danut borzas Archives

Ziua în care rugby-ul s-a mutat în culise! Reacții și speculații, după dispariția misterioasă a vizelor medicale

Au trecut mai bine de două zile de la declanșarea unui scandal pe cât de serios, pe atât de ciudat în sportul timișorean. Dispariția vizelor medicale a șase jucători de bază de la campioana RCM Timișoara înaintea semifinalei de sâmbătă, cu Farul Constanța, a iscat un val de discuții, bazate până acum mai mult pe speculații, decât pe fapte concrete. Cu o anchetă a poliției aflată în curs de desfășurare, singura informație certă este că din carnetele lui Fercu, Calafeteanu, Căpățână, Umaga, Kinikinilau și Fonovai n-au mai rămas decât coperțile și câteva file inutile în această situație.

Duminică seara, la exact 24 de ore de la declanșarea scandalului, a apărut și reacția oficială a FRR, care poate fi consultată în întregime AICI. Printre altele, comunicatul precizează faptul că „observatorul oficial și brigada de arbitri nu au competență în a stabili dacă cele șase carnete de legitimare au fost distruse sau incomplete”. În plus, conform FRR, nu se putea invoca o situație de forță majoră, reglementată prin art. 44.6 din ROAR (Regulamentul de Organizare a Activității Rugbystice):

„Echipele pot invoca forţa majoră în caz de întârziere sau neprezentare la un joc, în ceea ce priveşte transportul, numai dacă prezintă o dovadă scrisă din partea organelor competente(SNCFR, servicii auto, organe de poliţie) prin care se constată evenimentul şi cauzele tehnice ale defecţiunilor apărute la mijlocul de transport. La dosarul cauzei este obligatoriu să se prezinte foaia de parcurs a mijlocului de transport auto emisă pentru deplasarea respectivă. Dacă se constată forţa majoră, comisia organizatoare va putea hotărî, după caz, reprogramarea jocului conform prevederilor prezentului regulament”.

Singura entitate care putea decide dacă în situația de față exista un temei de invocare a forței majore era Comitetul Director al FRR, care oricum nu s-ar fi putut întruni în timp util.

Clubul timișorean a ieșit, la rându-i, cu o declarație postată pe site-ul oficial și semnată de finanțatorul Dan Dinu, din care spicuim: „Suntem șocați și dezamăgiți de lipsa de reacție a oficialilor partidei. Acest meci a pornit cu un mare handicap pentru echipa noastră, căreia i-a fost refuzat dreptul de a introduce în teren șase dintre cei mai valoroși jucători ai săi. Nu dorim să facem interpretări asupra atitudinii oficialilor FRR sau asupra manierei în care au fost tratate solicitările noastre în cadrul acestui meci. De asemenea, nu dorim să mergem atât de departe încât să ne gândim care au fost motivele din spatele întâmplării de aseară; suntem siguri că aceste lucruri vor ieși la iveală la momentul potrivit. Însă dorim să spunem un lucru lumii intregi: în data de 6 septembrie, rugby-ul românesc a fost privat în mod forțat și abuziv de principiile și valorile sale”.

Start controversat în ancheta poliției

Scenariile au luat o nouă turnură luni dimineață, atunci când, pe radiotimisoara.ro a apărut o informație conform căreia clubul timișorean a refuzat să predea cele șase carnete-problemă la Poliție, sub pretextul că sâmbătă echipa joacă finala mică, în fața lui Dinamo. O informație neconfirmată oficial, pe care managerul general al timișorenilor, Attila Brosovszki, a demontat-o abia la orele serii, în cadrul emisiunii Divizia Locală, de pe Digi 24: „Sâmbătă, am predat la poliție cele șase carnete, plus unul valid, pentru a se vedea cum trebuie să arate un carnet. Ele sunt predate la poliție, acolo sunt în momentul de față. Azi (n.r. – luni) am trimis către FRR poze ale celor șase jucători, plus o cerere de eliberare de carnete de legitimare duplicat, pentru ca până joi, când pleacă echipa la București, să fim în regulă”.

