atletism Archives - Druckeria

Timișoreanca Andreea Hojda, medaliată cu bronz la FOTE

Timișoreanca Andreea Hojda (16 ani) a adus a treia medalie a delegației României la FOTE 2017

Performanță importantă pentru atletismul timișorean. Andreea Raissa Hojda, sportivă legitimată la LPS Banatul, a cucerit medalia de bronz în proba de 800 m, ieri, la Gyor, la Festivalul Olimpic al Tineretului European. Atleta în vârstă de 17 ani a fost depășită, în finala desfășurată aseară, doar de reprezentantele Poloniei și Suediei.

Andreea Raissa Hojda a fost cronometrată, în finala probei de 800m, cu 2:10,54, un timp care i-a asigurat medalia de bronz. Timișoreanca a fost depășită de Zuzanna Bronowska (Polonia), care a câștigat cursa cu 2:08,07 și de Gael De Coninck (Suedia), care a trecut linia de sosire în 2:09.14.

Sportiva timișoreană e născută la 14 iulie 2001 la Timișoara și activează în cadrul secției de atletism de la LPS Banatul, unde e pregătită de profesoara Simona Șerban. Andreea Raissa Hojda a participat, tot în această lună, la Campionatul Mondial de cadeți, desfășurat în Kenya.

Ediția din acest an a Festivalului Olimpic al Tineretului European, găzduit de Ungaria la Győr are întreceri în zece discipline: atletism, baschet, ciclism, gimnastică, handbal, înot, judo, kaiac-canoe, tenis de câmp și volei. În opt dintre acestea concurează și cei 77 de sportivi români, dintre care aproape o treime în atletism.

Medalia Andreei Hojda e a treia a delegației României la actuala ediție a Festivalului Olimpic al Tineretului European. Celelalte două sunt argint, prin judoka Ramona Florina Micula, la cat. 52 kg, şi bronz, prin înotătoarea Ana Iulia Dascăl, la 100 m liber feminin.

Aur european pentru timișoreanca Adelina Pastor cu ștafeta de 4x400m a României

Adelina Pastor a contribuit la una dintre cele două victorii românești din concursul pe echipe de la Vaasa (Finlanda)

România a încheiat pe locul 7 în clasamentul primei ligi a Campionatelor Europene de Atletism pe echipe, desfășurată în Finlanda, la Vaasa. În delegația României s-a regăsit și timișoreanca Adelina Pastor, care a contribuit la victoria obținută astăzi de ștafeta de 4x400m a țării noastre. Tot astăzi, un alt atlet timișorean, Cosmin Ilie Dumitrache, s-a clasat pe locul 4 în finala probei de 110m garduri.

Concursurile de ștafetă pe distanța de 400m au încheiat ediția din acest an a Campionatelor Europene pe echipe – prima ligă. România a câștigat proba feminină, având-o în componență pe timișoreanca Adelina Pastor, alături de Camelia Florina Gal, Bianca Răzor și Andrea Miklos. Timpul total al tricolorelor a fost 3:31.83, devansând cu mai puțin de o secundă Irlanda (3:32.65). Pe locul al treilea s-a clasat Elveția, cu timpul 3:33.10.

Victoria ștafetei feminine a adus României 12 puncte în clasamentul general al echipelor. De altfel, proba câștigată de Adelina Pastor & co. a fost abia a doua victorie românească de la Vaasa, după cea a Claudiei Bobocea, din proba de 1.500m.

Cu 9 puncte a contribuit și Cosmin Ilie Dumitrache. Timișoreanul legitimat la cluburile bucureștene Rapid și CSM a încheiat al patrulea finala probei de 110m garduri, cu timpul 14.25, lipsindu-i două sutimi de secundă pentru a-l ajunge pe al treilea clasat, portughezul Helio Vaz. Rezultatul de astăzi, de la Vaasa, reprezintă cel mai bun timp stagional al lui Dumitrache.

România a încheiat competiția pe echipe de la Vaasa pe locul 7, din 12 delegații, cu 246 de puncte. Pe primul loc s-a clasat Suedia (320,50 puncte), urmată de gazda Finlanda (314,50) și de Elveția (305,50).

CSM Timișoara, reprezentată la Balcaniada de la Pitești de Adelina Pastor și Andreea Ogrăzeanu

10501969_1511212225761721_5813777874970870176_n

Sprintera Andreea Ogrăzeanu (CSM Timișoara / Rapid București) va concura în trei probe la Balcaniada de atletism de la Pitești

Finalul săptămânii programează cea de-a 75-a ediție a Balcaniadei de atletism. Pentru al treilea an la rând, una dintre cele mai vechi întreceri sportive se va desfășura în România, mai precis la Pitești, pe stadionul „Nicolae Dobrin”, în zilele de sâmbătă și duminică. În lotul României se regăsesc și două sportive legitimate la CSM Timișoara. E vorba despre Andreea Ogrăzeanu și Adelina Pastor.

