Cinci medalii pentru sportivii de la Fundația de Abilitare „Speranța” la Odessa

Sportivii Fundației de Abilitare „Speranța” nu se dezmint. Sportivii instruiți de Marius Pârjol au participat, recent, la concursul Special Olympics de la Odessa (Ucraina), unde au reprezentat România în probele de înot. Deși delegația a numărat doar trei sportivi, zestrea de medalii e una impresionantă, timișorenii cucerind trei de aur, una de argint și una de bronz.

Delegația Fundației de Abilitare „Speranța” s-a aflat săptămâna trecută în Ucraina, la Odessa, acolo unde s-a desfășurat un concurs Special Olympics cu participare internațională. La competiție au fost înscriși sportivi care au reprezentat Moldova, Transnistria, Ucraina și România.

Cei trei sportivi timișoreni cu dizabilități care au reprezentat țara noastră la Odessa au fost Marius Silvestru (26 de ani, parapareză), Alexandru Toma (13 ani, hipoacuzie) și Andrei Cupșa (22 ani, Sindrom Down). Toți cei trei au reușit să contribuie la colecția de medalii ale delegației românești în probele de înot.

Alexandru Toma a cucerit medalia de aur la 25m craul și o medalie de argint la 50m craul. Tot două medalii și-a trecut în palmares și Andrei Cupșa: aur la 50m craul și bronz la 25m spate, la care s-a mai adăugat un loc 5 la 25m bras. Mario Silvestru a adus a treia medalie de aur a delegației românești, la 50m craul, la care se mai adaugă un loc 4 la 25m bras.

Deși delegația României a numărat doar trei sportivi (cei ai organizației timișorene), aceasta s-a clasat pe locul al patrulea în clasamentul general.

La competiția desfășurată în Ucraina, sportivii timișoreni au fost însoțiți de antrenorul lor, Marius Pârjol, și de Liliana Cupșa, director clinic național Health Promotion.

Fundaţia de Abilitare „Speranţa” (FAS) este organizaţie neguvernamentală care de un sfert de veac activează în sprijinul copiilor cu nevoi speciale şi al familiilor acestora, având ca misiune includerea acestor copii ȋn școli și grădiniţe obișnuite, precum și schimbarea mentalităţii și atitudinii faţă de ei.

FOTO | Lecții de viață în carne și oase! Copiii de la Fundația de Abilitare „Speranța”, medaliați la concursul Special Olympics din Ucraina

14501953_1389819551058156_414093277_nFundația de Abilitare Speranța și-a premiat în această după-amiază campionii. La mijlocul acestei luni, trei înotători, pregătiți de Marius Pârjol, au reușit să obțină rezultate meritorii în Ucraina, la un concurs sub egida Special Olympics, la care au luat parte concurenți din opt țări europene. La festivitatea de premiere au participat patru fotbaliști de la ACS Poli, handbaliștii de la HC Giroc (mai vechii prieteni ai copiilor), precum și Mihai Costa, șeful biroului sport-cultură din cadrul Primăriei Timișoara.

Evenimentul s-a desfășurat la sediul Fundației, de pe strada Aurel Popovici nr. 17. În curte, invitații așteptau începerea evenimentului, iar primirea a fost făcut chiar de către copii. „Ciao! Ce faci? Eu sunt Alex. Pe tine cum te cheamă?”, mă întâmpină unul dintre sportivii FAS, Alexandru Țurcanu. Face oficiile de gazdă, se asigură că nimănui nu-i lipsește nimic. Am uitat să menționez? Are doar 9 anișori și se bucură sincer de realizările colegilor săi mai mari.

Doi dintre participanții evenimentului de la Lvov, din Ucraina, au fost prezenți astăzi, la sediul FAS. E vorba despre Mario Silvestru, medaliat cu aur la 50 m craul, și cu argint la 25 m craul, și de Alexandru Toma, care a obținut două clasări pe locul 4, la 25 și 50 m craul. Cel de-al treilea înotător al Fundației, Andrei Cupșa (locul 2 a 25 m spate și locul 5 la 50 m craul), a participat și el la festivitate, din Baia Mare, prin intermediul internetului.

Dintre sportivi, a luat cuvântul Mario Silvestru, cel ce a adus și singurul aur al delegației României (formată doar din cei trei înotători ai centrului timișorean).

