Politehnica și „U” Cluj, la al patrulea sezon de dueluri în Liga a II-a

În 1984, peste 50.000 de spectatori s-au înghesuit în tribunele stadionului „1 Mai” pentru un derby cu promovarea pe masă între Poli și „U”

Primul derbi de mare tradiție disputat în acest sezon pe „Dan Păltinișanu” va avea loc duminică, la orele prânzului. Politehnica Timișoara primește vizita nou-promovatei „U” Cluj, pentru un meci care reînnoadă astfel un tradițional duel studențesc vechi de șapte decenii. Până în această ediție de campionat, Poli și „U” au fost adversare în 34 de sezoane, însă doar trei dintre acestea s-au consemnat la nivelul ligii secunde. În cele ce urmează, ne vom reaminti de cele trei dispute de la Timișoara, dintre studenții alb-violeți și cei alb-negri din eșalonul secund.

Mai întâi de toate, e important de precizat că Politehnica nu a pierdut niciodată cu „U” pe propriul teren în liga secundă. Dacă în primele două dueluri, cele din 1984 și 2000, gruparea timișoreană pornea ca favorită, remiza înregistrată în primăvara lui 2002 poate fi considerată într-adevăr o surpriză. Poli, lăsată de izbeliște după gestiunea italianului Zambon, având la dispoziție doar juniori de 17-18 ani, bifa în compania „Șepcilor Roșii” unicul punct din acel retur de campionat! Dar să luăm partidele în ordine cronologică…

„Frăția studențească”

Divizia B, Seria a III-a, etapa a 29-a
20 mai 1984
Stadion: „1 Mai”
Spectatori: 50.000
POLITEHNICA TIMIȘOARA – „U” CLUJ 4-1 (2-1)
Au marcat: Bozeșan (17, 76), Giuchici (40), Anghel (80) – Suciu (35)
Poli (antrenor Emeric Dembroschi): Clipa – Murar, Șerbănoiu, Șunda, Lehmann – Deac (72, Vlătănescu), Rotariu, T. Nicolae (60, Anghel), Bozeșan – Bolba, Giuchici
„U” (antrenor Remus Vlad): Ariciu – Dobrotă, Neamțu, Ciocan, Bagiu – Meszaroș, Porațchi (57, Stoica), Suciu, Bucur – Fâșic, Boeru

Această primă întâlnire pe „Marele Oval” dintre Poli și „U” la nivelul Diviziei B a ajuns în „folclorul” ambelor grupări. Și site-ul nostru a dedicat un articol respectivei întâlniri în primăvara acestui an, înaintea amicalului de prezentare dintre Politehnica și „U”, disputat pe „Știința”. Deși cele două grupări erau contracandidate directe în lupta pentru promovare, atmosfera de pe neîncăpătorul „1 Mai” a fost una de sărbătoare și de prietenie, cele două grupuri de suporteri unindu-și vocile pentru tradiționalul „Gaudeamus”. Pe teren, Poli a obținut o victorie clară, care i-a netezit drumul spre mult dorita promovare.

De la promovare la… retrogradare!

Divizia B, Seria a II-a, etapa a 24-a
25 martie 2000
Stadion: „Dan Păltinișanu”
Spectatori: 2000
POLITEHNICA TIMIȘOARA – „U” CLUJ 3-1 (1-1)
Au marcat: Cl. Balaci (17), Băban (46-penalti, 56) – Trușcă (23)
Poli (antrenor Romulus Gabor): Vlădoi – Miculescu, Mioc (89, Bota), Utfineanț, S. Mihai, Stoican – Crișanov, Rotariu, Militaru – Cl. Balaci (82, Naidin), Băban
„U” (antrenor Petre Gigiu): Bâcâin – Sălăgean, Matei, Muntean, Sărmășan – Aștilean (82, Lonca), Trușcă, Marta (77, Niță), Târnovean (73, Păcurar) – Neag, M. Popescu

După 16 ani, duelul dintre cele două grupări studențești s-a reluat la nivelul ligii secunde, însă sub cu totul alte auspicii. Cele două formații de mare tradiție au ajuns să lupte pentru supraviețuirea în „B”, iar la finalul respectivei ediții de campionat chiar au retrogradat „la braț”. Dacă „U” a petrecut un sezon în purgatoriul Diviziei C, Poli avea să rămână în eșalonul secund în urma „artificiului” cu Dacia Pitești, care a cedat formației timișorene locul din campionat, plus o serie de jucători. Și totuși, la întâlnirea directă din martie 2000, Poli părea pe val, iar victoria cu 3-1 în compania unei contracandidate venea să confirme trendul ascendent al trupei pregătite de Romulus Gabor. Din păcate, finalul de sezon a fost dezastruos…

Singurul punct din întreg returul…

Divizia B, Seria a II-a, etapa a 24-a
4 mai 2002
Stadion: „Dan Păltinișanu”
Spectatori: 200
POLITEHNICA TIMIȘOARA – „U” CLUJ 1-1 (0-1)
Au marcat: Roșu (80-penalti) – C. Prodan (27)
Poli (antrenor Dorel Mașcovescu): Wasslen – Pobega, Pașca (15, Biscora), Butaru, Ilaș – Roșu, Țarălungă, Grijincu, G. Giuchici – Pecarov, Rațiu (89, Berculean)
„U” (antrenor Dan Anca): Pîclișan – C. Pop, Bujiță (81, Dîlbea), Szilaghi (24, Boerean), D. Matei – M. Rus, Giurgiu, Aștilean, Costea (70, Florescu) – Codreanu, C. Prodan

Unicul punct pentru Politehnica în returul de tristă amintire al ediției 2001/2002 a fost obținut chiar în fața „Șepcilor Roșii”. Cu doar 200 de spectatori prezenți pe uriașul „Dan Păltinișanu”, puștii pregătiți de Dorel Mașcovescu au remizat, scor 1-1, după ce Roșu a egalat din penalti, în minutul 80. Tenacitatea cu care adolescenții echipați în alb-violet și-au apărat șansele au impulsionat și publicul, stâns în mare parte la tribuna a II-a, care a început să cânte pe final de joc.

