Dan Dinu acuză reacția FRR în cazul vizelor rupte: „Am cerut, împreună cu autorităţile Timişoarei, acces pentru echipajele Poliţiei în vestiarele arbitrilor, dar am fost refuzaţi”

dinu-frrFinanțatorul celor de la RCM Timișoara, Dan Dinu, și-a exprimat oficial poziția față de atitudinea FRR, în cazul problemelor apărute înaintea semifinalei cu Farul Constanța, printr-un comunicat remis astăzi presei. Fostul vicepreședinte al clubului dezvăluie faptul că echipajele Poliției nu au avut acces la vestiarele arbitrilor. De asemenea, Dinu se arată dezamăgit de reacția fostului președinte al FRR, Alin Petrache – actualmente șef al COSR – , care a refuzat să îi strângă mâna sâmbătă, când cei doi s-au întâlnit pe stadionul „Arcul de Triumf”, cu ocazia finalelor Superligii.

Redăm, mai jos, comunicatul integral al lui Dan Dinu:

„Un act de sabotaj revoltător a avut loc în sportul fair-play-ului şi al respectului! Meciul semifinalei campionatului naţional de rugby, SuperLiga CEC Bank, dintre RCM Timişoara şi Farul Constanţa, disputat pe 6 septembrie, a fost sabotat într-un mod nemaiîntâlnit în lumea sportivă din România. Încrederea noastră în corectitudinea jocului a fost spulberată, iar reacţia dezamăgitoare şi şocantă a Federaţiei Române de Rugby aduce grave prejudicii uneia dintre cele mai puternice echipe ale campionatului naţional de rugby!

Scriu aceste rânduri atât în calitate de suporter şi susţinător al rugby-ului, dar şi în calitate de om care nu şi-a pierdut principiile, şi nici puterea de a spune lucrurilor pe nume.

Sunt actionar şi susţinător al acestei echipe de rugby care şi-a demonstrat calităţile şi meritele ani la rând. Suntem campionii ultimelor două ediţii ale SuperLigii, o echipă care şi-a scris singură istoria, care s-a impus prin forţă şi ambiţie.

Este vorba de Rugby Club Municipal Universitatea de Vest Timişoara, club cu istorie, cu valori bine definite şi cu o echipă dedicată acestui sport.

Cu toate că a trecut mai bine de o săptămână de la momentul trist şi nedrept al semifinalei cu Farul Constanţa, suntem încă şocaţi şi dezamăgiţi de felul în care FRR a tratat acestăsituaţie ce a adus o umbră de îndoială asupra fair-play-ului din rugby-ul românesc.

Am respectat întotdeauna procedurile normale ale FRR, în vederea desfăşurării corecte a partidelor disputate. În acea zi neagră atât pentru echipa noastră, dar şi pentru rugby-ul românesc în general, am procedat ca de fiecare dată; ne-am supus standardelor FRR, şi am predat către brigada de arbitri carnetele jucătorilor în forma lor completă, numai ca să aflăm la scurt timp după aceea că din carnetele a nu mai puţin de ŞASE jucători strategici ai echipei noastre sunt rupte vizele medicale. Aceleaşi vize medicale care fuseseră verificate şi acceptate la partida anterioară, disputată cu doar două săptămâni înaintea meciului de semifinală. Aceleaşi vize medicale care au fost analizate chiar de către membrii acestei brigăzi în repetate rânduri şi ani (întrucât în cazul anumitor jucători nu lipseau doar vizele medicale aferente anului 2014, ci şi cele din 2012 sau 2013).

Considerăm acest incident un act evident de sabotaj îndreptat împotriva echipei noastre. Mai mult decât atât, considerăm nedreaptă lipsa de implicare a FRR în soluţionarea acestei întâmplări. Am cerut sprijin în amânarea partidei, dar nu l-am primit. Am cerut, împreună cu autorităţile Timişoarei, acces pentru echipajele Poliţiei în vestiarele arbitrilor, dar am fost refuzaţi. O asemenea abordare din partea FRR a unei situaţii grave încurajează astfel de practici abuzive şi acţiuni de sabotaj, care ştirbesc imaginea rugby-ului românesc, atât pe plan local, dar şi pe plan internaţional.

Nu ne surprinde atitudinea Federaţiei Române de Rugby, care a trecut, şi de această dată, cu vederea toate solicitările venite din partea noastră. În urmă cu 2 luni, am trimis o solicitare formală către FRR, în care ne anunţam interesul în vederea participării ca reprezentantă a României în competiţia intercluburi Challenge Cup/European Club Cup. Nu am primit indicaţii cu privire la criteriile de participare decât în momentul în care am fost anuntaţi că RCM Timişoara nu este eligibilă şi că, astfel, s-a decis ca reprezentanta României în această competiţie să nu fie o echipă de club, ci echipa selecţionată Lupii Bucureşti.