Ambele sportive ale clubului timișorean sunt cotate cu șanse la medalii în competiția din Trivale. Andreea Orgăzeanu, care pe plan intern concurează cu dublă legitimare, la Rapid București și CSM Timișoara, va alerga în probele de sprint, 100 și 200 de metri. Pe „sută”, atleta în vârstă de 26 de ani a înregistrat 11.45 secunde ca cel mai bun timp al sezonului, recordul ei personal fiind 11.32. La 200m, Andreea Ogrăzeanu are ca „season best” 23.70 secunde, cel mai bun timp înregistrat de-a lungul timpului fiind 22.91. Ogrăzeanu va concura și în ștafeta de 4x100m a României, în care se mai regăsesc Ana Maria roșianu, Anamaria Nesteriuc și Marina Baboi.

Adelina Pastor va concura la individual în proba care a consacrat-o, 400m plat. Sportiva de la CSM Timișoara are 53.19 secunde drept cel mai bun timp al sezonului, în vreme ce recordul personal pe această distanță e 52.44. Atleta în vârstă de 23 de ani figurează și în ștafeta de 4x400m a României, alături de Bianca Răzor, Sanda Belgyan, Anamaria Ioniță și Andreea Miklos.

În concursul balcanic de la Pitești va alerga și timișoreanul Cosmin Dumitrache, legitimat din acest an la două cluburi din București, CSM și Rapid. Sportivul crescut pe Bega va concura în proba sa de bază, cea de 110m garduri, unde are la rândul său șanse importante la o nouă medalie. Timișoreanul a reușit chiar în acest an cel mai bun timp al carierei în această cursă, 14.21 secunde.

Emil Grozescu, seniorul atletismului timișorean: „Mă amăgește faptul că urmașii mei nu se bucură de aceleași condiții”

În Timișoara, atletismul s-a numărat dintotdeauna printre disciplinele cu priză la localnici. Încă din primii ani ai secolului trecut, s-au înființat secții de atletism în cadrul marilor cluburi sportive ale vremii (C.A.T, Chinezul, R.G.M.T. etc.), iar efervescența din acea perioadă a dus la explozia din anii 40-50 a clubului Electrica (devenit ulterior Progresul). Nume precum Eugen Lupșa, Luiza Ernst, Irina Pusch, Edith Treybal, Ioan Soter, Hans Wiesenmayer și, firește, Iolanda Balaș dominau concursurile interne și reprezentau cu brio România în întrecerile internaționale. În această efervescență a atletismului timișorean a apărut și Emil Grozescu, mai întâi ca sportiv – apropiat de toți marii performei ai vremii de la Electrica – și, din 1961, ca antrenor, o activitate care i-a adus cele mai mari satisfacții ale vieții și pe care a abandonat-o definitiv abia anul trecut.

Emil Grozescu, pe Stadionul Olimpic din Moscova, în 1980, așteptând intrarea în concurs a elevului său de la Politehnica Timișoara, Vasile Bichea

Emil-Alexandru Grozescu s-a născut la Timișoara, în 1933. La 83 de ani, analizează cu luciditatea și rigoarea pe care am aștepta-o astăzi mai de grabă de la factorii de decizie starea de fapt a atletismului timișorean și românesc. A activat ca antrenor la Clubul Sportiv Școlar din Timișoara, din 1961, iar din 1968 până anul trecut a lucrat în slujba CS Politehnica Timișoara. În plus, în perioada 1981-2000 s-a regăsit și în corpul de antrenori ai Lotului Național. Cariera sa însumează 332 de medalii (272 la nivel național, 48 la competiții balcanice, 7 la Campionate Mondiale și 5 la Campionate Europene), performanțe care îl situează în rândul celor mai importanți antrenori din istoria atletismului timișorean.

Chiar dacă nu a fost vorba despre o medalie, antrenorul emerit Emil Grozescu își amintește cu plăcere de singura ediție a Jocurilor Olimpice la care a participat ca antrenor. Se întâmpla în 1980, la Moscova, atunci când elevul său de la Politehnica Timișoara, Vasile Bichea, finalist în proba de 3.000m obstacole.

Vasile Bichea, sportiv pregătit la Politehnica Timișoara de Emil Grozescu, a încheiat pe locul 9 finala de 3.000m obstacole din cadrul J.O. din 1980, de la Moscova

„Pentru mine Olimpiada înseamnă vârful performanței sportive, așa cum e pentru orice antrenor. La mine s-a materializat în 1980, când în calitate de antrenor al sportivului Vasile Bichea, finalist la 3.000m obstacole, am trăit acest moment la maximum. Jocurile Olimpice sunt o competiție deosebită, atât ca desfășurare, cât și prin aspectele colaterale. Să stai în satul olimpic, alături de toate vedetele sportului mondial, e ceva de nedrscris, un vis… Am participat la multe Campionate Mondiale, Europene, Balcanice, dar Olimpiada este ceva deosebit”, povestește profesorul Grozescu.