Într-o intervenție telefonică în cadrul aceleiași emisiuni, avocatul clubului, Sorin Balc, a enumerat persoanele care au fost audiate până în acest moment de Poliție, dezvăluind și faptul că s-a conturat deja un cerc de suspecți: „S-au luat declarații, procese verbale de la arbitri, de la oficialul federației și componenții echipei timișorene. Azi (n.r – luni) au fost la declarații președintele Sorin Doda, team-managerul Bogdan Bradu și managerul general Attila Brosovszki. Vor mai fi audiate și alte persoane, cercul de suspecți s-a conturat din punctul nostru de vedere. Așteptăm începerea urmăririi penale de către procurorul de caz. Din informațiile noastre, sunt șase persoane din afara clubului, care ne-au periclitat activitatea”.

Neglijență și securitate sumară

Finanțatorul Dan Dinu a revenit luni seară, în cadrul emisiunii Liga de Vest, de la Tele Europa Nova, unde a admis că există și o problemă de neglijență în cadrul clubului timișorean, deoarece carnetele trebuiau verificate înaintea predării lor în cabina de arbitri.

„La aceste legitimații, au acces președintele, vicepreședintele și managerul general. Îmi e greu să spun când au fost ele ultima oară verificate. Cu două ore înainte, cu două zile înainte, nu am reușit încă să elucidez acest lucru. Eu sunt plecat din țară și îmi e greu să vorbesc despre această problemă. Există, într-adevăr, o problemă de neglijență în cadrul clubului, pentru că aceste legitimații trebuiau verificate înaintea partidei și, eventual, predate cu proces verbal de predare-primire. Mai mult decât a recunoaște că am avut o problemă internă, nu pot să fac în acest moment”, a declarat Dinu.

Un alt aspect extrem de important e lipsa unui sistem de pază bine pus la punct la meciurile desfășurate pe stadionul „Dan Păltinișanu” de echipa de rugby. Personalul insuficient de oameni de ordine delegați la aceste jocuri permite aproape oricui să se perinde în curtea interioară a vestiarelor. Mai mult decât atât, în acel perimetru nu există camere de supraveghere.

O idee din partea unui fost angajat

Tot în cadrul emisiunii Liga de Vest, de la Tele Europa Nova, a intervenit telefonic Dănuț Borzaș, fostul secretar general al lui RCM Timișoara, cel ce s-a despărțit de club la începutul lunii iunie în condiții nu tocmai lipsite de tensiune. Chiar și așa, acesta a prezentat o situație similară – nereflectată în presă la vremea respectivă – iscată în etapa a III-a a precedentei ediții de campionat, la jocul pierdut de galben-albaștri, scor 18-30, pe terenul Stelei.

La acel joc, RCM Timișoara îi utilizase pe georgienii Bidzina Samkharadze și Giorgi Khositashvili, deși cei doi nu aveau actele în regulă. Bănățenii ceruseră la FRR carnete noi de legitimare pentru cei doi georgieni, însă forul de la București le-a emis duplicate după vechile lor carnete, din vremea când evoluau la Farul Constanța. Cei doi au evoluat atunci pe răspunderea lui Dănuț Borzaș, însă ulterior FRR a anunțat clubul timișorean cu pierderea la „masa verde” a jocului cu Steaua, și a celui din etapa precedentă, cu Baia Mare, plus scăderea unui punct din clasament. Secretarul general de la acea vreme a rezolvat însă situația telefonic.

„Noi nu am cerut atunci să se facă duplicat la carnetele lor, ci să se facă legitimări noi. La meciul cu Steaua, arbitrii s-au sesizat, pentru că dacă erau legitimații noi, erau valabile șase luni de la emiterea lor, fără viză medicală, pentru că federația avea în registre și viza medicală. După ce am lămurit brigada de arbitri, cei doi jucători au putut juca. Marți, la trei zile după meciul cu Steaua, am rezolvat telefonic cu reprezentanții federației, care au înțeles că noi ne-am dus la prăvălie să cerem mere și ni s-au dat pere”, a spus Dănuț Borzaș, cel ce sugerează că se putea încerca o rezolvare similară a situației și sâmbătă, la semifinala cu Farul: „Și sâmbătă, cei șase ar fi putut juca fără acea viză medicală”.

În toată această nebuloasă, ne întoarcem la singura certitudine pe care o avem în momentul de față, exprimată și în intro-ul acestui articol: vizele medicale ale celor șase jucători au fost smulse din carnetele de legitimare. Mingea este, în acest moment, în „22-ul” organelor de anchetă, presate la rândul lor de timp, și care sunt nevoite să o scoată cât mai repede din „grămada” de speculații și să o „degajeze” spre ADEVĂR. Până atunci, oricine poate fi vinovat. Nicio pistă nu poate fi exclusă, cel puțin deocamdată, fie ea absurdă sau nu. Iar asta pentru că întregul caz a depășit deja cu mult limitele absurdului.