32 de confruntări pe Bega

Politehnica și „U” s-au întâlnit în campionat de 32 de ori la Timișoara. Statistica e favorabilă bănțenilor, careau câștigat 21 de întâlniri, față de cele cinci victorii ale clujenilor. De asemenea, golaverajul e net superior de partea alb-violeților, 56-23.

Iată rezultatele consemnate de-a lungul anilor în confruntările directe de pe Bega:

19 iunie 1949 CSU Timișoara – CSU Cluj 2-0
27 mai 1951 Știința Timișoara – Știința Cluj 0-0
6 septembrie 1953 Știința Timișoara – Știința Cluj 0-2
28 mai 1954 Știința Timișoara – Știința Cluj 0-0
13 martie 1955 Știința Timișoara – Știința Cluj 2-1
19 august 1956 Știința Timișoara – Știința Cluj 3-0
5 octombrie 1958 Știința Timișoara – Știința Cluj 0-0
18 septembrie 1960 Știința Timișoara – Știința Cluj 1-3
22 aprilie 1962 Știința Timișoara – Știința Cluj 3-1
31 martie 1963 Știința Timișoara – Știința Cluj 1-0
29 septembrie 1963 Știința Timișoara – Știința Cluj 3-1
2 mai 1966 Poli Timișoara – „U” Cluj 2-0
2 octombrie 1966 Poli Timișoara – „U” Cluj 1-1
9 septembrie 1973 Poli Timișoara – „U” Cluj 1-0
26 martie 1975 Poli Timișoara – „U” Cluj 0-2
28 martie 1976 Poli Timișoara – „U” Cluj 2-0
23 martie 1980 Poli Timișoara – „U” Cluj 2-0
7 martie 1981 Poli Timișoara – „U” Cluj 3-2
20 martie 1982 Poli Timișoara – „U” Cluj 1-0
20 mai 1984 Poli Timișoara – „U” Cluj 4-1 *
27 aprilie 1986 Poli Timișoara – „U” Cluj 1-2
29 noiembrie 1987 Poli Timișoara – „U” Cluj 1-0
25 martie 1990 Poli Timișoara – „U” Cluj 4-1
9 decembrie 1990 Poli Timișoara – „U” Cluj 4-0
7 noiembrie 1992 Poli Timișoara – „U” Cluj 0-1
18 decembrie 1993 Poli Timișoara – „U” Cluj 1-0
2 martie 1996 Poli Timișoara – „U” Cluj 2-0
3 mai 1997 Poli Timișoara – „U” Cluj 4-1
25 martie 2000 Poli Timișoara – „U” Cluj 3-1 *
4 mai 2002 Poli Timișoara – „U” Cluj 1-1 *
5 aprilie 2008 Poli Timișoara – „U” Cluj 3-0
22 octombrie 2010 Poli Timișoara – „U” Cluj 2-2

***

Partida Politehnica Timișoara – „U” Cluj, din etapa a 4-a a Ligii a II-a, va avea loc duminică, de la ora 13.30, pe stadionul „Dan Păltinișanu”.

Stadionul „Dan Păltinișanu” împlinește astăzi 54 de ani! Știința Timișoara a inaugurat marea arenă cu un turneu internațional

La 1 mai 1963, Știința Timișoara a găzduit un patrulater internațional cu ocazia inaugurăii noului stadion al orașului

Traversăm vremuri în care proiectele ambițioase de infrastructură sportivă, cel puțin în Timișoara, nu fac decât obiectul disputelor politice pe plan local, pe subiecte până la urmă imaginare. Săli polivalente de mari dimensiuni, bazine olimpice, un stadion nou – promisiuni pe care le-am auzit de două decenii și jumătate și mai cu seamă în ultima jumătate de an. Până când măcar unul dintre aceste proiecte va trece granița dintre gogoașă electorală și realizare, Timișoara rămâne, pe plan sportiv, cu cele două arene importante ale sale, sala „Constantin Jude” (fostă „Olimpia) și stadionul „Dan Păltinișanu”. Iar cel din urmă se află astăzi la ceas aniversar.

54 de ani se împlinesc astăzi de la inaugurarea celui mai mare stadion din Timișoara (și, în fapt, din afara Bucureștiului). La 1 mai 1963, în fața unor tribune arhipline, s-a dat startul unui patrulater internațional, în organizarea Științei Timișoara, la care au mai luat parte UTA, Velez Mostar (locul 4 în acel moment în prima ligă Iugoslavă) și Vasas Gyor (ocupanta locului 6 în Ungaria).

Miercuri, 1 mai, turneul a fost deschis de UTA și Velez Mostar, arădenii repurtând o victorie categorică, 5-0. Primul gol înscris pe noul stadion l-a reușit Țârlea, în minutul 20 al meciului. Au mai înscris pentru alb-roșii Sasu (min. 22, 42), Czako (min. 59) și, din nou, Țîrlea (min. 57). A urmat confruntarea dintre gazda Știința Timișoara și maghiarii de la Vasas Gyor, încheiată cu victoria „studenților”, scor 3-2. Oaspeții au deschis scorul, în minutul 35, prin autogolul lui Georgescu, însă bănățenii au întors rezultatul până la pauză, prin reușitele lui Manolache (min. 36) și Lereter (min. 44 – din penalti). La trei minute după reluare, Georgescu s-a revanșat pentru „boacăna” din prima repriză și a urcat scorul la 3-1. Tabela a fost închisă de formația din Gyor, care a mai înscris o dată, din penalti, prin Morvai.