În proba olimpică de 3.000m obstacole, Vasile Bichea s-a clasat pe locul 9, la o distanță totuși mare față de medaliatul cu aur, polonezul Bronislaw Malinowski. Totuși, pentru Emil Grozescu a rămas mândria că printre primii atleți ai lumii s-a aflat și un sportiv al Politehnicii.

„S-a calificat după serii și semifinale în finală, astfel încât am trăit de trei ori emoții puternice alături de el. Sigur că aș fi dorit și o medalie, dar nu a fost posibil. Am fost totuși fericit că la mijlocul plutonului s-a găsit și un reprezentant al Politehnicii Timișoara. Participarea lui o consider onorabilă, deși e clar că se putea mai mult”, a mai spus Emil Grozescu.

Emil Grozescu s-a pensionat definitiv abia anul trecut, însă poate fi zărirt deseori în zona stadionului „Știința”, pentru a-și vedea la lucru foștii elevi, fie ei sportivi, fie antrenori. Deși vârsta din buletin îl trage spre casă, atletismul, care i-a definit întreaga existență, îl receamă mereu aproape de pistă. „Ca antrenor în atletism, trebuie să îți supraveghezi sportivii la trei antrenamente pe zi, ceea ce presupune un efort deosebit. Bineînțeles, sportivii suportă în primul rând acest efort, dar antrenorul e omul din umbră, care trebuie să fie prezent la toate”, afirmă profesorul Grozescu.

Ce s-a ales de atletismul timișorean?

Profesorul Emil Grozescu vorbește despre starea actuală a atletismului timișorean referindu-se la contextul general, național, al celui mai vechi sport olimpic. Sportul nu s-a numărat printre primele zece priorități în niciunul dintre guvernele post-decembriste, o lege sănătoasă și coerentă a sponsorizării pare mai departe decât primii pași ai omului pe Marte, iar infrastructura e aproape inexistentă.

„Atletismul timișorean e parte a sistemului național. Când se va acorda un mai mare sprijin sistemului național, atunci și la Timișoara vor merge lucrurile mai bine. Nu poți realiza mare performanță dacă nu ai un sprijin total, financiar în primul rând. 0,25% din PIB pentru sport mi se pare extrem de puțin, nu știu cum pot supraviețui sportivii. Iar acest aspect se vede până jos, la cluburile din sistemul național. Când se vor schimba lucrurile, sigur se vor ridica și cluburile din Timișoara. Cadre ar fi, sportivi se pot recruta, trăim într-un oraș în care sportul este bine cotat. Însă marea performanță costă mult… susținătoare speciale, alimentație specială… iar atât timp cât nu ajungi la o performanță de valoare națională sau internațională, sprijinul e parțial. Eu aveam, pe vremuri, grupe de 30 de atleți la Politehnica, iar 10 dintre ei ajungeau să performeze la nivel internațional. Cred că trebuie să așteptăm puțin, trebuie să existe însă și speranță”, spune Emil Grozescu.

La nivel național, cluburile timișorene continuă să adune anual medalii, care în acest context pot fi privite drept adevărate miracole. Timișoara nu dispune de o altă pistă decât cea de pe „Știința”, de multe ori supraaglomerată, o sală de atletism nu mai există din 1997, când a ars cea din Circumvalațiunii, iar probele tehnice (cele care au adus, fără doar și poate, cele mai mari performanțe atletismului timișorean”) au dispărut cu desăvârșire.

„Nu mai avem sală, care a fost incendiată și nu s-a mai construit. Stadionul „Dan Păltinișanu” nu mai are pistă de atletism… s-a turnat bitum peste, pentru a fi mai aspectuoasă la meciurile de fotbal. Au dispărut tot din acest motiv probele tehnice. E foarte, foarte greu. Mai sunt câțiva pasionați, printre foștii mei elevi, dar și unii dintre ei deja se pensionează. Ioan Damaschin, de exemplu, e deja pensionar, iar dacă nu va avea condiții, nu știu cât va mai putea continua. Alții abia au început, cum e Raymond Gulyas, un tânăr foarte ambițios, dar nici el nu știu cât va putea continua fără un sprijin consistent”, a mai afirmat Emil Grozescu.

Dar de cel românesc?

Se apropie cu pași repezi Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, iar atletismul are una dintre cele mai numeroase delegații la nivel național. Totuși, îndrăznim să sperăm la medalii în august?