RCM Timișoara explică, după două luni și jumătate, despărțirea de Dănuț Borzaș

RCM Timișoara s-a despărțit de cel mai vechi om din club, în primăvara acestui an, însă până acum informația nu a fost făcută niciodată oficială. E vorba despre Dănuț Borzaș, cel ce în ultima perioadă deținuse funcția de secretar general al clubului și de a cărui nume se leagă reușitele rugby-ului timișorean din a doua jumătate a deceniului trecut.

Dănuț Borzaș și-a încetat activitatea la 1 mai 2014, acesta renunțând la funcția de secretar general pe care o ocupa la RCM Timișoara. Clubul timișorean nu a anunțat în mod oficial despărțirea de acesta, însă la 21 mai a organizat o conferință de presă prin care l-a prezentat pe fostul poloist Attila Brosovszki în rolul de manager general, acesta din urmă preluând și o parte din sarcinile lui Dănuț Borzaș. Doar că la respectiva întâlnire cu presa, numele celui mai vechi om din club nu a fost rostit nici măcar în treacăt.

Galben-albaștrii au corectat această situație astăzi, prin vocea vicepreședintelui Dușan Filipaș, care i-a mulțumit lui Borzaș pentru contribuția pe care a avut-o de-a lungul anilor la bunul mers al rugby-ului timișorean.

„Clubul trece prin schimbări radicale, încercăm să schimbăm modul de organizare al clubului, obiectivele și așa mai departe. Aceste schimbări fac parte din viața unui club care își dorește performanța. Am hotărât de comun acord, împreună cu domnul Borzaș, să ne despărțim, fiecare să își vadă de drumul lui. Îi mulțumim pentru sprijinul acordat echipei. Un club și o companie care se respectă are tot timpul nevoie de sânge proaspăt. Întotdeauna e nevoie de noi motivații, de noi energii, care să îmbunătățească situația actuală”, a explicat Dușan Filipaș.

Dănuț Borzaș s-a aflat alături de clubul de rugby al Timișoarei încă de la mijlocul deceniului trecut, gestionând situații chiar dramatice, într-o perioadă în care banii erau o raritate în sportul cu balonul oval. „Acum câțiva ani era o nebunie. A fost greu, au fost deplasări în care am plecat seara, călătoream noaptea, dimineața jucam și ne întorceam după meci. Când ne-am deplasat în Cehia de exemplu, în Cupa Europei Centrale, aveam la noi numai hrană rece. N-a comentat nimeni, n-a murit nimeni, am trecut cu toții peste acele momente”, povestea Borzaș, după cucerirea primului titlu din „era modernă” a rugby-ului timișorean, în 2012.

Poate fi lesne de înțeles faptul că, odată cu creșterea pretențiilor clubului, viziunea lui Dănuț Borzaș despre rugby nu a mai coincis cu strategia noii conduceri. Cu toate acestea – și e strict opinia autorului – , măcar pentru faptul că a ținut în viață sportul cu balonul oval până în toamna lui 2010, atunci când au început investițiile masive de la club, ar fi meritat un comunicat succint prin care să se fi făcut publică despărțirea. Iar asta în mai, nicidecum în miez de iulie!

RCM Timișoara a onorat Ziua Națională cu tradiționala tăiere a porcului

Rugbyștii de la RCM Timișoara nu se dezic de la tradiție și încheie anul, ca de obicei, cu tăierea porcului. Lotul numeros din sezonul ce tocmai s-a încheiat a cerut și suplimentarea kilogramelor de carne, de această dată fiind sacrificați doi porci, pentru ca toată lumea să mănânce pe săturate. La tăiere au participat activ și câțiva jucători din Emisfera Sudică, ei dovedindu-se extrem de pricepuți și cu cuțitul, nu doar cu balonul oval.

Final de an în familie în Ronaț, acolo unde RCM Timișoara a onorat Ziua Națională României cu tradiționala tăiere a porcului. În acest an, volumul de muncă s-a dublat față de iernile trecute, doi porci fiind sacrificați de această dată de către rugbyști.

Dacă jucătorii au participat activ la procesul de pârlire, curățare și tranșare, antrenorul Dannie de Villiers s-a mulțumit să stea deoparte și doar să privească întregul ritual, deși nu e pentru prima oară când asistă la un asemenea eveniment.

