 până spre final, grație a două lovituri de pedeapsă transformate de Gheorghe Paraschiv și a unui dropgol reușit de Fântânaru. Antrenorul timișorenilor, Dănuț Bărzaș, exclama după acel meci că „acest punct bonus face cât o victorie pentru noi!”

Iată și echipa utilizată la acel joc de RCM Timișoara: Ursache, Căpățână, Duță, D. Paraschiv, Diaconu, Stoica, Vlădeanu, Bradu, Zamfir, Fântânaru, Băcalu, Dinu, Bordea, Gh.Paraschiv, Gârbău. Au mai jucat Ciocea și Târșescu.

Pentru RCM Timișoara a urmat apoi un nou eșec, 3-55 pe terenul Stelei, iar în etapa a treia o primă victorie, 40-3 cu CFR Brașov. De altfel, grație rezultatelor din meciurile directe, formația bănățeană a reușit să se lupte pentru accederea în play-off, unde contracandidate îi erau Poli Agro Iași și CSM Bucovina Suceava.

Meci de luptă în Ronaț: RCM Timișoara – Poli Iași 3-0

După un 14-18 la Suceava, RCM Timișoara și-a asigurat prezența în play-off, după un scurt 3-0 reușit în fața Politehnicii Iași, la 1 decembrie 2007. O lovitură de pedeapsă transformată de Fântânaru a adus victoria într-un meci caracterizat de Dănuț Borzaș ca fiind „cel mai important din ultimii 10 ani pentru Timișoara”.

În fața a 100 de spectatori prezenți în tribuna de pe „Electromotor”, RCM Timișoara a aliniat echipa Ursache, Căpățână, Duță, D. Paraschiv, Tănase, Diaconu, Vlădeanu, Bradu, Zamfir, Fântânaru, Zaiba, Stoichiță, Dinu, Gh. Paraschiv, Gârbău, mai intrând pe parcurs Achim, Sabău și Neacșu.

Prima lună a anului 2008 a adus schimbări pe banca tehnică a grupării timișorene, revenită după ani buni de absență în prim-planul rugby-ului românesc. La 14 ianuarie, Gică Văcaru și-a început mandatul de antrenor principal la RCM, în vreme ce Dănuț Borzaș a lăsat chestiunile tehnico-tactice, pentru a se ocupa de partea administrativă – rol în care îl regăsim și astăzi. În acea iarnă, la echipă au sosit doi internaționali moldoveni, Adrian Baltag și Ion Bușilă, în vreme ce în birouri se „cocea” o mișcare de imagine mai mult decât necesară. Începuseră demersurile pentru trecerea palmaresului vechii echipe Universitatea, desființată în 1998, pe actuala structură, care exista doar din vara lui 2004.

Deși la sosirea sa la Timișoara, Gică Văcaru își propusese măcar un loc 5 în play-off, RCM Timișoara s-a clasat pe ultima poziție, a șasea, nereușind să facă față forței emanate de cvartetul Dinamo – Steaua – Farul – Baia Mare. Să spunem că în acea primăvară, Dinamo avea să cucerească eventul, avându-l pe banca tehnică tocmai pe Chester Williams, actualul antrenor al Timișoarei. De altfel, alb-roșii aveau să obțină calificarea în finala Cupei României tocmai în dauna RCM-ului, 71-6 în semifinala disputată la Brașov.

Așadar, un prim sezon în care rugby-ul timișorean a reușit să scoată capul în lumea bună, după ani de zile de mediocritate. RCM se pregătea de primele ieșiri internaționale, clubul fiind înscris în Cupa Europei Centrale. Cu toate acestea, problemele de la terenul „Electromotor” puneau în pericol chiar existența echipei. Despre ceea ce s-a întâmplat în ediția 2008/2009, în episodul următor.

Foto: rugby.ro

Record negativ: Timișoara, nereprezentată în ligile a II-a și a III-a

Unde sunt derby-urile de altădată ale Timișoarei? Imagine de la un Poli – UMT din 1997, în Divizia B

Sezonul 2013/2014 va consemna o situație fără precedent în întreaga istorie a fotbalului timișorean. Capitala Banatului nu va avea nicio reprezentantă în eșaloanele doi și trei, piramida fotbalistică a orașului fiind complet lipsită de trunchi.