„E greu să sperăm la medalii. Ați văzut că a căzut și gimnastica, o adevărată fabrică de medalii. Dar eu spun că una-două surprize pot apărea, pentru că așa s-a întâmplat la fiecare ediție. Întotdeauna a venit o medalie acolo de unde nu te așteptai. Sigur, mă amăgește faptul că urmașii mei nu se pot bucura de aceleași condiții materiale pe care le-am avut noi. Au dispărut și competițiile de masă, un aspect total neglijat. În plus, pregătirea centralizată a fost cheia succesului în sportul Românesc. Eu în cei aproape 20 de ani în care am activat și la lotul național, veneam cu învoire acasă în decursul unui an… cu învoire! N-aveam nici concedii, nimic…”, e de părere Emil Grozescu.

Prin mâna antrenorului Emil Grozescu au trecut, de-a lungul vremii, nume importante ale atletismului timișorean și românesc, cum sunt Mariana Chirilă, Maria Simeanu, sau regretata Georgeta Gazibara, toate cu rezultate de excepție în întrecerile internaționale.

Timișoreanca Iolanda Balaș s-a stins din viață

„Timişoara reprezintă totul pentru mine. Timişoara e oraşul în care m-am născut, am învăţat, am făcut sport. Să ştiţi că deşi am colindat toată lumea, pentru mine, Timişoara rămâne Timişoara. E cel mai frumos şi cel mai civilizat oraş din România. Ştiu că sunt subiectivă, dar aşa simt. Pe unde mă duc îmi place să spun că sunt din Timişoara. Sunt mândră că sunt din Timişoara!” Iolanda Balaș (1936-2016)

Veste tristă pentru sportul românesc. Iolanda Balaș a încetat din viață astăzi, la vârsta de 79 de ani, după o lungă suferință. Născută la Timișoara, pe 12 decembrie 1936, „Ioli” e , fără doar și poate, cel mai valoros produs din istoria atletismului de pe Bega. A cucerit două medalii de aur la Jocurile Olimpice, a devenit tot de două ori campioană europeană, are în palmares două medalii de aur la Jocurile Mondiale Universitare, iar de 14 ori a stabilit recordul mondial la săritura în înălțime.

Iolanda Balaș a început atletismul la clubul timișorean Electrica, sub îndrumarea celui ce avea să-i devină mai târziu soț, Ioan Soter. De altfel, „Ioli” avea să devină vedeta unui club care, în anii 40-50 a dominat Campionatele Naționale, având în componență nume precum Edith Treybal, Hans Wiesenmayer, Luiza Ernst, Eugen Lupșa, Mihai și Aurel Raica, Irina Pusch etc.

Și-a continuat activitatea la CCA (viitoarea Steaua), unde a fost transferată alături de Ioan Soter, concurând până în 1967. După retragerea din activitatea competițională, a fost antrenoare în cadrul clubului Steaua, iar în perioada 1988-2005 a condus Federația Română de Atletism.

Site-ul nostru a publicat, de-a lungul anilor, o serie de articole despre cea supranumită „Doamna atletismului românesc”:

Timișoara olimpică: Doamna atletismului românesc vine din Iosefin

Doamna atletismului românesc, la ceas aniversar! Iolanda Balaș, specialista în recorduri din Iosefin

Pagini din atletismul timișorean (III): Ioan Sőtér, șlefuitorul Iolandei Balaș

Pagini din atletismul timișorean (I): Descoperitoarea Iolandei Balaș

Odihnească-se în pace!

VIDEO: Adelina Pastor, protagonista celei mai spectaculoase curse la „Cupa de Cristal”

În acest weekend s-a desfășurat, la București, etapa finală a Campionatelor Naționale de sală pentru seniori, tineret și juniori 1, dotată cu „Cupa de Cristal”. Un weekend prolific pentru atleții timișoreni, care au adus în contul CSM-ului trei medalii de aur, prin Adelina Pastor, una dintre cele două (!) campioane de la 400m, Adrian Drăgan și Andreea Luiza Ogrăzeanu, care din acest an are dublă legitimare, pe Bega și la clubul bucureștean Rapid.

Fără doar și poate, cea mai interesantă probă din acest weekend a fost cea de 400m. Acolo unde s-a dus o bătălie acerbă pentru prima poziție între timișoreanca Adelina Pastor și Elena Lavric, reprezentând CSM Onești. O cursă al cărei echilibru n-a putut fi rupt nici de… photo finish. Cele două sportive au trecut împreună linia de sosire, fiind cronometrate cu același timp, 54 de secunde și 8 sutimi. Cele două împart astfel titlul național în proba de 400m, în care au mai concurat alte două atlete timișorene: Cristina Daniela Bălan (LPS Banatul / CS Athletics Timișoara), clasată pe 6, cu 56.94, și Livia Cristurean (CSM), care a încheiat a 16-a, cu timpul 61.31.