„Am ajuns destul de târziu la acest proces, pentru că nu prea îmi place sângele. Mă descurc de minune cu porcul atunci când trebuie să îl mănânc, dar să asist la toată această procedură e destul de dificil pentru mine. E însă frumos, deoarece e ultima noastră zi împreună înainte de vacanță. Ceea ce se întâmplă aici nu e o noutate pentru mine, eu am crescut la o fermă, așa că tăierea animalelor, grătarele sunt la ordinea zilei. În Africa de Sud obișnuim să mâncăm mai mult carne de vită, dar și carnea de porc e destul de populară. Avem câțiva băieți din Tonga și Fiji, care se simt în largul lor. E și parte a culturii lor, au la rândul lor diverse sărbători în care se sacrifică porci sau vite, deci se vede că sunt foarte îndemânatici cu cuțitul. E minunat să vezi cum se reunesc mai multe culturi diferite, chiar de Ziua Națională a României”, spune Danniel de Villiers.

Antrenorul galbe-albaștrilor admiră curajul elevilor săi, care nu se dau în lături de la astfel de activități „sângeroase”. În fond, e și reputația lor, de „băieți duri”, în joc. „Poate că băieții sunt ceva mai obișnuiți cu sângele, dar chiar și dacă nu sunt, cu siguranță nu se vor plânge. Nu vor dori să fie percepuți ca fiind slabi de înger. Eu sunt sincer, chiar nu îmi place sângele”, glumește De Villiers.

Printre cei mai activi la munca cu porcul au fost doi dintre jucătorii din Emisfera Sudică. Tongalezul Sione Taupaki și fijianul Lemeki Nabalei s-au dovedit extrem de pricepuți în mânuirea cuțitului. De altfel, închizătorul campioanei, mărturisește că și în satul său natal există obiceiuri asemănătoare.

„Tăiem și noi porc, în satul meu din Fiji, dar procedura e puțin diferită față de cea de aici. Dar am avut ocazia să învăț cum se taie și cum se gătește aici. În Fiji, porcii sunt mult mai mici. Să fiu sincer, în viața mea nu am văzut porci atât de mari ca și cei pe care i-am tăiat astăzi. Sunt nerăbdător să și gust preparatele. Știu că va dura ceva, poate că vom da o fugă până în cămin să mâncăm ceva dacă ni se face foame, dar cu siguranță trebuie să lăsăm loc pentru bunătățile ce le prepară aici băieții”, spune și Nabalei.

Distracția va continua în Ronaț pe decursul întregii zile, jucătorii așteptând nerăbdători rezultatul muncii maiștrilor bucătari, coordonați de secretarul general al clubului, Dănuț Borzaș.

Povestea unei ascensiuni. Rugby-ul timișorean, de la agonie la extaz în nici 10 ani (III)

Antrenorul Dănuț Borzaș, aruncat în aer de elevii săi, după calificarea istorică în play-off-ul Diviziei Naționale

Continuăm rememorarea istoriei recente a rugby-ului timișorean, pe care am întrerupt-o în vara anului 2007. Capitala Banatului revenea, cojunctural, pe prima scenă, după o pauză de opt ani. CS Petrom nu a reușit să reziste însă în elită, retrogradând rapid în eșalonul secund. Tot printr-un lanț de împrejurări favorabile, noua structură, trecută la numele de RCM Timișoara, avea să își continue aventura în Divizia Națională, chiar dacă își începuse campionatul în liga secundă.

La finele ediției 2006/2007, în vestul țării se produceau serioase mișcări tectonice. Una dintre echipele puternice ale campionatului, Contor Zenner Arad, se confrunta cu mari probleme financiare, viitorul orașului de pe Mureș în prima divizie fiind sub semnul întrebării. Au circulat în acea perioadă zvonuri cu privire la mutarea echipei arădene la Timișoara, însă discuțiile nu s-au concretizat.

Chiar și așa, revenirea după ani buni de absență pe prima scenă, părea să fi recentrat și atenția autorităților locale înspre rugby. S-a constituit Rugby Club Municipal Timișoara, și chiar dacă echipa nu era sigură decât de participarea în eșalonul secund, s-au realizat câteva transferuri importante: Ciocea, Paraschiv și Fântânaru de la Baia Mare, plus Simionescu de la Metrorex. RCM a și început campionatul în Divizia A, câștigând în prima etapă, la 1 septembrie, cu 67-12 pe terenul echipei Arsenal Club Chindia Târgoviște.

