Cosmin Contra a debutat la seniori în primul Poli – UTA de după revoluție

Poli Timișoara, în sezonul 1993/1994. Al doilea din dreapta, pe rândul de sus, foarte tânărul Cosmin Contra

Ca orice duel de lungă durată, nu fiecare întâlnire dintre Poli și UTA s-a remarcat prin spectaculozitatea jocului. Însă fiecare derby își are povestea lui proprie, fiecare încleștare a lăsat ceva în urma ei, chiar dacă detaliul la care ne vom referi în continuare poate că nu a fost unul notabil la vremea respectivă. E vorba despre primul derby disputat la Timișoara în democrație, la 27 februarie 1994, meci ce a prilejuit debutul la nivel de seniori pentru selecționerul de astăzi al României, Cosmin Contra.

27 februarie 1994. Timp primăvăratic, 10.000 de spectatori pe Marele Oval – un adevărat record pentru acel sezon, Poli având o medie a asistenței extrem de redusă pe parcursul turului ediției 1993/1994, de doar 2.200 de spectatori! Afluența mai mare de public e ușor explicabilă: pe Bega sosea vechea rivală UTA, pentru prima oară după căderea comunismului. Ultimul derby pe Bega se disputase cu aproape șase ani în urmă la 11 noiembrie 1988, când Poli s-a impus cu 3-1, prin golurile lui Ionuț, Vlaicu și Varga, într-o confruntare la „matineu”. Dintre marcatorii de atunci ai alb-violeților a lipsit din formula de start, în 1994, doar Vasile Ionuț. Între timp, după numeroase încercări eșuate, UTA a reușit să treacă pragul primei divizii și să-și formeze o echipă competitivă, iernând departe de grijile unei reveniri timpurii în Divizia B. La timona arădenilor se afla o adevărată carte de istorie a clubului arădean, în carne și oase: Nicolae Dumitrescu, părtaș la toate cele șase titluri din vitrina „Bătrânei Doamne” (patru ca jucător, două ca antrenor).

Pentru a așeza și mai bine derby-ul în context, să spunem că Poli încheia o iarnă plină de griji, petrecută la răcoarea locului 17, penultimul, din ierarhia Diviziei Naționale. A fost un sezon cu numeroase schimbări la nivel de lot, foarte puține dintre ele inspirate. De pildă, în acea pauză de iarnă au părăsit echipa nu mai puțin de nouă jucători: Urai, Voica, Popescu, Diaconescu, Bărbosu, Solomon, Uleșan, L. Popescu și Al. Radu. Au sosit, în schimb, Manole, Marcu și Trandu. Cei trei nou-veniți au debutat în alb-violet la amintitul derby cu UTA. La fel a făcut-o și Cosmin Contra, pe atunci un promițător jucător de bandă dreaptă, în vârstă de 18 ani, două luni și 12 zile. Tânărul Contra a fost păstrat în teren tot meciul de antrenorul Costică Ștefănescu, iar până la finalul sezonului avea să mai bifeze alte 11 apariții pe prima scenă pentru Poli.

După un joc fără foarte multe faze spectaculoase, Poli a obținut mult dorita victorie în fața UTA-ei, cu 1-0. Unicul gol l-a marcat „Tot el, «bătrânul» Varga”, după cum a titrat, a doua zi, Gazeta Sporturilor. Titi Varga a transformat, în minutul 83, o lovitură de pedeapsă obținută de Sorin Vlaicu, faultat în careul utist de fundașul oaspeților, Marius Grad.

Culisele derby-ului

După cum spuneam, la primul Poli – UTA de după revoluție au asistat 10.000 de spectatori, dintre care aproximativ 800 de arădeni. Iată cum a fost descrisă atmosfera de pe Marele Oval în Gazeta Sporturilor: „Nimic de zis, frumoasă galeria de câteva sute de fani ai echipei UTA, deplasată la Timișoara. Frumoase au fost și îndemnurile ei, scandate mai tot timpul, cu o singură excepție: când crainicul stației de amplificare anunța formația lui Poli, a fluierat și huiduit (?!) de nu se mai auzea nimic pe stadion. Și ca să pună capac acestui spectacol urât și de neînțeles, în timpul jocului s-a scandat: «Po-li Ti-mi-șoa-ra, adio naționala» (evident, i se cânta prohodul retrogradării)”.