În a doua zi, cele două formații românești și-au schimbat adversarele, iar rezultatul ambelor întâlniri a fost același, 1-1. Primul joc a fost cel dintre Știința Timișoara și Velez Mostar; Cerkic a deschis scorul pentru iugoslavi, cu un minut înainte pauzei, iar Surdan a restabilit egalitatea, în minutul 57. A urmat întâlnirea dintre UTA și Vasas Gyor, în care Sasu a deschis rapid scorul pentru arădeni, în minutul 3, însă Orosz a restabilit egalitatea în minutul 70.

Știința și UTA, respectiv Velez și Vasas nu s-au mai întâlnit între ele, astfel că în seara zilei de 2 mai s-a tras linia: UTA a câștigat turneul la golaveraj, având 3 puncte și 6-1 după cele două jocuri; tot 3 puncte a acumulat și Știința, însă cu golaveraj de doar 4-3. Pe următoarele două poziții, cu câte un punct, s-au clasat, în ordine, Vasas Gyor și Velez Mostar.

În ziarul „Sportul”, din data de 4 mai 1963, Ioan Ochsenfeld a semnat un material de descriere a noii arene, cu unele specificații tehnice. De menționat însă că pista de atletism fusese din start greșit proiectată, astfel că pe grandiosul „1 Mai” nu s-au organizat niciodată competiții de mare prestigiu în domeniu. O altă remarcă se leagă de spațiile destinate sporturilor tehnice (aruncări, sărituri etc.), care fie au dispărut cu totul cu timpul, fie au fost camuflate (gropile de nisip pentru sărituri, aflate în fața tribunei I, sunt astăzi umplute cu pietriș).

„Iubitorii sportului din Timișoara și regiunea Banat au trăit miercuri clipe de neuitat: a avut loc inaugurarea festivă a noului stadion, în cadrul căreia 4.000 de sportivi timișoreni au prezentat un frumos program mult admirat de cei peste 40.000 de spectatori prezenți în tribune.

Stadionul «1 Mai» cu 30.000 de locuri numerotate (plus circa 10.000 de locuri în picioare pe culoarele exterioare ale tribunelor) impresionează prin amploarea, eleganța și soluțiile de construcții adoptate. El este așezat în partea de sud-est a orașului Timișoara, în imediata apropiere a unor artere principale. Accesul spectatorilor în tribune se face prin 16 scări exterioare și 36 de scări interioare.

În jurul terenului de fotbal (cu dimensiunile de 105×70 m – teren prevăzut cu un sistem de canalizare din tuburi de beton, care permit scurgerea rapidă a apei) se află o pistă de atletism de 400 m, cu 6 culoare, 8 în linie dreaptă. În semicercurile de la extremitățile terenului de fotbal sunt amenajate sectoare de sărituri și cercuri pentru aruncări, iar în fața tribunelor se află pistele de elan pentru sărituri. Stadionul este prevăzut cu 4 vestiare, săli de dușuri, un dispensar medical, camere de odihnă pentru sportivi, 4 camere de masaj, 2 camere pentru arbitri, birouri etc, toate modern utilate. La etajul întâi al tribunei centrale se află încăperi speciale pentru transmisiuni de radio și televiziune, loji pentru ziariști și operatori cinematografici etc.”

Remiză în primul joc oficial

Stadionul „1 Mai” a intrat în circuitul Diviziei A abia la data de 19 mai 1963, cu ocazia unui meci între Știința Timișoara și Crișana Oradea. Cei 15.000 de spectatori prezenți în tribune nu au avut însă parte de o bucurie la acest nou moment festiv. Jocul s-a încheiat la egalitate, 1-1: oaspeții au condus la pauză, prin golul lui Szakacs III, din minutul 30, iar timișorenii au egalat în minutul 50, prin golul lui Lereter. Iată și formațiile care s-au întrecut în primul meci oficial de pe actualui „Dan Păltinișanu”:

Știința: Urziceanu – Georgescu, Turcan, Răcelescu – Petescu, Lereter – Mureșan (78, Tănase), R. Lazăr, Manolache, Bîtlan, Igna;
Crișana: Marin – Bacoș, Solomon, Balog – Neșu, Szakacs II – Szucs (80, Dulgheru), Szakacs III, Pugna, Vlad, Arnoczi.

Date despre „marele oval” al Timișoarei:

  • De-a lungul anilor, stadionul timișorean a purtat trei denumiri: „1 Mai” (1963-1990), „Silviu Bindea” (1992-1995) și „Dan Păltinișanu” (1995-prezent).
  • Capacitatea actuală a stadionului e de 32.019 locuri pe scaune.
  • Modernizări importante în ultimii 10 ani: instalația de nocturnă (2003), schimbarea completă a gradenelor cu scaune de plastic (2005), acoperirea a două sectoare ale tribunei I, reamenajarea zonei VIP și contrucția unor zone de presă la standarde UEFA (2009).
  • A găzduit șase meciuri internaționale: România – Iugoslavia 0-2 (1983), România – Finlanda 2-0 (1985), România – URSS 2-1 (1986), România – Croația 0-1 (2002), România – Slovenia 2-0 (2007) și România – Israel 0-2 (2010).
  • A fost gazda unor nume celebre ale fotbalului mondial: Celtic Glasgow, West Ham United, Atletico Madrid, Sporting Lisabona, Real Madrid, Juventus Torino, Fiorentina, Șahtior Donețk, VfB Stuttgart, Anderlecht Bruxelles, Ajax Amsterdam, Manchester City etc.
  • A găzduit o finală de Cupa României (Poli Timișoara – Rapid 0-2, la 26 mai 2007).
  • E al doilea stadion al țării după capacitate, devansat doar de National Arena