În 2013/2014, fotbalul timișorean are o singură reprezentantă afiliată la FRF. E vorba despre ACS Poli, nou-promovată în eșalonul de elită. Toate celelalte echipe ale orașului se află sub oblăduirea AJF-ului, regăsindu-se în cel mai bun caz în Liga a IV-a. Cu alte cuvinte, din această toamnă, Timișoara va fi lipsită, cel puțin pentru un an, de fotbal la nivelul ligilor a II-a și a III-a, o situație nemaiîntâlnită de când se bate mingea în orașul de pe Bega.

Faptul că Timișoara lipsește de pe harta Ligii a II-a nu e o noutate. Nu mai puțin de 10 sezoane s-au scurs fără ca pe Bega să se joace fotbal de acest nivel: 1950, 1951, 1953, 1954, 1955, 1956, 1965/1966, 2003/2004, 2004/2005 și 2010/2011. Recordul absolut de participări timișorene în cel de-al doilea eșalon valoric a fost stabilit în sezonul 1940/1941, atunci când nu mai puțin de șase team-uri au luat startul în competiție: Electrica, Rapid, Chinezul, CFR, Politehnica și CAMT.

În ceea ce privește Liga a III-a, s-a mai întâmplat în doar trei sezoane ca orașul de pe Bega să nu fie deloc reprezentat: 1957/1958, 1958/1959 și, pentru ultima oară, în 1966/1967. Recordul pozitiv în acest sens l-a stabilit sezonul 1937/1938, atunci când seria vestică a cuprins 10 formații, nu mai puțin de șapte dintre competitoare provenind din Timișoara: Electrica, Banatul, CFR, Fratelia, Galvani, Politehnica și Progresul.

Recorduri de prezențe

Având în vedere că vorbim despre vremuri de mult apuse, vom privi în urmă pentru a ne face o imagine asupra hărții fotbalului timișorean din ultimele șapte decenii în eșaloanele doi și trei. În ceea ce privește Liga a II-a, cele mai multe sezoane la activ le are CFR, cu 44. Prima participare a feroviarilor la acest nivel s-a consamnat în ediția 1940/1941, iar ultima în sezonul 2009/2010, când a fost exclusă din campionat după numai 10 etape, din cauza datoriilor. Următoarea în acest clasament este Poli, cu 23 sezoane de „B” la activ, la care mai putem adăuga și cele două ediții din deceniul trecut, în care satelitul alb-violeților evolua la acest nivel. În fine, treapta a treia a podiumului îi revine UMT-ului, cu 16 ediții de ligă secundă, prima în 1970/1971, iar ultima în 2002/2003, atunci când a fost exclusă după 12 etape din cauza datoriei neachitate Rapidului pentru transferul lui Cosmin Bar.

„Zebrele” ocupă însă primul loc în rândul formațiilor timișorene în ceea ce privește participarea în Liga a III-a. UMT-ul a strâns 24 de sezoane la nivelul Diviziei C, acolo unde a urcat pentru prima oară în 1967, la doar șapte ani de la înființare. Vecinii de stadion, Electrica (sau Progresul, cum s-au mai numit „tramvaiștii”) a participat la 16 ediții în acest eșalon, ultima oară în 2002/2003, când a retrogradat după șapte sezoane consecutive în Liga a IV-a.

Una dintre echipele „clasice” ale Timișoarei de la nivelul Diviziei C a fost Electromotor. Formația ce a evoluat pe fostul teren de pe Calea Bogdăneștilor (unde se află astăzi complexul Favorit), iar ulterior pe actualui teren de rugby din Ronaț, a strâns nu mai puțin de 15 prezențe în acest eșalon. Într-o perioadă în care pentru „EMT” evoluau jucători precum Panici, Petac, Gorduna, Seceleanu sau Samson, echipa a stabilit un record neegalat de nicio altă formație timișoreană, petrecând nu mai puțin de 13 ani la rând în Liga a III-a, între 1969 și 1982.

Înainte de revoluție, în acest eșalon au mai apărut și o serie de echipe cu prezențe episodice. Am putea aminti aici Constructorul (1975/1976, 1982/1983, 1983/1984), Energia (1988-1991), Șoimii (1968/1969) sau ICRAL (1978/1979). Despre această ultimă formație trebuie să spunem că a fost retrogradată în Campionatul Județean, ca urmare a incidentelor de la partida cu Unirea Alba Iulia, din runda 28, în care arbitrul întâlnirii a fost bătut de către jucătorii gazdelor. Pentru conformitate, să amintim că ICRAL era o regie a Primăriei în acea perioadă, inițialele venind de la Intreprinderea de Construcții, Reparații și Administrare Locativă.