Patru zile mai târziu, la Arad s-a închis definitiv robinetul, Contor Zenner anunțând că nu se înscrie la startul noii ediții a Diviziei Naționale. Astfel că trupa pregătită de Dănuț Borzaș era reprimită în elită, unde promitea să facă o figură mult mai frumoasă decât în sezonul precedent. În plus, formația ce activa pe stadionul „Electromotor” din Ronaț, urma să primească o serie de întăriri de la defuncta grupare de pe Mureș. Au sosit, în bloc, Stoica, Gârbău, Băcalu Vlădeanu, Buzea, Bordea, R. Mihai, Ursache, plus Bradu, un alt ex-arădean, revenit însă în România după o experiență peste hotare.

Noua echipă a Timișoarei și-a început aventura pe prima scenă la 22 septembrie, cu un joc pe teren propriu în fața Farului Constanța. Dobrogenii s-au impus cu 15-9, după ce timișorenii conduseseră cu 9-8 până spre final, grație a două lovituri de pedeapsă transformate de Gheorghe Paraschiv și a unui dropgol reușit de Fântânaru. Antrenorul timișorenilor, Dănuț Bărzaș, exclama după acel meci că „acest punct bonus face cât o victorie pentru noi!”

Iată și echipa utilizată la acel joc de RCM Timișoara: Ursache, Căpățână, Duță, D. Paraschiv, Diaconu, Stoica, Vlădeanu, Bradu, Zamfir, Fântânaru, Băcalu, Dinu, Bordea, Gh.Paraschiv, Gârbău. Au mai jucat Ciocea și Târșescu.

Pentru RCM Timișoara a urmat apoi un nou eșec, 3-55 pe terenul Stelei, iar în etapa a treia o primă victorie, 40-3 cu CFR Brașov. De altfel, grație rezultatelor din meciurile directe, formația bănățeană a reușit să se lupte pentru accederea în play-off, unde contracandidate îi erau Poli Agro Iași și CSM Bucovina Suceava.

Meci de luptă în Ronaț: RCM Timișoara – Poli Iași 3-0

După un 14-18 la Suceava, RCM Timișoara și-a asigurat prezența în play-off, după un scurt 3-0 reușit în fața Politehnicii Iași, la 1 decembrie 2007. O lovitură de pedeapsă transformată de Fântânaru a adus victoria într-un meci caracterizat de Dănuț Borzaș ca fiind „cel mai important din ultimii 10 ani pentru Timișoara”.

În fața a 100 de spectatori prezenți în tribuna de pe „Electromotor”, RCM Timișoara a aliniat echipa Ursache, Căpățână, Duță, D. Paraschiv, Tănase, Diaconu, Vlădeanu, Bradu, Zamfir, Fântânaru, Zaiba, Stoichiță, Dinu, Gh. Paraschiv, Gârbău, mai intrând pe parcurs Achim, Sabău și Neacșu.

Prima lună a anului 2008 a adus schimbări pe banca tehnică a grupării timișorene, revenită după ani buni de absență în prim-planul rugby-ului românesc. La 14 ianuarie, Gică Văcaru și-a început mandatul de antrenor principal la RCM, în vreme ce Dănuț Borzaș a lăsat chestiunile tehnico-tactice, pentru a se ocupa de partea administrativă – rol în care îl regăsim și astăzi. În acea iarnă, la echipă au sosit doi internaționali moldoveni, Adrian Baltag și Ion Bușilă, în vreme ce în birouri se „cocea” o mișcare de imagine mai mult decât necesară. Începuseră demersurile pentru trecerea palmaresului vechii echipe Universitatea, desființată în 1998, pe actuala structură, care exista doar din vara lui 2004.

Deși la sosirea sa la Timișoara, Gică Văcaru își propusese măcar un loc 5 în play-off, RCM Timișoara s-a clasat pe ultima poziție, a șasea, nereușind să facă față forței emanate de cvartetul Dinamo – Steaua – Farul – Baia Mare. Să spunem că în acea primăvară, Dinamo avea să cucerească eventul, avându-l pe banca tehnică tocmai pe Chester Williams, actualul antrenor al Timișoarei. De altfel, alb-roșii aveau să obțină calificarea în finala Cupei României tocmai în dauna RCM-ului, 71-6 în semifinala disputată la Brașov.