Înregistrarea cursei de 400m, cu finish-ul „umăr la umăr” al Adelinei Pastor și Elenei Lavric, poate fi urmărită mai jos:

Și proba masculină de 400m a adus o medalie de aur pentru CSM Timișoara, cucerită de Adrian Drăgan. Atletul originar din Sibiu a trecut primul linia de sosire, înregistrând 48.86 secunde. În aceeași probă au mai concurat alți trei atleți ai CSM-ului: Marcur Rafael Drăghici – locul 6 (50.15), Gabriel Grunwald – locul 14 (50.88) și Nicolae Jurjiu – locul 24 (53.34).

Al treilea titlu național pentru CSM Timișoara din reuniunea de sâmbătă a venit la 60 de metri. Nu de la Ioana Gheorghe, clasată pe treapta a treia, cu 7.51, ci de la Andreea Luiza Ogrăzeanu. Sportiva în vârstă de 25 de ani aleargă din acest an pentru două cluburi, având dublă legitimare la Rapid București și CSM Timișoara. Ogrăzeanu a câștigat proba de sprint cu timpul 7.42 secunde.

Tot la 60m, dar la masculin, atletismul timișorean a avut un singur reprezentant, dar legitimat în momentul de față la SCM Craiova. E vorba despre Silviu Nișu, cel ce la 37 de ani a înregistrat 7.36 secunde, care l-au plasat pe locul 26 în cea mai aglomerată probă a „Cupei de Cristal”.

În reuniunea de sâmbătă, am mai înregistrat două clasări departe de podium pentru atleții timișoreni la 1.500m: Delia Irmia – locul 11 (4:57.52) și Andrei Bărbuț – locul 16 (4:06.82).

Cea de-a doua reuniune a „Cupei de Cristal”, desfășurată astăzi, a adus o nouă medalie de aur la 60m garduri pentru timișoreanul Cosmin Dumitrache, mutat din acest an la București. Hurdlerul în vârstă de 22 de ani a câștigat proba sa de bază cu timpul 7.89 secunde, un record personal.

CSM Timișoara și-a îmbogățit colecția de medalii cu încă două de aur, la ștafetele de 4×2 tururi. La feminin, cu noua „achiziție” Andreea Ogrăzeanu în componență, clubul timișorean a înregistrat un timp total de 3:32.08, la care au mai contribuit Ioana Gheorghe, Livia Cristurean și Adelina Pastor. Victorie și pentru băieții de la CSM, care au obținut cel mai bun timp total, 3:02.30, în componența Gabriel Grunwald, Marcus Drăghici, Alberto Gheorghescu și Adrian Drăgan.

Tot astăzi, fondistul Andrei Bărbuț a încheiat al șaselea proba de 3.000m, cu timpul 8:40.33, în vreme ce Delia Irimia a încheiat pe 10 proba de 800m, cu 2:18.19.

Săptămâna viitoare, sportivii români vor participa la Balcaniada de sală de la Istanbul, încă un prilej de realizare a baremurilor pentru CM indoor de la Portland (Oregon), echipa urmând să fie stabilită de conducerea lotului olimpic şi conducerea federaţiei.

Adelina Pastor și Andrei Bărbuț se întorc cu aur din București pentru CSM Timișoara

Etapa a doua a Campionatelor Naționale de sală pentru seniori, tineret și juniori 1 au adus două medalii de aur pentru atleții de la CSM Timișoara. Adelina Pastor, aflată la primul concurs oficial din 2016, s-a impus în probe ei de bază, cea de 400m, în vreme ce fondistul Andrei Bărbuț a încheiat primul proba de 3.000m.

Revenire cu succes în concursurile oficiale pentru Adelina Pastor, cea care a fost, în ultimii ani port-drapelul atletismului timișorean. Sportiva în vârstă de 22 de ani s-a impus sâmbătă, în Capitală, în proba care a consacrat-o, cea de 400m plat, cu timpul 54.33, depășind-o cu doar patru sutimi de secundă pe Elena Lavric de la CSM Onești.

Tot o medalie de aur a cucerit și Andrei Bărbuț, în proba de 3.000 de metri. Fondistul de la CSM Timișoara a înregistrat timpul 8:40.29, trecând primul linia de sosire, după o luptă strânsă cu gălățeanul Ciprian Suhanea. Pentru Bărbuț, medalia de la București e a doua din acest debut de sezon atletic, după ce cu o săptămână în urmă, la Campionatele Naționale Universitare de la Bacău, se clasase al doilea tot la 3.000m. Timișoreanul a mai alergat și în proba de 1.500m în acest final de săptămână, clasându-se la locul 5, cu 3.59.85.

Speranțe pentru medalii avea și Ioana Gheorghe, în proba de 60m. Sportiva CSM-ului, în vârstă de 18 ani, a încheiat a doua în seriile de calificare, cu timpul 7, 57, dar nu a mai concurat și în finala adjudecată de Ana Maria Roșianu (CSM Craiova), cu timpul 7,53.