Stadionul „Știința” revine în circuitul eșalonului secund după 56 de ani

1959-1960-stiinta_tm

Știința Timișoara, în sezonul 1959/1960, ultimul în care arena din curtea Politehnicii a fost utilizat în eșalonul secund. În spatele echipei pregătite de fostul ripensist Silviu Bindea (primul din dreapta) se zărește clădirea Universității de Vest (e vorba de poarta situată înspre noua Bibliotecă a UPT de astăzi)

Partida de mâine, dintre Politehnica Timișoara și Sepsi Sfântu Gheorghe va prilejui reintrarea bătrânei arene „Știința” în circuitul ligii secunde după mai bine de cinci decenii și jumătate. În ultimii 50 de ani, stadionul din spatele Facultății de Mecanică a găzduit meciuri de fotbal până la nivelul eșalonului terț, însă a fost casă temporară pentru rugbyștii de la Universitatea, chiar în sezonul câștigării primului titlu național, în 1972.

„Știința”, așa cum e cunoscut astăzi, e cel mai vechi stadion al Timișoarei aflat încă în circuit. Inaugurat la 22 aprilie 1928, a fost prima casă de sine stătătoare a Politehnicii care, în primii ani de existență, a fost nevoită să evolueze, cu chirie, pe alte arene din oraș (în principal, pe „Patria”, situat, după unele surse, în zona pasajului Popa Șapcă de astăzi).

Stadionul cunoscut inițial sub numele „Politehnica”, iar în perioada comunistă drept „23 August”, a fost terenul propriu al echipei studențești vreme de 35 de ani, până în vara anului 1963, atunci când s-a dat în folosință mult mai încăpătorul „1 Mai”. Stadionul cel mai central al orașului, situat în curtea Politehnicii, nu a excelat niciodată la capitolul dotări.

1928_04_22-poli-ploiesti01

Echipa Politehnicii Timișoara, la 22 aprilie 1928, ziua inaugurării actualului stadion „Știința”

În perioada anilor ’40-’50 și începutul anilor ’60, când a fost utilizat la meciuri de primă divizie, avea o cu totul altă înfățișare, cu o tribună cu gradene de lemn, care putea găzdui 3.000 de spectatori, în zona actualelor terenuri de minifotbal. De asemenea, simpatizanții echipei se înghesuiau în „peluza” dinspre Căminul MV, și pe dâmbul dinspre Facultatea de Mecanică, spații neamenajate însă corespunzător pentru găzduirea unui număr mare de spectatori.

Și totuși, pe această arenă au încăput chiar și 20.000 de spectatori, chiar în ultimul sezon în care Știința a utilizat-o la meciurile de pe teren propriu, 1962/1963. A fost stagiunea în care „studenții” reușeau să încheie pe locul 3 în Divizia A, în vreme ce stadionul „1 Mai”, așteptat de atâția ani de iubitorii de fotbal din Timișoara, era pregătit pentru inaugurare.

1956_09_16-stiinta-minerulpetrosani2-0

Până la inaugurarea stadionului „1 Mai”, meciurile Științei erau urmărite, în curtea Institutului Politehnic, de mulțimi care depășeau de 6-7 ori capacitatea oficială a arenei

De altfel, în perioada respectivă, dotările precare ale stadionului au fost intens criticate de presa de specialitate. De pildă, în urma unui Știința – CCA București 3-0, din aprilie 1958, Sportul Popular constata: „Dacă terenul de joc, propriu-zis, poate fi socotit – cu multă îngăduință – acceptabil, în schimb tribunele – în realitate niște nenorocite bănci de lemn – nu pot cuprinde decât maximum 3.000 de persoane, iar la meci au asistat cel puțin 16.000. Este lesne de închipuit cum au stat cei 13.000 de plătitori care n-au avut fericirea să găsească un loc în tribună. Unii și-au adus de acasă scaune sau scări, iar alții mai curajoși s-au cocoțat în copaci sau pe acoperișurile clădirilor învecinate”.

Așadar, 1962/1963 a fost ultimul sezon al Științei pe vechiul stadion din incinta instituției de învățământ, în vreme ce ultimul campionat de „B”, nivel la care se va juca și mâine după-amiază, a fost 1959/1960. O ediție în care Știința Timișoara a promovat la pas, câștigând Seria a II-a a eșalonului secund cu 38 de puncte, la cinci diferență de următoarea clasată, Pompierul București (devenită în timpul competiției Dinamo Obor). În serie se mai aflau, în ordinea clasării finale, Dinamo Pitești, Poiana Câmpina, Flacăra Moreni, CFR Timișoara, Metalul Târgoviște, CS Craiova, Metalul București, Știința Craiova și CSM Reșița.

Ultima partidă de „B” disputată pe această arenă s-a consemnat la 30 iunie 1960, între Știința și Dinamo Pitești. A fost, în fond, o restanță, iar formația timișoreană, deja promovată în prima divizie, a oferit un adevărat recital. „Studenții” s-au impus cu 7-2, deși au fost lipsiți de trei oameni de bază, Curcan, Cojereanu și Igna. Golurile bănățenilor au fost semnate de Lereter (2), Mițaru (2), Iordăchescu, Tănase și Manolache, în timp ce argeșenii au punctat prin Lovin (2).