Așadar, un prim sezon în care rugby-ul timișorean a reușit să scoată capul în lumea bună, după ani de zile de mediocritate. RCM se pregătea de primele ieșiri internaționale, clubul fiind înscris în Cupa Europei Centrale. Cu toate acestea, problemele de la terenul „Electromotor” puneau în pericol chiar existența echipei. Despre ceea ce s-a întâmplat în ediția 2008/2009, în episodul următor.

Foto: rugby.ro

Povestea unei ascensiuni. Rugby-ul timișorean, de la agonie la extaz în nici 10 ani (II)

Ne aflăm în vara anului 2005, una extrem de fierbinte pentru rugby-ul timișorean. CSM, proiectul prin care cu un an în urmă s-a încercat revitalizarea unei discipline de tradiție, ajunsă în moarte clinică, a sucombat și el, după doar un sezon petrecut în eșalonul secund. Forfaitul a fost anunțat la încputul lunii august, dar după nici trei săptămâni, lucrurile aveau să ia o întorsătură favorabilă. La Timișoara s-a născut un nou proiect care își propunea să ducă mai departe tradiția legendarei Universitatea, prima echipă din provincie ce reușea să-și adjudece titlul de campioană.

Spre sfârșitul lunii august a anului 2005, a apărut pe firmament o nouă soluție de redresare a rugby-ului timișorean. CS Petrom Timișoara era numele noii echipe din capitala Banatului, o grupare născută din parteneriatul semnat între filiala județeană a Petromului și Consiliul Județean Timiș. Echipa a fost înscrisă în Divizia A, pe locul lăsat vacant de defuncta CSM, propunându-și revenirea într-un timp cât mai scurt pe prima scenă.

Repartizată în seria vestică, alături de CFR Brașov, Minerul Lupeni și CSM Sibiu, formația timișoreană n-a emis pretenții la primele două locuri. Bănățenii și-au început campania cu un 14-22 pe teren propriu, cu Minerul Lupeni, formație coborâtă din Divizia Națională, și a continuat cu un 3-39 pe terenul Brașovului. Prin șirul de înfrângeri suferite de CS Petrom, remarcăm și un spectaculos 22-55 în deplasare, cu CSM Sibiu. Noua echipă a Timișoarei reușea un succes de răsunet în propriul fief, cu Minerul Lupeni, scor 21-14, urmat însă de o remiză, tot acasă, 17-17 cu Sibiul.

Timișorenii păreau resemnați cu gândul că îi așteaptă al treilea sezon la rând în Divizia A, însă lucrurile au luat o întorsătură neașteptată. În primăvara anului 2006, Sibiul și Lupeniul au aruncat prosopul, lăsând doar două echipe în seria vestică. În aceste condiții, indiferent de rezultatele din teren, CS Petrom urma să participe la barajul de promovare.

Gruparea bănățeană și-a pus mari speranțe în această „finală” pentru Divizia Națională, care a fost programat la 3 iunie 2006, pe teren neutru, la Brașov, adversară fiindu-i Olimpia București, câștigătoarea seriei est. CS Petrom a încercat să își întărească echipa pe ultima sută de metri, însă nu a reușit să-i și legitimeze pe noii jucători. Astfel că a fost declarat forfaitul, deși delegația timișoreană ajunsese la Brașov. În cel de-al doilea meci de baraj, disputat la Focșani, Sportul Studențesc a trecut de CFR Brașov cu 20-10.

Și totuși, CS Petrom avea să ia startul în ediția 2006/2007 a Diviziei Naționale! Deși își câștigase acest drept pe teren, Sportul Studențesc a anunțat că nu va continua pe prima scenă, astfel că numele celei de-a 12-a echipe a fost stabilit în urma unui „concurs de dosare” la FRR. Aleasa a fost în cele din urmă formația timișoreană, în dauna Brașovului, astfel că primul oraș ce fura titlul capitalei avea să revină în elită, acolo unde nu mai fusese de la finele anilor 90.

Conducătorii echipei au reușit să bată palma cu un antrenor experimentat, Rada Trnyacsev, fost jucător și apoi antrenor la REMIN Baia Mare și Farul Constanța, iar apoi secund al echipei naționale, în perioada Bernad Charreyre. Acesta s-a întors în România după o experiență de câțiva ani în Statele Unite, fiind dispus să pună umărul la redresarea acestui sport de tradiție al Timișoarei. Un alt pas important pentru CS Petrom a fost obținerea dreptului de a disputa jocurile de acasă pe arena UMT, rasă de pe fața pământului până în momentul redactării acestor rânduri, dar care astăzi ar fi fost mană cerească pentru actualui RCM.