În concursul din București, CSM Timișoara a avut nu mai puțin de cinci reprezentanți în proba masculină de 400m, niciunul nereușind să se claseze pe podium. Cea mai bună clasare a avut-o Alberto Gheorghescu, locul 5, urmat de Adrian Drăgan (7), Marcus Rafael Drăghici (8), Gabriel Grunwald (15) și Nicolae Jurjiu (23).

Atleta Delia Irimia a participat în două probe în etapa a doua a „Naționalelor” de sală, clasându-se pe 5 în proba de 1.500m și pe 9 la 800m. Să mai precizăm că băieții de la CSM Timișoara au aliniat una dintre cele două ștafete înscrise în concurs la 4×2 tururi, depășind echipa CSM-ului ploieștean. În componența Nicolae Jurjiu, Marcur Drăghici, Alberto Gheorghescu, Gabriel Grunwald, cvartetul bănățean a încheiat cu timpul total de 3:08.68.

Surprinzător, Cosmin Dumitrache a ratat medalia de aur în proba de 60m garduri. Hurdlerul timișorean, mutat la București, unde concurează cu dublă legitimare, la CSM și Rapid, s-a impus clar în serii, cu timpul 7,92, însă în finală a reușit o prestație mai slabă – 8,14 – cu șase sutimi în spatele învingătorului, Cornel Bănănău, de la Farul Constanța.

În weekend-ul viitor, sala de atletism din cadrul complexului „Lia Manoliu” din București găzduiește etapa finală a Campionatelor Naționale de sală, dotată cu „Cupa de Cristal”.

FOTO: Astăzi pare de neconceput: Iolanda Balaș, Lia Manoliu sau Zoltan Vamoș, concurând pe „CFR”

Mihaela Peneș, campioană națională la suliță, în 1965, după o dispută palpitantă cu Maria Diaconescu, pe stadionul de la Gara Mare

La finalul săptămânii începe sezonul atletic al seniorilor, cu prima etapă a Campionatului Național de sală. La București. Iar primăvara și vara, așa cum ne-am obișnuit în ultimii ani, „naționalele” se mută la Pitești. A trecut de mult vremea în care astfel de concursuri se organizau la Timișoara. Mulți dintre cei ce lecturează acest material nici nu erau născuți atunci când aici, pe Bega, se desfășurau Campionate Naționale sau chiar întâlniri internaționale.

Astăzi vă propunem un exercițiu de imaginație. Cu toții cunoaștem starea actuală a stadionului „CFR”. O arenă care s-a degradat continuu în ultimii 20 de ani, timp în care a fost disputată în instanțe. Așadar, vă puteți imagina un concurs național sau chiar internațional pe vechea arenă de la Gara Mare?

Construit după cel de-al Doilea Război Mondial, pe locul legendarei arene „Banatul, distrusă de bombardamente, și dat în folosință în 1949, stadionul CFR a fost, nu de puține ori, o gazdă primitoare pentru atleți. Vom aminti, în cele ce urmează trei competiții importante desfășurate pe această arenă, toate în anii ’60.

7-8 octombrie 1961 Triunghiularul România – Italia – Ungaria

Ceremonia de deschidere a triunghiularului Româna – Italia – Ungaria, pe stadionul „CFR”

Singura întâlnire de acest gen organizată în România anului 1961, competiția de la Timișoara s-a bucurat de prezența unor nume importante ale atletismului național și internațional. Publicul timișorean a avut ocazia de a o vedea la lucru pe Iolanda Balaș, pe atunci o tânără în vârstă de 24 de ani, dar deja consacrată la scară mondială. „Ioli”, fata crescută în Iosefin, într-o clădire în care soarta a făcut să locuiască o familie de atleți, soții Eugen Lupșa și Luiza Ernst-Lupșa, se prezenta pe „CFR” cu statutul de campioană olimpică, pe care și-l câștigase cu un an în urmă, la Roma. La Timișoara a fost prezentă și Lia Manoliu, o stea în continuă ascensiune, după bronzul la disc cucerit tot la Roma. Dintre vizitatoare, o amintim pe itlianca Letizia Bertoni, medaliată cu argint la Campionatele Europene de la Berna, din 1954, la 4x100m.

Lia Manoliu și rezultatul ei, afișat la Timișoara

La general, România a câștigat în fața Italiei, cu 62-41, și a realizat un punctaj egal cu al Ungariei, 52-52.

Dintre românce, pe cea mai înaltă treaptă a podiumului au urcat Iolanda Balaș (săritura în înălțime, cu 1.80m, pe locul doi clasându-se, la mare distanță, unguroaica Eva Geley, cu doar… 1.58), Maria Pandele (lungime – 5,85m), Ana Roth (greutate – 15,35m), Lia Manoliu (disc – 54,29m) și Maria Diaconescu (suliță – 53,97m).