Am ales să intrăm pe teren şi să disputăm meciul cu Farul Constanţa pentru că, în codul nostru de onoare, aceasta este practica normală. Am jucat fără şase dintre jucătorii noştri de bază, având o strategie redefinită cu 15 minute înaintea începerii partidei, astfel încât săaliniem tactica din teren cu echipa proaspăt formată. Am fost demoralizaţi şi afectaţi, nu de forţa adversarului, ci de nedreptatea care ni s-a făcut. Echipa noastră, nepregatită pentru o asemenea răsturnare de situaţie, a reuşit să reziste în faţa echipei din Constanţa, fără săprimească vreun eseu. Alături de noi au fost cei 4.000 de suporteri care au privit în tăcere şi cu durere în suflet cum sunt distruse principiile de fair-play, onoare, corectitudine şi curaj pe care le-am promovat de fiecare dată.

Ne-a fost greu să ne revenim după acest episod greu al evoluţiei noastre, dar a trebuit sămergem mai departe. Ne-am ridicat, la fel ca întotdeauna, şi ne-am concentrat pe obiective. Iar după această semifinală, disputată în mod nedrept şi inegal, scopul nostru a fost sădemonstrăm că nu ne lăsăm doborâţi aşa uşor. Meciul din finala mică, împotriva echipei Dinamo Bucureşti, câştigat la o diferenţă considerabilă de scor (43-3) spune mai multe decât ar putea-o face o mie de cuvinte. Am fost alături de jucători în fiecare secundă a meciului. Am venit cu toţii la Bucureşti, să fim uniţi indiferent de rezultat, pentru că o echipăadevarată este cea care îşi susţine şi încurajează jucătorii atât în momentele de glorie, cât şi în cele de înfrângere.

Cu ocazia finalei dintre Baia Mare şi Farul Constanţa, am considerat că se cuvine un efort pentru a depăşi situaţia agitată iscată de întâmplările din cadrul semifinalei dintre RCM Timişoara şi Farul Constanţa. Astfel, în semn de respect, am încercat sa îi strâng mâna fostului Preşedinte FRR, actual Preşedinte COSR, Alin Petrache, de care mă leagă ani intregi de întâlniri şi discuţii. M-am izbit de refuzul său de a mă saluta. Am retrăit cu această ocazie aceeaşi dezamăgire pe care am simţit-o când, cu doar o săptămână înainte, echipa noastrăera tratată cu aceeaşi maximă indiferenţă de către membrii FRR, care au refuzat în mod categoric orice abordare raţională pentru a soluţiona o situaţie fără precedent în rugby-ul românesc.

Eu imi respect principiile, la fel face şi echipa mea. O echipă care a atras nu doar privirile spectatorilor români, ci şi a lumii internaţionale a rugby-ului. Anul acesta am început discuţii despre un partneriat cu echipa londoneză Saracens, care şi-a manifestat în repetate rânduri interesul faţă de clubul nostru.

Ne dorim să facem din rugby-ul românesc o forţă în mediul internaţional. Suntem dispuşi să facem schimbări drastice, dar benefice, în vederea atingerii acestui scop, întrucât suntem constienţi că schimbarea nu este uşoară. Dar câştigarea respectului şi a bunei reputaţii se poate face doar pe bazele onoarei şi ale fair-play-ului!”

Victoria Timișoarei, trăită diferit pe „Arcul de Triumf”


Duminică, la ora 18, gazonul verde al stadionului „Arcul de Triumf” din capitală a fost scena bucuriei rugby-ului Timișorean. Băieții de la RCM au încununat o muncă de două sezoane, cucerind un titlu pe care suflarea de pe Bega îl așteaptă de zeci și zeci de ani. Ca de obicei după o finală, una dintre tabere a trebuit să părăsească arena cu capul plecat, însă victoria de ieri a „galbenilor” a încruntat frunți și în zone care, cel puțin teoretic, ar trebui să fie neutre.

RCM Timișoara a cucerit duminică  cel de-al doilea titlu național din istorie, după 16-6 în finala cu CSM Știința Baia Mare. Bănățenii au oprit astfel dominația maramureșenilor, care câștigaseră ultimele trei ediții ale campionatului. Unul dintre artizanii victoriei de pe „Arcul de Triumf”, Vasile Rus, speră ca el și colegii săi să nu se oprească aici și să câștige și Cupa României în finala programată pe 1 decembrie chiar la Baia Mare.