„În primul rând, participarea la această competiție a fost pentru noi o reală bucurie. În plus, avem permanent satisfcația aceasta de a nu da înapoi. Avem în spate persoane deosebite, care ne susțin. Anul trecut am fost pentru prima dată într-o asemenea competiție și am rămas surprins de modul în care a fost totul organizat. Nu mă așteptam să închei pe primul loc, împreună cu Andrei am reușit să spargem gheața pentru România. În acest an a fost și mai frumos, și mai bine organizat și am reușit să surprindem delegațiile din celelalte țări. Eu mă bucur pentru mine, deoarece am reușit să practic înotul la un nivel mai bun decât anul trecut, simt acest progres. Aici e meritul lui Dumnezeu în primul rând și apoi al lui Marius (n.r. Pârjol) și a tuturor celor de la Fundația de Abilitare Speranța”, a afirmat Mario Silvestru.

Diplomele pentru rezultatele obținute în Ucraina, au fost înmânate de fundașul lui ACS Poli, Cristian Scutaru, prezent la eveniment alături de colegii săi Marius Croitoru, Cristian Bărbuț și Andrei Artean. Iar handbaliștii de la HC Giroc le-au înmânat sportivilor echipamente, oferite de magazinul de specialitate Decathlon.

Marius Pârjol: „Mă trezesc de dimineață și abia aștept să încep lucrul”

Principalul artizan al performanțelor reușite de-a lungul anilor, pe plan sportiv, de copiii din cadrul Fundației de Abilitare „Speranța” e Marius Pârjol. Kinetoterapeutul și antrenorul micuților sportivi are deja mai bine de 7 ani de lucru în folosul copiilor cu dizabilități. O muncă pe care, așa cum mărturisește, o face în primul rând din plăcere.

Marius, povestește-ne puțin cum a fost la Lvov. Care a fost anvergura acestei competiții?

A fost o experiență frumoasă. Nu ne așteptam să fim primiți atât de bine. Am fost și anul trecut și ne-am simțit foarte, foarte bine. De această dată au fost și mai mulți sportivi, în jur de 600, dublu față de anul trecut. Au fost opt țări participante: Elveția, Belgia, Azerbaidjan, Letonia, România, Ucraina și Polonia.

Fundația pentru Abilitare „Speranța” a dat singurii reprezentanți ai României la această întrecere. Cum s-a ajuns la această situație?

Noi ne-am făcut contactele în Polonia. Competiția Special Olympics din România invită doar sportivi din țară. Ei bine, la ucrainieni, pot participa și alte țări. Chiar dacă a fost și pentru ei o competiție națională, se numește „Open Games”, astfel că pot veni și alte delegații din alte țări. Acesta e un lucru bun, deoarece copiii au ocazia să vadă alte țări, să cunoască altă lume, alte culturi…

Câți sportivi ai, în acest moment, în cadrul Fundației?

În total, am cam 15 sportivi, deși eu sport fac cu toți copiii de la fundație. Nu sunt doar pe înot, ci și pe atletism, ski, patinaj, bocce… Eu chiar încerc să pun bazele unui club propriu-zis pentru persoane cu dizabilități, pentru că nu există așa ceva, iar acești copii cred că merită o șansă la fel ca orice alt sportiv. În țară, există doar cluburi de paralimpic însă nu și pentru Special Olympics, unde vorbim despre deficit intelectual.

De când ai început această muncă, alături de copiii cu dizabilități?

Din 2009 lucrez cu acești copii, de când am început să practic meseria de kinetoterapeut. Încetul cu încetul, am fost invitați la competiții… Prima a fost în Cluj, apoi am continuat la Craiova, Iași, București, a fost și o competiție organizată la Timișoara, iar acum am început să ne obișnuim și cu cele internaționale. Sper să reușim să facem cât mai multe sporturi. De pildă, aș vrea să ne axăm și pe ski, i-am și dus pe doi dintre micuți, le-a plăcut foarte mult și chiar au învățat să schieze în cinci zile, ceea ce e formidabil.

Cum ai descrie munca pe care o faci zi de zi alături de acești copii?

Sunt copii cu diverse afecțiuni, și neurologice, și motorii… Mie mi se pare o muncă foarte ușoară. Dacă nu mi s-ar părea așa, probabil m-aș apuca de altceva. Am prieteni pe care-i aud spunând că nu prea au chef să meargă la lucru. Eu unul mă trezesc de dimineață și abia aștept să încep lucrul. Firește, se acumulează și o oboseală, lucrez și cu copii mici, între 0-2 ani, iar acolo e mult mai greu, atât fizic, cât și psihic. Dar, așa cum spuneam, mie mi se pare totul ușor, pentru că mă regăsesc în această muncă și chiar nu mă văd făcând altceva.

Care sunt planurile voastre pentru viitor?