Debutul a fost unul de-a dreptul dezarmant. La 5 august 2006, în fața a 400 de spectatori veniți pe UMT, CS Petrom era zdrobită de o echipă în vogă a acelor ani, Contor Zenner Arad, scor 6-90. Pentru timișoreni, Zeciu a punctat din două lovituri de pedeapsă, în vreme ce formația arădeană îl avea în lot, printre alții, pe foarte tânărul Cătălin Fercu. În runda a doua, CS Petrom a primit vizita unei alte formații puternice, Farul Constanța, însă meciul s-a încheiat cu victoria oaspeților, scor 23-13. Primul succes pe prima scenă a formației timișorene a venit la masa verde. În runda a treia, trupa lui Rada Trnyacsev s-a deplasat la Petroșani, însă în condițiile în care gazdele nu au putut asigura prezența unui medic la meci, câștig de cauză au avut bănățenii, 5-0.

În luna noiembrie, după nici 100 de zile petrecute la cârma trupei din Timișoara, Rada Trnyacsev a părăsit banca tehnică. Sezonul a fost încheiat de Dănuț Borzaș, actualul secretar general al clubului, recunoscut drept un factotum în anii de zbucium financiar ai rugby-ului din Banat. Acesta a fost ajutat de Rodoico Voinov.

Să dăm însă citire unui XV de bază al echipei CS Petrom din sezonul 2006/2007, cel folosit la eșecul de pe Mureș, 6-68 cu Contor Zenner Arad:

Argintaru, Căpățână, Pașol, Tănase, Roșca, Sabău, Robu, Mihai, Neacșu, Ciorbaru, Dulin, Zamfir, Stamatin, Lupescu, Zeciu. Au mai intrat Dalcă, Bunea, Radu, Borzaș, Tâpescu și Ofilean.

După doar un sezon petrecut în Divizia Națională, CS Petrom avea să retrogradeze. În vara anului 2007, rugby-ul din vestul țării avea să treacă însă prin transformări importante, din nou conjunctura făcând ca Timișoara să își continue aventura pe prima scenă. Despre evenimentele ce au precedat sezonul 2007/2008, în următorul episod al serialului nostru.

Dănuț Borzaș: „Știam că va veni ziua când vom deveni campioni”

A fost alături de rugby-ul timișorean la bine, dar mai ales la greu. S-a bucurat ca un copil pe 7 octombrie, la București, pentru că doar el știe cât a avut de pătimit pentru a ajunge să atingă trofeul acordat campionilor României. Dănuț Borzaș s-a ocupat de destinele clubului RCM Timișoara în momente negre din punct de vedere financiar și se declară fericit că și-a văzut în sfârșit visul cu ochii.

Până în urmă cu doi ani, rugbyștii timișoreni aveau parte de condiții dintre cele mai precare. Banii pentru deplasări ajungeau la limită, asigurarea spațiilor de cazare pentru sportivi era de multe ori o luptă cu morile de vânt, iar remunerațiile jucătorilor erau infime. Chiar și în acele vremuri, Dănuț Borzaș, care de ani de zile se ocupă de bunul mers al clubului, a știut că vor veni și zile însorite în rugby-ul timișorean.

„Știam că va veni și ziua în care vom ridica trofeul deasupra capului, ziua în care ne vom bucura cu toții de câștigarea titului. Eu visam de mult la acest moment. Le și spuneam jucătorilor mai vechi din echipă, când mă mai certam cu ei: «Uitați-vă la poartă, sunt 20 care vor să vă ia locul». Toți râdeau, nu mă credeau, dar iată că așa s-a întâmplat. În octombrie 2010, am transferat primii jucători de la Arad, iar atunci am simțit pentru prima oară că ziua câștigării campionatului nu e departe.Peste un an am Câștigat Cupa României, a mai trecut un an și am câștigat campionatul”, a declarat Borzaș.

De unde s-a plecat, totuși? Dănuț Borzaș mărturisește că, în urmă cu câțiva ani, fiecare deplasare era o adevărată aventură. „Acum câțiva ani e o nebunie. A fost greu, au fost deplasări în care am plecat seara, călătoream noaptea, dimineața jucam și ne întorceam după meci. Când ne-am deplasat în Cehia de exemplu, în Cupa Europei Centrale, aveam la noi numai hrană rece. N-a comentat nimeni, n-a murit nimeni, am trecut cu toții peste acele momente”, a mai spus Borzaș.