Tot în acele zile, s-a desfășurat și un concurs al reprezentativelor de tineret, între România și Ungaria, tricolorii impunându-se la general cu 101-96.

Publicul privește în picioare finalele probelor de 60m garduri și 100m

Septembrie 1963 Triunghiular de juniori România – Polonia – Iugoslavia

Finish-ul probei de 400m plat, în fața tribunei populate de la Gara Mare

Doi ani mai târziu, arena „CFR” devenea din nou gazda unui triunghiular internațional, de această dată destinat juniorilor, atât la masculin, cât și la feminin. În întrecerile băieților, au participat, alături de reprezentantele României, cele ale Iugoslaviei și Poloniei. Tricolorii au câștigat cu 102-97 în fața vecinilor, dar au pierdut cu 114,5-93,5 în fața Poloniei. În duelul direct al oaspeților, Polonia s-a impus în fața Iugoslaviei cu 118-81.

La feminin, s-a desfășurat doar o întâlnire între România și Polonia, câștigată de gazde cu 63-52.

August 1965 Campionatele Naționale ale României

Coperta a IV-a a Revistei Sport din august 1965: timișoreanul Zoltan Vamoș, în drum spre medalia de aur la 3.000m obstacole

După aproape două decenii, o finală a „naționalelor” a fost găzduită la Timișoara. Din presa vremii aflăm însă că locația nu trebuia să fie stadionul „CFR”, ci noul „1 Mai”, inaugurat doar cu doi ani în urmă. Dar… „organizatorii au ales stadionul cu tribune din lemn, cu fum, pufăit și chiuit de locomotivă, nu dintr-un respect pentru tradiție, pentru asigurarea unei atmosfere intime, ci deoarece și-au dat seama, în ceasul al unsprezecelea, că pista noului și modernului stadion 1 Mai, cu tribune de beton, a căror capacitate e de ordinul zecilor de mii, nu corespunde cerințelor”. Da, gafe de proiecție, execuție și breșe de organizare se întâmplau și în urmă cu jumătate de veac.

Publicul numeros prezent din nou în tribunele arenei de la Gara Mare a avut ce vedea. O revenire de senzație în prim-plan pentru localnicul Zoltan Vamoș, învingător în cursa de 3.000 de metri obstacole. Un duel de neuitat pentru titlul la aruncarea suliței, între consacrata Maria Diaconescu și o tânără speranță, pe numele ei Mihaela Peneș. Chiar dacă cea din urmă era campioana olimpică en titre, tot veterana Deaconescu era văzută drept favorită.

Însă tinerețea a învins, Mihaela Peneș descriind, în Revista Stadion, senzațiile trăite la Timișoara: „Aici, la Timișoara, a fost cel mai greu concurs din scurta mea carieră. Când am ajuns la locul de întrecere, lumea din tribună a început să mă aplaude ca pe o favorită. Nu am fost obișnuită cu toate aceste aplauze, deoarece favorită a fost întotdeauna numai Maria Diaconescu. Va să zică acum sunt eu favorită. Știam că favoritul are un prestigiu pe care e obligat să și-l apere. Și, dintr-o dată, m-a cuprins teama.

1965 Iolanda Balas - al 15-lea titlu national consecutiv

Iolanda Balaș devine campioană națională, pentru a 15-a oară la rând, tocmai acasă, la Timișoara

Dacă mă învinge Maria Diaconescu, unde-mi este prestigiul? Niciodată nu mi-a fost teamă de ea, acum îmi era. Sângele a început să dea în clocot. Respiram și aveam senzația că mă sufoc. În loc de oxigen, trăgeam în plâmâni… trac. Îmi dădeam seama că fac totul anapoda. Mă zbăteam în mine să scap de această intoxicație cu trac. Până la urmă am reușit, dar m-am comportat ca un convalescent”.

Firește, cireașa de pe tort pentru publicul de pe „CFR” a fost evoluția Iolandei Balaș. 1.75 a sărit atleta născută foarte aproape, în Iosefin. Dar suficient pentru a-și trece în cont cel de-al 15-lea titlu de campioană națională.

Au trecut anii, iar Timișoara nu mai face de mult subiectul unei discuții privitoare la locul de desfășurare al unui campionat național de atletism. Nu există, momentan, o pistă omologabilă pentru concursuri oficiale. Iar probele tehnice (lungime, înălțime, prăjină, suliță, disc, greutate etc.) au dispărut complet din repertoriul atleților timișoreni. Iar motivul e simplu: nu au unde să le învețe…

Foto: Colecția Revistei Stadion

Ioana Gheorghe, dublă campioană națională la juniori 1

Vești bune ne vin dinspre Pitești. Timișoreanca Ioana Gheorghe a reușit să obțină medaliile de aur în probele de viteză, 100 și 200 de metri, în runda finală a Campionatelor Naționale de atletism pentru juniori 1, desfășurate pe stadionul „Nicolae Dobrin”. Tot în Trivale, am consemnat și o medalie de bronz pentru LPS Banatul, obținut de Livia Cristurean.