O fază care a stârnit controverse a fost, firește, cea a penaltiului dictat în favoarea lui Poli, în minutul 83. „Cred că arbitrul l-a acordat cu oarecare ușurință”, a comentat, la final, tehnicianul UTA-ei, Nicolae „Coco” Dumitrescu. Veteranul arădenilor, Marcel Coraș, a afirmat că „nimeni n-a protestat la decizia arbitrilor. Dumneavoastră trageți concluziile…”. În fine, Gazeta Sporturilor l-a chestionat și pe unul dintre protagoniștii fazei, polistul Sorin Vlaicu: „În faza loviturii de la 11 metri, Grad n-a jucat balonul, ci piciorul meu, așa că infracțiunea a fost infracțiune”.

27 februarie 1994
Poli Timișoara – UTA 1-0 (0-0)
A marcat: Varga 83-pen.
Poli (antrenor Costică Ștefănescu): Almășan – Contra, Cioroianu, Bătrânu, Varga – Contescu, Manole, Vlaicu, Marcă (62, Trandu) – Strizu (46, Kovacs), Marcu
UTA (antrenor Nicolae Dumitrescu): Ivan – Boloș, Grad, Dronca, G. Radu, Stupar – Plisca (69, Mitu), Mutică, Coraș – Ungur, Târțău

Revenind la Cosmin Contra, să spunem că prima sa perioadă ca jucător în alb-violet a durat până la mijlocul sezonului 1995/1996, când s-a produs transferul său la Dinamo. În acești ani, „Guriță” a strâns 51 de partide în tricoul lui Poli, încununate și cu un gol, la 1 aprilie 1995, din penalti, în victoria cu 5-0 în fața lui IEELIF Craiova. Cosmin Contra avea să mai joace în două perioade la Poli: în returul ediției 2004/2005, sub formă de împrumut de la Atletico Madrid (14 meciuri / 0 goluri), iar apoi în 2010 (22 meciuri / 4 goluri). Ultimele sale apariții pe teren s-au consemnat la Poli, în turul sezonului 2010/2011, atunci când și-a început, de altfel, și cariera de antrenor. A fost responsabilul băncii tehnice timp de 11 etape la Poli, timp în care nu a cunoscut gustul înfrângerii.

DOCUMENTAR | Cosmin Contra, al patrulea selecționer timișorean al României

În acest moment, nu mai e o noutate pentru nimeni: Cosmin Contra e noul selecționer al României, informația fiind confirmată atât de reprezentanții Federației Române de Fotbal, cât și de „Guriță” însuși. În vârstă de 41 de ani, actualul tehnician al lui Dinamo devine cel de-al patrulea timișorean care conduce reprezentativa tricoloră și primul după 37 de ani! Predecesorii săi s-au numit Emerich Vogl, Petre Steinbach și Ștefan Kovacs, cu toții monștri sacri ai fotbalului timișorean, românesc și, în cazul celui din urmă, mondial! În cele ce urmează, vom prezenta palmaresul celor trei tehnicieni timișoreni amintiți mai sus la cârma echipei naționale a României.

1. EMERICH VOGL

Biografie

  • Născut la 12 august 1905 la Timișoara
  • Decedat la 29 octombrie 1971 la București
  • A evoluat ca apărător și half la Chinezul Timișoara (1921-1929) și la Juventus București (1929-1940)
  • A participat din teren la câștigarea a cinci din totalul de șase titluri din vitrina Chinezului (1923, 1924, 1925, 1926, 1927) și a cucerit singurul titlu din palmaresul Juventusului (a nu se confunda cu actuala prim-divizionară!), în 1930.
  • A fost internațional al României, cu 29 de selecții și 4 goluri pentru prima reprezentativă, alături de care a participat și la primele două ediții ale Campionatului Mondial, în 1930 și 1934.
  • A fost antrenor la Juventus București (1942-1949), iar apoi consilier tehnic la Rapid București (1963-1967), aducându-și astfel contribuția la primul titlu din istoria grupării giuleștene.
  • A pregătit echipa națională a României în trei mandate, disputând numai meciuri amicale (1943-1945; septembrie-octombrie 1947; 1950-1952). Din 1967 până la sfârșitul vieții, a fost consultant tehnic al echipei naționale, colaborând strâns cu Angelo Niculescu în campania de calificare la Campionatul Mondial din 1970, iar mai apoi la turneul final din Mexic.