Medion DIGITAL CAMERA

Așa arăta arena „Știința” în urmă cu șase decenii. Imagini de la un antrenament al echipei studențești, din 1956

De la mutarea vechii Politehnica pe Stadionul „1 Mai” (ulterior „Dan Păltinișanu”), arena din spatele Facultății de Mecanică a mai găzduit fotbal doar până la nivelul Ligii a III-a, sau întreceri ale juniorilor. După Revoluție, în eșalonul terț au activat aici AS Politehnica (precursoarea actualei ASU Politehnica), Telecom Timișoara, Poli II Timișoara și actuala Politehnica, în stagiunea precedentă. În „B”, singurele stadioane timișorene aflate în circuit au fost, din 1960 încoace, „Dan Păltinișanu”, „UMT”, „CFR”, „Electrica” și „Calor”, ultimul pentru o scurtă perioadă, în urmă cu un deceniu, la jocurile „satelitului” lui Poli.

Așadar, primul meci de „B” pe „Știința” după 56 de ani, Politehnica Timișoara – Sepsi Sfântu Gheorghe, va avea loc mâine, de la ora 15:00, în cadrul etapei cu numărul XI.

ASU Politehnica – FC Hunedoara, un duel în amintirea vechilor derby-uri Poli – Corvinul! Palmares net favorabil alb-violeților pe teren propriu

1978_04_12-poli-corvinul2-0e24

Imagine dintr-un Poli – Corvinul din 12 aprilie 1978, într-o perioadă de ascensiune pentru ambele cluburi

ASU Politehnica – FC Hunedoara se anunță unul dintre meciurile de reținut din actuala ediție a Ligii a III-a. Chiar dacă doar timișorenii sunt implicați direct în lupta pentru promovare, simplul fapt că meciul va fi găzduit pe cel mai mare stadion din vestul țării, „Dan Păltinișanu”, a creat o emulație neobișnuită pentru un joc la nivelul eșalonului al treilea. Un joc între singurele formații care dispun de galerii în adevăratul sens al cuvântului din această serie și care anunță spectacol pe gazon și în tribune mâine seară la Timișoara.

ASU Politehnica – FC Hunedoara e, de asemenea, o partidă care ne aduce aminte, inevitabil, de duelurile crâncene de altădată dintre vechile Poli și Corvinul. Un veritabil derby al vestului, între două formații de tradiție, care au avut și un punct comun: anul înființării, 1921.

Totuși, prima întâlnire directă dintre cele două grupări s-a produs abia la 1 august 1954, în Divizia A. La acea dată, Știința Timișoara a dispus cu 3-1 de Metalul Hunedoara, prin golurile marcate de Lazăr, Dinulescu și Mazăre, pentru oaspeți punctând Huzum. Meciul s-a disputat pe terenul din spatele Facultății de Mecanică, cel pe care ASU Politehnica își joacă, de regulă, meciurile de pe teren propriu din campionat. Pentru conformitate, iată garniturile utilizate de cele două echipe la acest prim duel direct:

Știința: Curcan – Zbârcea, Don, Retezan – Davidescu, Marcu, (Cădariu) – Cargol, Ciosescu, Dinulescu, Mazăre, Lazăr.
Metalul: Pătrașcu – Gostian, C. Marinescu, Fl. Marinescu – Medianu (Biro), Mihuț – Volnescu, Darie, Meghie, Costea, Huzum.

Până la apariția generației de succes a fotbalului hunedorean, din anii 70-80, cele două formații aveau să se mai dueleze o singură dată în prima divizie, la 30 aprilie 1961, atunci când Știința a reușit o victorie clară, 5-0, în fața formației ce preluase denumirea Corvinul. Mițaru a reușit atunci o „triplă”, lista marcatorilor fiind completată de Lereter și Gârleanu. Aceasta avea să fie, de altfel, cea mai clară victorie a timișorenilor în fața Hunedoarei în istoria disputelor de pe teren propriu, din Divizia A. Tot un 5-0 pentru Poli avea să se înregistreze și la 26 septembrie 1998, însă în eșalonul secund.

Din 1967 până în 1973, Poli și Corvinul aveau să se întâlnească, an de an, în liga a doua, însă odată cu ediția 1976/1977 aveau să urmeze dueluri directe doar în eșalonul de elită, până după Revoluție. Să ne oprim asupra primului duel din „A” din epoca respectivă, disputat la 8 iunie 1977 și câștigat de Poli cu 1-0, printr-un gol marcat de Lața în minutul 2. În fața a 10.000 de spectatori s-au aliniat echipele:

Poli: Catona – Nadu, Păltinișanu, Mehedințu, Vișan – Șerbănoiu, Dembrischi, Lața – Roșca (Mioc), Cotec (Barna), Floareș.
Corvinul: I. Gabriel – Gruber, Tonca, Vlad, Miculescu – Dimitriu, Economu, Șumulanschi – R. Nunweiller (Șurenghin), Agud, Văetuș (Georgescu).

Poli a câștigat cu regularitate duelurile cu hunedorenii din Divizia A. Chiar dacă, mai ales în prima parte a anilor 80, hunedorenii aveau o echipă redutabilă, formată de Mircea Lucescu. Un singur meci a făcut excepție de la regulă. Cel din 13 martie 1988, atunci când Corvinul s-a impus, pe stadionul „1 Mai”, cu 2-1. Ion Petru și „Mișa” Klein au punctat pentru hunedoreni, golul poliștilor fiind semnat de Bobaru.