Performanță de excepție pentru timișoreanca Ioana Gheorghe, una dintre speranțele atletismului românesc în probele de sprint. Sportiva născută în 1997 și-a adjudecat două medalii de aur la Campionatele Naționale de juniori 1, desfășurate la Pitești în acest final de săptămână.

Primul titlu l-a cucerit sâmbătă seară, în proba de 100 de metri. După o calificare în finală de pe primul loc, timișoreanca și-a repetat în actul decisiv timpul din serii (12,23 secunde), câștigând detașat, la o distanță de 25 de sutimi, în fața buzoiencei Marina Baboi.

Ioana Gheorghe a recidivat și în această dimineață, în proba de 200 de metri, pe care a câștigat-o de asemenea detașat, la mai bine de o secundă diferență de principala sa urmăritoare. Sportiva de la LPS Banatul a înregistrat 24,09, în timp ce a doua clasată, constănțeanca Andreea Timofei, a înregistrat 25,10.

O a treia medalie pentru LPS Banatul a venit din partea Liviei Cristurean, clasată a treia în proba de 400m, cu timpul 57,23. În cadrul aceleiași probe era înscrisă și Ioana Gheorghe, care a abandonat însă pe parcurs. Revenind la Cristurean, să mai spunem că atleta din generația 1996 a fost aproape de podium și în proba de 200 de metri, înregistrând 25,62, la 31 de sutimi de ocupanta locului 3, bucureșteanca Elena Viscun.

La etapa finală a Campionatului Național pentru juniori 1 au participat 260 de atleți (147 la masculin și 113 la feminin), de la 84 de cluburi din țară.

Timişorenii Dumitrache şi Drăgan, pe podiumul balcanic la Piteşti

Duminică seară s-a încheiat cea de-a 74-a ediţie a Campionatelor Balcanice de atletism pestru seniori, desfăşurate, pentru al doilea an consecutiv, pe stadionul “Nicolae Dobrin” din Piteşti. România a fost prima în clasamentul general, la succesul tricolorilor contribuind şi cei doi sportivi de la CSM Timişoara prezenţi în concurs: Cosmin Dumitrache şi Adrian Drăgan.

Timişorean get-beget, Cosmin Dumitrache s-a clasat al treilea în proba de 110 metri garduri, înregistrând timpul 14.57 secunde. Nu i-a lipsit foartte mult pentru a obţine o medalie mai strălucitoare în proba sa de bază, câştigată la Pireşti de cipriotul Milan Trajkovic, cu 14,23 secunde, urmat pe poziţia secundă de turcul Mustafa Gunes, cuz 14,27. Dumitrache, campion naţional în această probă cu o săptămână în urmă, tot la Piteşti, a adus României 6 puncte în clasamentul general.

Tot cu 6 puncte a contribuit şi Adrian Drăgan. Sibianul legitimat în iarnă de CSM Timişoara (via CSA Steaua) a făcut parte din ştafeta de 4×400 metri a României, clasată a treia aseară, în Trivale. Sportivul pregătit de profesorul Ioan Damaschin a alergat alături de mai tinerii săi colegi de lot, Sebastian Ursachi, Zeno Moraru şi Cristian Radu, timpul total al tricolorilor fiind de 3:10,38 minute. Aurul a fost ajudecat de echipa Turciei, cu 3:06,55, iar argintul a mers în Croaţia, cu 3:07, 62.

Din păcate, Adrian Drăgan nu a punctat şi la individual, clasându-se abia al zecelea în proba de 400m plat, cu timpul 48,22. Cu o săptămână în urmă, Drăgan devenea campion naţional, înregistrând atunci un timp mult mai bun, 47, 81, pe care dacă l-ar fi repetat, s-ar fi clasat al şaptelea, în zona punctelor (2). Podiumul ar fi fost însă oricum departe, cei trei medaliaţi coborând sub 47 de secunde: 1. Luka Janezic (Slovenia) – 46,39; 2. Batuhan Atînaş (Turcia) – 46,73; 3. Yavuz Can (Turcia) – 46, 85.

România a cucerit în total 5 medalii de aur, 10 de argint și 11 de bronz, clasându-se pe primul loc în tradiționalul clasament general pe națiuni, cu 267 puncte, urmată de Turcia – 205 puncte și Grecia – 163,5 puncte. Reprezentanții țării noastre au câștigat ambele ierarhii, atât la feminin (pentru a 36-a oară, din cele 58 de ediții în care au avut loc concursuri în probele feminine), cât și la masculin (a 19-a oară).

La întrecerile desfășurate în Complexul piteștean “Nicolae Dobrin” au participat 378 de atleți și atlete (171 la feminin și 207 la masculin.