Rezultate ca selecționer

13 iunie 1943 România – Slovacia 2-2 (amical)
19 iulie 1947 Polonia – România 1-2 (amical)
21 septembrie 1947 România – Cehoslovacia 2-6 (amical)
26 octombrie 1947 România – Polonia 0-0 (amical)
21 mai 1950 România – Cehoslovacia 1-1 (amical)
8 octombrie 1950 România – Albania 6-0 (amical)
21 mai 1951 Cehoslovacia – România 2-2 (amical)
11 mai 1952 România – Cehoslovacia 3-1 (amical)

Palmares: 8 meciuri, 3 victorii, 4 remize, 1 înfrângere

2. PETRE STEINBACH

Biografie

  • Născut la 1 ianuarie 1906 la Timișoara
  • Decedat în 1996, în Germania
  • A evoluat ca fotbalist pentru cluburile RGM Timișoara (1925-1928), Colțea Brașov (1928-1929), Unirea Tricolor București (1929-1939), Olimpia București 1939-1940. Cu formația brașoveană, a cucerit titlul național, în 1928.
  • A fost selecționat de 18 ori în echipa României, în perioada 1930-1935.
  • În cariera de antrenor, a pregătit formațiile Carmen București (1946-1947), UTA Arad (1947-1948), Rapid București, Ceahlăul Piatra Neamț, Farul Constanța. În 1960, pentru o scurtă perioadă, a fost antrenorul reprezentativei de tineret a României.
  • Un mandat scurt pentru timișoreanul crescut în Fabric și ale cărui povești despre Timișoara de altă dată le-am redat în anii trecuți. Practic, Steinbach a fost selecționer unic al României într-un singur meci, care deține și astăzi recordul de cea mai drastică înfrângere din istoria primei reprezentative:

6 iunie 1948 Ungaria – România 9-0 (Cupa Europei Centrale și Balcanice)

  • Anterior, la 2 mai 1948, l-a asistat pe Colea Vâlcov la conducerea tehnică a naționalei, la o înfrângere cu 1-0 în fața Albaniei, în Giulești, în cadrul aceleiași competiții.

ȘTEFAN KOVACS

Biografie

  • S-a născut la 2 octombrie 1920 la Timișoara
  • A încetat din viață la 12 mai 1995, la Cluj-Napoca
  • A început fotbalul la Clubul Atletic Timișoara (C.A.T.) (1931-1934), după care a trecut la juniorii lui CAO Oradea (1934-1937). La nivel de seniori a evoluat pentru CAO (1937-1938), Charleroi (1938-1941), Ripensia Timișoara (1941), CFR Turnu Severin (1941-1942), Ferar Cluj (1942-1947), CFR Cluj (1947-1950), Universitatea Cluj (1950-1953).
  • Ca antrenor, a pregătit Universitatea Cluj (1953-1962), România (secund) 1962-1967, Steaua București (1967-1971), Ajax Amsterdam (1971-1973), Franța (1973-1975), România (1976-1979; 1980), Panathinaikos (1981-1983), AS Monaco (1986-1987).
  • Palmaresul său ca tehnician e realmente impresionant. Cu Steaua a câștigat titlul național (1968) și Cupa României (1969, 1970); cu Ajax Amsterdam a cucerit Cupa Campionilor Europeni (1972, 1973), Supercupa Europei (1972), Cupa Intercontinentală (1972), campionatul Olandei (1972, 1973) și Cupa Olandei (1972). Ultimele succese le-a cunoscut la Panathinaikos Atena, alături de care a cucerit Cupa Greciei.
  • La Ajax Amsterdam, timișoreanul Piști Kovacs a continuat și desăvârșit conceptul de „fotbal total”, introdus de predecesorul său, Rinus Michels. „Era un om blând, cu simțul umorului. Un tehnician desăvârșit. Rezultatele arată că a fost bun”, spunea despre Kovacs cel mai mare fotbalist din istoria Olandei, Johann Cruyff.
  • În 1976, după o experiență ca selecționer al Franței, Piști Kovacs a fost rechemat în România, pentru a clădi o nouă echipă națională. Peste reprezentanții generației „Guadalajara” trecuseră anii, iar timișoreanul Kovacs a avut misiunea de a califica echipa României la Campionatul Mondial din 1978, din Argentina. O calificare care, la un moment dat, părea realizabilă, însă compromisă de celebrul 4-6 cu Iugoslavia, de pe „Ghencea”, din noiembrie 1977. Piști Kovacs a început și campania de calificare la Euro 1980, încheiată de Constantin Cernăianu, iar apoi l-a sprijinit pe Valentin Stănescu în încercarea de calificare la Campionatul Mondial din Spania, din 1982.
  • Palmaresul lui Ștefan Kovacs ca selecționer al României arată astfel: 31 de meciuri, 10 victorii, 9 remize, 12 înfrângeri.