Ca o constatare tristă, toate formațiile ce au reprezentat Timișoara în ultimele opt sezoane din Liga a III-a sunt deja istorie. UMT s-a desființat în 2008, Calor un an mai târziu, Poli II a dispărut odată cu societatea lui Marian Iancu, în vara anului trecut, în vreme ce existența celor de la CS Flacăra e sub semnul întrebării, cel mai probabil formația prezidată de Marian Trăiculescu urmând a se înscrie în „Municipiu”.

Timișoara fotbalistică în 2013/2014

Liga I: ACS Poli
Liga a II-a: –
Liga a III-a: –
Liga a IV-a: ASU Poli, CFR, Auto
Liga a V-a: Ripensia, Tricoul 1 Iunie, Solventul, ACS Poli II

A început telenovela stadionului de la Gara Mare

Luni, la festivitatea dedicată rugbyștilor din Piața Unirii, primarul Nicolae Robu a promis public că va încredința, din sezonul viitor, stadionul CFR proaspeților campioni ai României. Totuși, mutarea nu pare a fi floare la ureche pentru actuala administrație, în condițiile în care „leoparzii” dețin acte prin care nimeni nu îi poate izgoni de pe arena de la Gara Mare.

Purtat de valul performanței reușite duminică de RCM Timișoara, Nicolae Robu a promis public că, din sezonul viitor, elevii lui Chester Williams vor avea o casă nouă. E vorba de stadionul CFR, teren pe care activează cele două echipe de seniori ale clubului feroviar (masculin și feminin) dar și numeroase grupe de copii și juniori. Oficialii alb-vișiniilor susțin că au acte care le dau în continuare dreptul de a folosi arena CFR pe o perioadă nelimitată.

E vorba despre „Deciziunea 9903”, din 9 martie 1946, eliberată chiar de Primăria Timișoara, prin care terenul era dat lucrătorilor de la Calea Ferată cu titlu gratuit, pe o perioadă nedeterminată. Mijloacele fixe (tribunele și cele două terenuri) sunt ale Companiei Naționale de Căi Ferate CFR S.A, iar clubul plătește în prezent impozite pentru respectivele construcții.

„Nu poate Pimăria actuală să schimbe acel act din 1946. Ceea ce spun ei, despre acel proces câștigat în 2008, se referă doar la anularea contractului de vânzare-cumpărare între fostul club Banatul și Gheorghiu. Teren a fost tot timpul al Primăriei, nu s-a pus problema să nu fie al lor”, a explicat președintele clubului CFR, Constantin Nedela.

Oficialul feroviarilor nu ar spune nu unui compromis, prin care rugby-ul și fotbalul să conviețuiască pe baza de la Gara Mare, însă afirmă că nu se pune problema ca CFR-ul să se mute pe o altă arenă. „Suntem deschiși oricărei colaborări, echipa de rugby a făcut cinste Timișoarei. Îi așteptăm să vină și să discute cu noi. Dar nu se pune problema să plecăm din casa noastră, unde activăm de aproape 70 de ani. Nu-i cunosc pe cei de la rugby, dar putem oricând discuta. Oricum, nu putem ajunge în situația de a-i ruga pe ei să ne lase să stăm în casa noastră”, a mai spus Nedela.

Avocatul clubului alb-vișiniu a trimis săptămâna trecută un memoriu primarului Nicolae Robu, pentru a-l pune în temă cu situația juridică a bazei CFR. „Nu știu dacă a apucat să-l citească. Știu că a fost plecat din localitate”, a conchis Nedela.

„Am promis încă de luni, în mesajul pe care l-am transmis jucătorilor, antrenorilor şi conducătorilor Clubului, că voi demara diligențele pentru transferul stadionului CFR din proprietatea statului român în proprietatea Primăriei Timișoara, pentru ca în pasul următor el să fie pus la dispoziţia echipei de rugby a oraşului, RCM Timişoara”, a afirmat Nicolae Robu, pe pagina sa de Facebook. Intenția edilului e ca arena de la Gara Mare să poarte numele „Gheorghe Rășcanu”, precum fostul „Electromotor”.

Actualul stadion CFR a fost construit, în forma sa actuală, imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, vechiul teren „Banatul”, care a găzduit meciurile echipelor CAMT și Chinezul, fiind bombardat. Arena are 7.000 de locuri și a suferit ultimele cosmetizări în urmă cu șapte ani, după revenirea grupării alb-vișinii în liga secundă.