1991_09_29-poli-corvinul1-0e06-1

Fotografie de la ultima întâlnire la Timișoara dintre Poli și Corvinul pe prima scenă, la 29 septembrie 1991

Seria întâlnirilor de pe prima scenă dintre Poli și Corvinul s-a încheiat în sezonul 1991/1992, ultimul pentru fotbalul hunedorean la acest nivel. Cele două echipe s-au duelat pentru ultima oară la Timișoara pe 29 septembrie 1991, atunci când Poli reușea o victorie scurtă, 1-0, prin golul marcat de Marcel Băban, în minutul 55. 10.000 de spectatori au asistat la duelul dintre următoarele formații:

Poli: Almășan – Bătrânu, Crăciun, Andreaș, Stoicov – O. Popescu, Bărbosu, Vlaicu, Diaconescu – Rosenblum (Cuc, E. Voica), Băban.
Corvinul: Ioniță – Bardac, Tetileanu, Târnoveanu, Cocan – Chezan, Mitrică, Hanganu, S. Dobre (Blanc) – Uleșan, Bozga (Em. Marian).

După meciul mai sus amintit, Poli și Corvinul aveau să se mai dueleze la Timișoara de cinci ori, însă la nivelul eșalonului secund. O perioadă în care hunedorenii au obținut două victorii pe Bega (de două ori mai multe decât reușiseră în toate duelurile din ultimele decenii): un categoric 3-0 la 22 aprilie 1998 și un 1-0 la 23 octombrie 1999. Totuși, ultima întâlnire directă de pe stadionul „Dan Păltinișanu” a fost un galop de sănătate pentru Poli. La 7 aprilie 2001, alb-violeții s-au impus cu 4-1 în fața Corvinului, prin golurile marcate de Bratu, Isac, Naidinși Stoican, unica reușită a oaspeților aparținând lui Bogdan Apostu. Iată și formațiile ce s-au duelat în urmă cu ceva mai mult de 15 ani:

Poli: D. Stanciu – Diță, Isac, Brou, Panaitescu – C. Bota (Nedelea), C. Almășan (Macavei), Naidin, Stoican – Cașolțan (Mălușanu), Cr. Bratu.
Corvinul: Rahoveanu – Gheară, L. Bădescu, M. Dinu, Marincău, A. Rus – Em. Popa (Stârc), R. Andrei, Fl. Dan – D. Dăscălescu (Ognean), B. Apostu.

Iată rezultatele complete înregistrate între Poli și Corvinul, la Timișoara, în jocurile de campionat:

1999_10_23-poli-corvinul0-1e13p4

Ultimul succes al Corvinului pe „Dan Păltinișanu” se consemna la 23 octombrie 1999

1 august 1954 Știința – Metalul 3-1 (Lazăr, Dinulescu, Mazăre – Huzum) (A)*
30 aprilie 1961 Știința – Corvinul 5-0 (Mițaru 3, Lereter, Gârleanu) (A)
15 octombrie 1967 Poli – Corvinul 2-0 (Mureșan, Petrovici) (B)
22 septembrie 1968 Poli – Metalul 2-1 (Mureșan 2 – Pleian) (B)
24 mai 1970 Poli – Metalul 4-1 (Kun 2, Vuici, Dobândă – Cergo) (B)
13 iunie 1971 Poli – Corvinul 4-1 (B)
11 iunie 1972 Poli – Corvinul 4-0 (Regep 2, Bojin, Surdan) (B)
20 mai 1973 Poli – Corvinul 4-0 (Bojin, Bungău, Covalcic 2) (B)
8 iunie 1977 Poli – Corvinul 1-0 (Lața) (A)
12 aprilie 1978 Poli – Corvinul 2-0 (Anghel, Barna) (A)
10 decembrie 1978 Poli – Corvinul 3-1 (Dembroschi, Păltinișanu, Nadu – Văetuș) (A)
16 noiembrie 1980 Poli – Corvinul 1-0 (Anghel) (A)
2 iunie 1982 Poli – Corvinul 3-1 (Anghel, Vlătănescu, Dumitru – Ghiță) (A)
18 mai 1983 Poli – Corvinul 3-1 (Petrescu, Anghel, Giuchici – Petcu) (A)
10 mai 1985 Poli – Corvinul 2-1 (Giuchici, Gălan ag. – Klein) (A)
28 septembrie 1985 Poli – Corvinul 3-2 (Vlătănescu, Giuchici 2 – Văetuș, Dubinciuc) (A)
13 martie 1988 Poli – Corvinul 1-2 (Bobaru – Petcu, Klein) (A)
13 martie 1990 Poli – Corvinul 1-0 (Varga) (A)
10 octombrie 1990 Poli – Corvinul 2-1 (Rosenblum, Timofte – Uleșan) (A)
29 septembrie 1991 Poli – Corvinul 1-0 (Băban) (A)
5 noiembrie 1994 Poli – Corvinul 3-0 (Vlaicu, Contescu, Fl. Călin) (B)
22 aprilie 1998 Poli – Corvinul 0-3 (Procorodie, Chira, Păcurar) (B)
26 septembrie 1998 Poli – Corvinul 5-0 (Vlaicu, Rotariu 2, Băban, Velcea) (B)
23 octombrie 1999 Poli – Corvinul 0-1 (Marincău) (B)
7 aprilie 2001 Poli – Corvinul 4-1 (Bratu, Isac, Naidin, Stoican – Apostu) (B)
*) A = Divizia A; B = Divizia B

Așadar, în jocurile de campionat, Poli și Corvinul s-au întâlnit de 25 de ori la Timișoara, nu mai puțin de 22 de partide fiind câștigate de alb-violeți, în vreme ce hunedorenii au izbutit trei succese. Firește, și golaverajul întâlnirilor de la Timișoara e net favorabil bănățenilor: 63-19.

Vă reamintim, partida ASU Politehnica – FC Hunedoara va avea loc mâine, de la ora 19, pe stadionul „Dan Păltinișanu”.