„Suntem foarte fericiți, am reușit să aducem titlul după 40 de ani la Timișoara. Mai avem Cupa României și sperăm să câștigăm, și acel trofeu, în decembrie, pentru a ne completa sărbătoarea. A fost greu în primele 70 de minute, dar pe final am controlat jocul și am reușit să câștigăm. Au căzut imperii întregi, era cazul să cadă și Baia Mare, după 3 ani de zile”, a declarat Rus, care a combinat excelent cu Conache, la faza singurului eseu al finalei.

Comportament neutru?

Jurnaliștii care au luat loc la masa presei de pe stadionul „Arcul de Triumf” au avut un „coleg” de seamă, în persoana președintelui FRR, Alin Petrache. Conducătorul rugby-ului românesc a trăit meciul mult mai intens decât era de așteptat, fiind lesne de deconspirat favorita acestuia pentru câștigarea titlului. Petrache a dat, în mai multe rânduri, indicații jucătorilor din Baia Mare, aplaudând apoi zgomotos de fiecare dată când trupa lui Eugen Apjok puncta pe tabelă.

Chiar și la sesiunea de declarații de la final, Alin Petrache a recunoscut cu jumătate de gură meritul formației timișorene, axându-se pe problema arbitrilor străini, delegați la semifinalele și finalele Superligii.

„Nu vreau să comentez arbitrajul. Cred că avem arbitri români care puteau face față acestei finale. A fost o decizie puțin nechibzuită a celor doi vicepreședinți de a aduce arbitri străini. Rugby-ul românesc are o experiență de peste 100 de ani și doar așa putem crește. Noi am tot avut arbitri străini în campionatul românesc și nu trebuie să se mai întâmple lucrul acesta”, a declarat Petrache.

Cu siguranță, Alin Petrache nu e nici primul și nici ultimul președinte de federație care are simpatii în rândul echipelor pe care le „guvernază”. Cu toate acestea, considerăm că în calitatea sa, ar fi trebui să adopte o poziție neutră, mai ales că urmărea meciul dintr-un loc în care manifestările sale nu aveau cum să treacă neobservate. Oare în momentele în care aplauda frenetic punctele lui Wiringi sau îl sfătuia pe Csaba Gal cum să îndepărteze pericolul, actualui președinte al FRR și-a amintit de pâinea bună pe care a mâncat-o la Timișoara, în anii 90?

Șeful rugbyului românesc vrea să aducă naționala la Timișoara


La derby-ul de ieri, dintre RCM Timișoara și Știința Baia Mare a ținut să asiste și Alin Petrache. Președintele Federației Române de Rugby vede cele două combatante de ieri ca mari favorite în lupta pentru titlu, finalul de sezon anunțându-se mai încins ca niciodată.

Alin Petrache e de părere că meciul de ieri n-a fost concludent, în condițiile în care Baia Mare nu a venit cu cea mai bună echipă la Timișoara. Totuși, șeful FRR atrage atenția asupra relaxării din final a bănățenilor. „A fost un meci fără miză, Baia Mare a dorit să testeze o serie de jucători. Timișoara trebuia să învingă categoric, mai ales că a fost ziua lui Chester Williams. Un meci care n-a contat totuși foarte mult. Timișoara mi s-a părut bună, ca de obicei. Totuși, remarc o meteahnă românească, aceea de a nu duce lucrurile până la capăt. Au marcat la început, iar apoi s-au lăsat pe o ureche. Ar fi trebuit să ducă tăvălugul până la capăt”, a declarat Petrache, de altfel, fost jucător al Universității Timișoara.

Președintele FRR vede un final de sezon extrem de încins, în care Baia Mare va încerca să reziste asalturilor Timișoarei pentru titlul de campioană. „Pot spune că sunt 3-4 echipe care au față de campioană. Va ține și de noroc, și de orgoliu, și de dorința de a câștiga. Cred că toate cele patru își doresc la fel de mult campionatul. Baia Mare e o echipă titrată, dar Timișoara vine tare din urmă, a făcut multe achiziții. Va fi un final de campionat interesant”, a mai spus Petrache.

„Stejarii”, pe Bega?

Alin Petrache a promis ieri, la Timișoara, că va face tot posibilul ca prima reprezentativă a României să dispute un meci pe Bega la anul. „Ne dorim întotdeauna să ducem naționala în centrele rugbystice importante. Ne dorim ca din seria de meciuri pe care le vom avea vara viitoare, unul să îl jucăm la Timișoara”, a afirmat Petrache. La meciurile trecute, în tribuna arenei „Gheorghe Rășcanu” s-a aflat și selecționerul Harry Dumitraș.