Totul s-a schimbat radical în toamna lui 2010, atunci când Dan Dinu a fost atras către Timișoara. „Mă bucur foarte mult că e aici și cred că și dânsul e mulțumit, mai ales că au început să vină și trofeele. Anul trecut am luat locul 3 în campionat și am câștigat Cupa României, anul acesta am devenit campioni și ne pare rău că n-am păstrat și Cupa. Sper ca anul viitor să învățăm din greșeli și să câștigăm fiecare trofeu pus în joc”, a mai spus Borzaș.

Cea mai mare surpriză pentru actualul secretar general al clubului e afluența mare de public, în special din sezonul recent încheiat, în condițiile în care, până nu demult, pe „Electromotor” se strângea o mână de oameni la meciurile de rugby.

„Am rămas surprins. De multe ori, uitându-mă în tribună, nu-mi venea să cred ce se întâmplă. Sunt sigur că dacă pe viitor vom avea parte de un stadion mai mare, va fi și acela plin”, a afirmat Borzaș.

În prezent, gândurile conducătorilor de la RCM Timișoara se îndreaptă către o participare în Challenge Cup, care ar putea aduce la Timișoara echipe din cele mai puternice campionate ale Europei. În urmă cu câțvia ani, RCM Timișoara s-a încumetat la o aventură internațională, ce-i drept, de mai mică anvergură, în Cupa Europei Centrale, competiție câștigată de bănățeni în 2009. „E diferență mare, nici nu se pot compara cele două competiții. Oricum, ne-a prins bine și Cupa Europei Centrale, pentru vremea în care eram o echipă de mijlocul clasamentului în Divizia Națională, să ieșim un pic în lume, să avem contact cu lumea rugbystică din țările apropiate”, a mai spus Dănuț Borzaș.

RCM Timișoara, pe 6 la finalul Superligii de rugby în 7

RCM Timișoara a ocupat locul 6 în clasamentul general al Superligii de rugby în 7. Bănățenii au fost a patra echipă în cel de-al treilea și ultimul turneu, desfășurat sâmbătă în Ronaț, fiind departe de reușita de anul trecut, când au cucerit bronzul național.

După două turnee încheiate fără prea mult succes, în care a ocupat locurile 8 și 6, RCM Timișoara a reușit o prestație mult mai bună în ultima etapă a Superligii de rugby în 7, găzduită chiar de stadionul „Gheorghe Rășcanu” din Ronaț.

Timișorenii au început în forță, cu o victorie clară în primul joc din faza grupelor, 26-5 cu farul Constanța, însă apoi a urmat o înfrângere cu 17-0 în fața lui Dinamo. RCM n-a întâmpinat însă mari probleme în ultimul joc din ceastă fază, dispunând cu 24-7 de Poli Agro Iași.

În semifinale, „studenții” au fost întrecuți de viitoarea campioană națională, Steaua București, cu 28-14, după un joc extrem de spectaculos de ambele părți. Ultima reprezentație a bănățenilor din această competiție, finala pentru locurile 3-4, cu CSM București, a fost de asemenea pierdută, scor 5-29.

„Probabil că dacă nu am fi avut atâția absenți am fi putut face mai multe. A fost totuși bine, deoarece după acest ultim turneu am mai reușit să urcăm două poziții. Ni s-au alăturat doi jucători străini, dar și Căpățână, cu ei reușind să punem probleme. Rugby-ul în 7 este extrem de spectaculos, deoarece spațiile sunt mai largi, dar și riscul de accidentare este mai mare”, a declarat secretarul general al celor de la RCM, Dănuț Borzaș.

RCM Timișoara se clasează astfel pe locul 4 în ultimul turneu, ceea ce o urcă până pe locul 6 în ierarhia finală a Superligii de rugby în 7. Iată clasamentul după cele trei turnee:

Loc 1 CSA Steaua 41puncte
Loc 2 CS Dinamo 37puncte
Loc 3 CSM Bucuresti 32puncte (+91)
Loc 4 RCJ Farul Constanta 32puncte (+75)
Loc 5 CS Stiinta CSM Baia Mare 27puncte
Loc 6 RCM U Vest Timisoara 26puncte
Loc 7 CSU Cluj 22puncte
Loc 8 CS Poli Agro Iasi 21puncte