REMEMBER | O pagină din istoria duelurilor România – Spania s-a scris la Timișoara

Ro-Spa1974 Postolache

Postolache (stânga), în duel pentru balon, pe gazonul stadionului 1 Mai din Timișoara

Naționala de rugby a României va întâlni sâmbătă, în deplasare, reprezentativa Spaniei, în etapa a doua a Rugby Europe Championship. Va fi cea de-a 34-a confruntare dintre „stejari” și „Los Leones”, una devenită, așadar, de tradiție în rugby-ul european. Cine își mai amintește însă că, acum mai bine de patru decenii, România și Spania s-au întâlnit la Timișoara?

Se întâmpla în 1974, mai precis pe 19 mai, în ultima etapă a Cupei FIRA. România avea nevoie de victorie, pentru a-și consolida poziția a doua în întrecerea de elită a rugby-ului european din acea vreme. Primul loc și-l asigurase deja Franța.

Timișoara era, în premieră, gazda unui meci al echipei naționale. Iar sportul cu balonul oval era la loc de cinste în orașul de pe Bega. Cu doar doi ani în urmă, Universitatea din localitate cucerea titlul național, reușind să întrerupă hegemonia Bucureștiului, începută odată cu prima ediție a campionatului românesc de rugby. Publicul local avea un motiv în plus să-și facă drum spre stadionul 1 Mai, având ocazia de a-i vedea la lucru, în tricoul primei reprezentative, chiar pe trei dintre componenții Universității: Rășcanu, Tătucu și Ioniță, cu toții reținuți în lotul primei reprezentative în vederea jocului cu Spania.

Dar iată lotul care s-a pregătit timp de o săptămână la Timișoara pentru confruntarea cu „Los Leones”:

Fundaș: Durbac (Steaua);
Aripi: Motrescu (Farul Constanța), Rășcanu (Universitatea Timișoara), I. Constantin (Dinamo);
Centri: Nica (Dinamo), Marica (Farul);
Mijlocași la deschidere: R. Ionescu (Steaua), Fălcușanu (Știința Petroșani);
Mijlocași la grămadă: Mateescu (Steaua), Bărgăunaș (Grivița Roșie);
Linia a III-a: Pop (Grivița Roșie), Dumitru (Farul), Fugigi (Sportul Studențesc);
Linia a II-a: Postolache (Steaua), Tătucu (Universitatea Timișoara), Mușat (Farul);
Pilieri: Dinu (Grivița Roșie), Ioniță (Universitatea Timișoara), Țurlea (Dinamo), P. Dobre (Chimia Năvodari);
Taloneri: Munteanu (Steaua), Ortelecan (Știința Petroșani).

În ziua meciului, 4.000 de spectatori au luat loc în tribunele stadionului 1 Mai . România s-a impus cu 20-9 în fața Spaniei, grație încercărilor semnate de idolul local Rășcanu (min. 31), Marica (min. 74) și Motrescu (min. 78), la care se adaugă o lovitură de pedeapsă și o transformare semnate de Durbac. Pentru Spania, Del Rey a marcat din lovitură de pedeapsă, Bueno a semnat un eseu, iar Luque a reușit transformarea.

Dintre localnicii convocați, Tătucu nu a fost utilizat. În schimb, Rășcanu și Ioniță au fost titulari, fiind însă schimbați pe parcurs. Cel din urmă a bifat chiar meciul de debut în tricoul primei reprezentative.

România: Durbac – Motrescu, Marica, Nica, Rășcanu (min. 70 Constantin) – Fălcușanu, Mateescu – Fugigi, Dumitru, Pop – Mușat, Postolache – Ioniță (min. 39 Țurlea), Munteanu, Dinu.

Spania: Ipina – Del Rey, Corujo, Gizon, Martinez – Moriche, Luque – Bueno, Epaiza, Romero – Garcia, Rodroguez – Mocoroa, Zapain, Monco (min. 52 Lazaro)

Arbitru: Gerard Chardon (Franța)

De atunci, din acea zi de mai a anului 1974, prima reprezentativă de rugby a României a mai poposit o singură dată la Timișoara. S-a întâmplat la 26 februarie 2005, atunci când, pe defunctul stadion UMT, „stejarii” au înregistrat o victorie clară în fața Rusiei, scor 33-10.

FOTO + VIDEO | O victorie intrată în legendă: 35 de ani de la Poli – Celtic 1-0

Ne uităm în calendar și nu ne vine să credem. 35 de ani… Deși în memoria colectivă, a noastră, a druckerilor, parcă s-a întâmplat totul ieri. Parcă mai adineauri ne înghesuiam la porțile stadionului „1 Mai”, pentru a prinde un loc cât mai bun la „marele bal”. Înarmați cu table, cărți de joc și-o ujină. Mai aruncăm o privire spre calendar. Să fie totuși 35 de ani?! Chiar atât a trecut de la golul lui „Tata Mare”, care ne-a smuls lacrimi de bucurie? Acel gol care ne-a făcut să zbierăm cât ne țineau bojocii, de ne-auzeau până și florăresele din „700”? Da!… 35 de ani s-au scurs de la Poli – Celtic. De la acel 1-0 care făcea înconjurul Europei. Alb-violeții profesorului „Jackie” Ionescu eliminau un colos din Cupa Cupelor. Iar scoțienilor nu le mai rămăsese decât să-și scoată pălăria în fața noastră.