Rezultate ca selecționer

12 mai 1976 Bulgaria – România 1-0 (Cupa Balcanică – finala)
5 iunie 1976 Italia – România 4-2 (amical)
2 iulie 1976 Iran – România 2-2 (amical)
22 septembrie 1976 România – Cehoslovacia 1-1 (amical)
6 octombrie 1976 Cehoslovacia – România 3-2 (amical)
28 noiembrie 1976 România – Bulgaria 3-2 (Cupa Balcanică – finala)
23 martie 1977 România – Turcia 4-0 (amical)
16 aprilie 1977 România – Spania 1-0 (preliminarii C.M. 1978)
27 aprilie 1977 România – RD Germania 1-1 (amical)
8 mai 1977 Iugoslavia – România 0-2 (preliminarii C.M. 1978)
5 august 1977 Iran – România 0-0 (amical)
14 august 1977 Cehoslovacia – România 1-3 (amical – Cupa Mohamed V, Maroc)
21 septembrie 1977 România – Grecia 6-1 (amical)
26 octombrie 1977 Spania – România 2-0 (preliminarii C.M. 1978)
13 noiembrie 1977 România – Iugoslavia 4-6 (preliminarii C.M. 1978)
22 martie 1978 Turcia – România 2-2 (Cupa Balcanică)
5 aprilie 1978 Argentina – România 2-0 (amical)
5 mai 1978 România – Bulgaria 2-0 (Cupa Balcanică)
14 mai 1978 România – URSS 0-1 (amical)
31 mai 1978 Bulgaria – România 1-1 (Cupa Balcanică)
11 octombrie 1978 România – Polonia 1-0 (amical)
24 octombrie 1978 România – Iugoslavia 3-2 (preliminarii Euro 1980)
15 noiembrie 1978 Spania – România 1-0 (preliminarii Euro 1980)
13 decembrie 1978 Grecia – România 2-0 (amical)
19 decembrie 1978 Israel – România 1-1 (amical)
21 martie 1979 România – Grecia 3-0 (amical)
4 aprilie 1979 România – Spania 2-2 (preliminarii Euro 1980)
13 mai 1979 Cipru – România 1-1 (preliminarii Euro 1980)
1 iunie 1979 RD Germania – România 1-0 (amical)
29 august 1979 Polonia – România 3-0 (amical)
18 mai 1980 Cehoslovacia – România 2-1 (amical)

Noul selecționer al României, Cosmin Contra, și-a început activitatea de antrenor în orașul natal. A pregătit-o pe Poli Timișoara în 11 meciuri de campionat, în sezonul 2010-2011, plecând neînvins de pe banca tehnică a alb-violeților. A antrenat apoi formațiile CF Fuenlabrada (Spania), Petrolul Ploiești, Getafe (Spania), Guangzhou R&F (China), Alcorcon (Spania) și Dinamo București.

Proiectul Ripensia atrage nume importante


Ripensia a renăscut în această vară, după 64 de ani în care a fost absentă din peisajul fotbalistic al României. Cei care au revitalizat acest brand de legendă al Timișoarei își propun ca, în câțiva ani, să construiască o echipă redutabilă, iar alături de club au fost deja atrase câteva nume importante.

În dimineața primului joc oficial din 1948 încoace, Ripensia a anunțat că le-a oferit titlul de membri de onoare foștilor internaționali Cosmin Contra și Ioan Timofte. Cei doi au acceptat imediat acest statut, „Tim” fiind chiar prezent în tribuna arenei „Electrica” pentru a-i vedea la lucru pe cei care își doresc să calce pe urmele lui Dobay, Ciolac sau Deheleanu.

„Ne-am dorit să oferim această distincție celor care au scris istorie pentru Banat și în special foștilor internaționali. Ne-am gândit că Timofte și Contra sunt cei mai reprezentativi jucători ai Timișoarei din ultimii 20 de ani. E o onoare pentru noi faptul că au acceptat să fie membrii de onoare. Cred că le-a plăcut ceea ce au văzut că s-a făcut până acum la această echipă. Ne dorim pe viitor să fie și mai aproape de noi, dar asta va depinde de ei și de performanțele pe care trebuie să le obținem”, a declarat președintele Ripensiei, Radu Ienovan.

