Hai, noroc! Să mai cerem un rând și să depănăm amintiri. Știți… chiar sub masa la care stăm, acum câțiva ani, Victor Hănescu se pregătea să-i dea lovitura câștigătoare lui Rufin. Un francez. Și vedeți unde-i barul? Pe-acolo și-a făcut intrarea pe teren iugoslavul Zivojnovic, la Balcaniada din ’82. Auzi, știi ce? Cheamă chelnerița. Spune-i să dea pe… cred că se transmite un meci de Cupa Davis. Prin ’88 sau așa ceva, am văzut și eu unul pe viu. România cu Portugalia. Culmea, tot aici! Vezi, pe-acolo, pe lângă umbrelele alea, pe-acolo am prins loc, înghesuit, să-l văd pe Segărceanu împotriva lui Cunha-Silva. A pierdut, aia țin minte…
Ceea ce ați citit mai sus, poate fi numită o incursiune într-un viitor foarte apropiat. Timișoara mai pierde o bază sportivă de tradiție. Din vară, pe terenul central de la „Electrica”, nu se vor mai servi mingi, ci băuturi alcoolice. Zgura pe care, în ultima jumătate de veac, au jucat nume precum Ilie Năstase, Dumitru Hărădău, Florin Segărceanu, Adrian Marcu și, mai spre zilele noastre, Victor Hănescu se va transforma în terasă.
În urmă cu două săptămâni, Radio Timișoara relata despre dispariția terenurilor din stânga intrării în Baza Electrica. Au fost vândute de proprietar. Nu mai erau rentabile, iar ofertele afaceriștilor imobiliari sunt greu de rezistat. Indiferent la câți euro pe metru pătrat s-au înțeles cele două părți, prețul e mult prea mic față de ceea ce a însemnat baza Electrica pentru sportul timișorean.
Am văzut cu ochii noștri, în urmă cu câțiva ani, forfota de nedescris din jurul terenurilor. În 2012 și 2013, aici s-a organizat BRD Timișoara Challenger, turneu cu premii de 30.000 de dolari, care a adus pe Bega nume interesante ale tenisului românesc și mondial. În prima ediție desfășurată la Electrica, în 2012, Victor Hănescu și-a adjudecat trofeul, după 6-0, 6-3 în finala cu francezul Guillaume Rufin. Anul următor, a fost rândul austriacului Andreas Haider-Maurer să triumfe pe zgura timișoreană, după un ultim act palpitant: 6-4, 3-6, 6-4 în fața spaniolului Ruben Ramirez Hidalgo.
Tradiția turneelor challenger s-a întrerupt însă în 2014 și în 2015. Chipurile, din cauza șantierului de la pasajul Michelangelo. Ei bine, în 2016 orice scuză a sponsorilor, a federalilor sau a autorităților nu își mai are rostul. Terenul central și terenul 2 nu mai există.
Cupa Davis, punctul de maximă strălucire al arenei
Baza de tenis Electrica funcționează pe actualul bulevard Vasile Pârvan din 1951. Aici s-a mutat secția de tenis a clubului omonim, care ființa încă din 1933. De-a lungul a 65 de ani, în acest spațiu s-au desfășurat sute de turnee, de la Campionate Naționale de copii, până la meciuri de Cupa Davis.
Anul 1988 îl putem considera cel mai important din istoria bazei Electrica, aici desfășurându-se meciul de Cupa Davis dintre România și Portugalia. Tricolorii, în componența Adrian Marcu, Florin Segărceanu, Mihai Vanta, au pierdut cu 3-2 în fața lusitanilor, care se bazau pe Joao Cunha-Silva, Nuno Marques și Marco Seruca.
Cu șase ani în urmă, Timișoara a organizat Balcaniada de tenis, o competiție la care au fost prezente nume mari ale sportului alb din această parte a continentului. Meciurile s-au desfășurat pe bazele Electrica și AEM, cea din urmă fiind scoasă de mult din circuit.
România a cucerit titlul balcanic la feminin, avându-le în componență pe Lucia Romanov, Maria Romanov, Daniela Moise și Alice Dănilă ca rezervă. Reprezentantele țării noastre au reușit un turneu de excepție, în care au participat nume importante ale tenisului mondial la acea dată, cum ar fi surorile Maleeva (Bulgaria), Renata Sasak și Sabrina Goles (Iugoslavia) sau Angeliki Kanellopulou (Grecia). La masculin, România a încheiat pe locul secund, avându-i la dispoziție pe Florin Segărceanu, Andrei Dîrzu, Liviu Mancaș și Cristinel Ștefănescu. Primul loc a revenit puternicei reprezentante a Iugoslaviei, care îi avea în componență, printre alții, pe cunoscuții Slobodan Jivojnovic și Goran Prpic.
De altfel, clubul sportiv Electrica a participat la Campionatul Național al României, la nivel de seniori, până în 1995 (când s-a prezentat doar în concursul masculin). Unul dintre cei ce au slujit clubul până la dispariția sa e Ovidiu Șola, care a activat la Electrica din 1967 până în 1995 ca jucător și mai apoi antrenor.
„Mă doare sufletul pentru orice teren de tenis care dispare din Timișoara. Ori în ultimii zece ani au dispărut, după calculele mele, cel puțin 16 terenuri de tenis. Electrica a fost o legendă a sportului timișorean, singurul club de dinainte de ’89 cu o anvergură națională”, spunea Șola la Radio Timișoara.
În pericol și baza din Parcul Rozelor?
Într-o lume în care piața imoblilarelor e într-o continuă dezvoltare, nicio bază sportivă din Timișoara nu se poate simți în siguranță. Iar pericolul crește direct proporțional cu apropierea față de centru. Antrenorul Ovidiu Șola atrage atenția că și alte terenuri din oraș vor avea, cât de curând, soarta Electricii. Și le nominalizează pe cele din curtea Liceului de Arte (strada Miron Cristea, colț cu C.D. Loga), dar și terenurile de beton din Parcul Rozelor, care aparțin de Clubul Sportiv Municipal. Și în acest caz, vorbim despre cea mai veche bază de tenis care mai funcționează astăzi în Timișoara.
„Probabil că intențiile de dezvoltare imboliliară vor fi tot mai accentuate. Sunt câteva terenuri de tenis ale căror locație e extrem de tentantă… Parcul Rozelor, Liceul de Arte, pentru că mai sunt două terenuri acolo… După câte știu, vor dispărea și ele în curând”, a declarat Șola pentru sursa citată.
Interesant e că în urmă cu o săptămână, primarul Nicolae Robu declara, pentru tion.ro, că sub terenurile din Parcul Rozelor se are în vedere amenajarea unei parcări subterane. Fără a alunga însă sportul alb din zonă. Mai mult, edilul a vorbit chiar despre construcția unei baze cu tribune, pentru competiții. „Una din variantele de folosire ar fi să facem acolo o parcare subterană, iar la suprafață să rămână o amenajare pentru petrecerea timpului liber, de tip bază sportivă. Am putea face chiar o amenajare mai complexă pentru un teren de tenis pentru competiții, cu tribune”, a declarat Robu pentru sursa citată. O idee bună și de urmărit. Fără să uităm totuși că ne aflăm în an electoral…