În primul rând, mi-aș dori să organizăm o competiție internațională aici, la Timișoara, pe care să o axăm, pentru început, pe înot. Să reușim să invităm și delegații din alte țări, prin contactele pe care am reușit să ni le facem. Ne dorim să demonstrăm că se poate și în Timișoara, și în România, să se organizeze un concurs internațional. Să nu fie nevoie să mergem doar în străinătate pentru a simți pulsul unui asemenea concurs.

Infrastructura în natație a fost dintotdeauna un punct slab al Timișoarei. Crezi că a se ridică la cerințele organizării unei întreceri internaționale sub egida Special Olympics?

Eu zic că infrastructura pe care o avem e suficientă. Avem câteva bazine care ar putea găzdui o competiție, fără mari probleme. Noi antrenamentele le facem la bazinul din Dacia, cu sprijinul domnului Mihai Costa, de la Primărie. Înainte, ne-am pregătit în bazinul Școlii Generale nr. 30, până când acest a intrat în reabilitare.

Timișorenii de la Fundația de Abilitare „Speranța”, medaliați la Special Olympics Liov 2015

sperantaFundația de Abilitare „Speranța” a reprezentat România cu succes la Special Olympics Liov 2015, eveniment desfășurat în perioada 14-17 mai. Copiii de la fundație s-au întors din Ucraina cu două medalii, una de aur și una de argint, o performanță nesperată de antrenori.

Timișorenii de la Fundația de Abilitare „Speranța” au fost singurii reprezentanți ai României la Liov, unde au mai concurat sportivi cu dizabilități din Danemarca, Lituania, Letonia, Polonia, Rusia și Ucraina. În total, evenimentul a reunit 300 de participanți, în diverse probe: fotbal, baschet, înot, hochei și tenis.

Reprezentanții României au fost Mario Silvestru și Andrei Cupșa, însoțiți în Ucraina de antrenorul Marius Pârjol, kinetoterapeutul Daniel Drăghici și Liliana Cupșa, mama lui Andrei. Iar peformanțele celor doi au depășit așteptările.

Cele două medalii ale delegației timișorene au fost obținute de Mario Silvestru, care a luat aurul în proba de 25 de metri înot craul și argintul la 50 de metri craul, la o distanță de doar 10 sutimi de secundă față de câștigător. La rândul său, Andrei Cupșa a luat locul al 4-lea la 25m spate și al 7-lea la 50m craul.

Pentru dublul medaliat Mario Silvestru, experiența de la Liov a fost o reușită, aceasta fiind, de altfel, prima competiție internațională la care participă.

„Pentru mine a fost o bucurie deoarece a fost prima  participare la un concurs interanțional și mă bucur că am luat cele 2 medalii (aur și argint). Până acum aceste medalii  sunt cele mai importante din cariera mea de sportiv și m-aș bucura ca pe  viitor să reprezint România și în alte competiții internaționale. Vreau să îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a dat puterea să câștig aceste medalii, totodată aș dori să îi mulțumesc antrenorului meu Marius Pârjol pentru că mi-a fost alături la fiecare antrenament, competiție și m-a încurajat mereu”, a declarat Mario Silvestru.

Performanța din Ucraina e încă un motiv de mândrie pentru antrenorul Marius Pârjol: ″Încă o dată Mario Silvestru ne-a făcut mândrii și a reușit să triumfe în proba de 25 m craul obținând medalia de aur. La 50 m craul a obținut medalia de argint pierzând aurul  la un vârf de unghie distanță. Andrei a participat în grupa de elită a sportivilor obținând locul 4 la înot spate 25m, respectiv locul 7 la 50 m craul. Suntem foarte mândri de aceste rezultate neașteptat de bune și în sfârșit se vede munca depusă zilnic de acești copii minunați. Este primul nostru concurs interanțional și  ne bucurăm foarte mult că am reprezentat România și Timișoara cu mândrie iar numele Fundației de Abilitare Speranța a fost auzitîn întreaga lume. Am demonstrat încâ o dată că ar trebui să se pună mai mult accent pe abilitatea acestor copii speciali. Sperăm că pe viitor vom avea rezultatecel puțin asemănătoare și începem cu Jocurile Naționale Special Olympics România care vor avea loc la sfârșitul  lunii la Târgu Mureș. BRAVO MARIO !!! BRAVO ANDREI !!! BRAVO ÎNTREGII ECHIPE !!!″.

Fundaţia de Abilitare „Speranţa”(FAS) este o organizaţie neguvernamentală cu 22 de ani de activitate în sprijinul copiilor cu nevoi speciale şi al familiilor acestora, având ca misiune includerea acestor copii ȋn școli și grădiniţe obișnuite, precum și schimbarea mentalităţii și atitudinii faţă de ei.