Oficialul roș-galbenilor spune că acțiunile de popularizare a brandului Ripensia nu se vor opri aici, clubul propunându-și să fie susținut pe întregul teritoriu al Banatului istoric. „Ne dorim să atragem cât mai multe personalități alături de club, nu numai din lumea fotbalistică, ci și din sfera culturală sau universitară. Ripensia se dorește a fi o echipă a întregului Banat, nu doar a unei entități sau a unei instituții. Vom organiza mai multe acțiuni pe viitor, inclusiv câteva meciuri amicale internaționale, mai ales cu partenerii noștri din Banatul sârbesc. Avem deja legături cu cei de la Banat Zrenjanin”, a mai spus Ienovan.

Ripensia a debutat vineri după-amiază în Campionatul Municipal, cu o victorie clară în fața concitadinei Luceafărul, scor 6-1. Președintele Radu Ienovan consideră că a fost un început cu dreptul pentru echipa sa, fiind mulțumit mai ales prin prisma publicului numeros care a dorit să-i vadă la lucru pe băieții lui Suciu și Olariu. „Am fost susținuți de un public numeros,  nu doar dintre membri noștri asociați. A fost multă emoție din partea noastră, a celor care suntem în spatele echipei. Adversarul a fost unul bun, însă a avut handicapul lipsei de experiență”, conchis Ienovan.

Contra și Codrea, solicitați să dea o mână de ajutor Politehnicii

Noua administrație locală caută în aceste zile soluția prin care echipa-fanion a Banatului să își continue activitatea. Printre cei solicitați să dea o mână de ajutor la salvarea clubului sunt și foștii internaționali Cosmin Contra și Paul Codrea, care s-au arătat deschiși să discute cu autoritățile modul în care ar putea pune umărul la revitalizarea fotbalului timișorean.

Cosmin Contra e unul dintre oamenii cărora autoritățile le-au solicitat public implicarea în noul proiect. Fostul jucător și antrenor al Politehnicii s-a arătat dispus să-și expună ideile în fața noilor lideri locali. „Mi s-a cerut ajutorul, dar pentru a reuși să se facă ceva e nevoie de resurse. Depinde de autorități și de ce se dorește. Eu am o idee despre cum ar putea fi valorificat potențialul acestui oraș. Le-o voi prezenta celor care vor veni la copnducerea clubului, iar dacă ideea mea nu e agreată, n-am ce să fac”, a declarat Contra, cel care nu l-a uitat nici pe cel care a cerut săptămâna trecută insolvența propriului club. „ Poate vin alții, cu alte idei, care iau o echipă în prima ligă și apoi o lasă în insolvență. Probabil o să pornească o polemică pe tema asta, dar eu cred că așa ar fi normal, o echipă preluată în Divizia A să fie lăsată în Divizia A”, a mai spus Contra.

„Guriță” e de părere că indiferent de liga din care se va porni, trebuie realizat un proiect pe termen lung, care să cuprindă și investiții în infrastructură. „Nu cred că mai e momentul să vorbim despre ceva pe termen scurt. ne trebuie un proiect pe termen lung, care să cuprindă un stadion nou, alături de o sală polivalentă nouă. De la infrastructură pleacă toate. Terenuri de antrenament ai suficiente, așa că poți face o școală de fotbal extraordinară la Timișoara. Condiții sunt printre cele mai bune din România. Nu cred că se poate rămâne în Divizia B cu actuala societate, nu știu dacă ai putea promova cu o nouă societate. Nu știu, aceste chestiuni juridice mă depășesc. oricare ar fi varianta, eu propun un proiect pe termen lung”, a mai declarat Contra.

Alături de „Guriță”, ar putea veni lângă Poli și Paul Codrea, cel care s-a arătat interesat încă din vara trecută să contribuie la un nou proiect. „Așteptăm să se discute oficial. Mănușa a fost aruncată, să vedem continuarea. Nu știu în ce măsură aș putea ajuta clubul, asta vor decide autoritățile. Sunt sigur însă că dacă ne așezăm la masă să discutăm, vom găsi o soluție. Să pleci de jos, ți-ar trebui câțiva ani pentru a reveni în elită. Probabil prin obținerea unui loc în Liga a II-a ar fi mai ușor”, a declarat Codrea.