În acel 1 octombrie de referință pentru fotbalul timișorean, cel din 1980, tot orașul vuia încă de dimineață. Răbdarea era un termen cu totul străin pentru poliști, care numărau orele, minutele, secundele până la fluierul de start. Cu două săptămâni în urmă, la Glasgow, Poli a reușit o prestație remarcabilă. Celtic s-a impus cu 2-1, grație „dublei” semnate în prima repriză de oportunistul Nicholas. Ai noștri au marcat în minutul 78, prin Manea. Și o mai puteau face încă o dată – cel puțin – pentru că Gigi Cotec a irosit o șansă uriașă cu trei minute înainte de final. Relatarea de pe Celtic Park a lui Nicolae Secoșan ne-a ținut ca pe ace în fața aparatelor de radio. Și ne-a transmis speranța că… se poate!

Iar această speranță a fost vizibilă în asistența de pe stadion unde, la ora startului, realmente nu mai aveai loc s-arunci un ac! Peste 50.000 de poliști au luat cu asalt „Marele Oval” și fiecare dintre ei avea să prețuiască amintirea acestui meci ca pe o adevărată comoară a familiei. „Știi, dragul tatei, și eu am fost acolo, când Poli a bătut-o pe Celtic!…”

Chiar dacă scoțienii văzuseră încă de la Glasgow că Poli poate reprezenta un real pericol, n-au atacat în valuri la Timișoara, așa cum poate era de așteptat. De altfel, n-au contat în atac decât o singură dată, când McGrain s-a infiltrat în careul lui Moise, dar n-a reușit să înscrie. Poli a presat, împinsă de la spate de tribunele arhipline. Iar golul izbăvitor a venit în cele din urmă, în minutul 81. Lovitură liberă de pe dreapta. Execută Dumitru… „Hai, «Liță», sus cu ea!” Se fluieră… Liță înalță mingea în careu… Nedelcu sare cu portarul Latchford… nu apucă să lovească balonul. Of, „Lone”… Dar scoțienii nu resping! Mingea ajunge la Păltinișanu!… „Tata Mare” se repede spre balon și îl lovește cu sete… GOOOOOL! Gol! Gol! Gol! O fi real? Scoțienii, resemnați, cu mâinile în șold. Alb-violeții formează un „mol” al bucuriei. Vacarmul de pe „1 Mai” e de-a dreptul asurzitor. Da, e gol! Poli marchează golul calificării! Celtic, deși mai are 9 minute la dispoziție, nu reușește să construiască, nu mai gândește limpede, McGarvey și Nicholas sunt din ce în ce mai izolați. Iar fluierul final vine, finalmente! Poli o elimină pe Celtic din Cupa Cupelor! Deși suntem de dimineață pe stadion, nu ne vine să plecăm.

Și nu ne mai putem opri din aplauze pentru eroii noștri: Moise – Nadu, Șerbănoiu, Păltinișanu, Șunda (70, Cotec) – Manea, I. Dumitru, Dembroschi (65, Titi Nicolae), Vișan – Anghel, Nedelcu.

…au trecut 35 de ani. Iar o parte a celor enumerați mai sus a intrat în legendă. S-au dus, pe rând, Păltinișanu, Anghel, Cotec, Șerbănoiu… Sperăm că s-au revăzut, că sunt și astăzi împreună, pe undeva, povestind „la una mică” despre acel memorabil 1 octombrie 1980.

FOTO+VIDEO „Băieții în ghete” de la ASU Poli au sărbătorit împreună 1 mai

Familia alb-violetă a sărbătorit împreună 1 mai

Fotbaliștii de la ASU Poli au avut programat un antrenament istovitor marți după-amiază, însă efortul a meritat din plin. După ședința de pregătire condusă de Paul Codrea, „băieții în ghete” s-au mutat pe terasa din incinta Bazei 2, unde au sărbătorit, cu grătare și bere, Ziua Muncii.

Baza 2 a fost învăluită în fum după antrenamentul de marți al celor de la ASU Poli. De această dată, n-a fost vorba de torțe, ci de grătarul încins de goalkeeperul Paul Burtic și în jurul căruia au început să roiască, rând pe rând, elevii lui Paul Codrea, odată ce li se părea că bucătarul-șef a mai terminat o tură de mici sau de ceafă. „Băieții în ghete”, alături de staff-ul tehnic, de conducerea reprezentată de Nicolae Neguț și Sorin Brîndescu și de câțiva reprezentanți ai Peluzei Sud, au sărbătorit așa cum se cuvine ziua de 1 mai.

„Sincer? E mult mai ușor ca bucătar-șef decât ca portar. Aici nu lucrezi cu carne vie, ca pe teren. Aici nu mă înjură nimeni, sper cel puțin. Până acum n-am primit verdictul, pentru că băieții sunt ocupați cu berea, n-au dat încă atâta atenție mâncării”, ne-a declarat Paul Burtic, în timp ce întorcea ultima tură de mici pe grătar. Goalkeeperul alb-violeților s-a arătat extrem de încântat de reușita acestei acțiuni, el fiind, de altfel, unul dintre inițiatori. „Mie, ca unul dintre inițiatorii acestei acțiuni, mi se pare senzațională. Sper să ajungem să facem săptămânal așa ceva, să facem și cu familiile noastre, și chiar cu familiile suporterilor. Să fim cât mai mulți, e cel mai frumos lucru care se poate întâmpla”, ne-a mai spus Burtic.

Tehnicianul Paul Codrea se bucură că întreaga echipă a răspuns pozitiv acestei acțiuni, mărturisind că e obișnuit cu astfel de grătare de socializare din Serie A.

„E pentru prima oară când facem acest lucru împreună și cred că e un lucru benefic pentru crearea unui grup sănătos și frumos la Poli. Și la echipele mari se procedează așa. Când evoluam în Italia, ne organizam săptămânal și încingeam un grătar cu toți băieții. Mă bucur că aici participă și conducerea, și suporterii, deci e ceva în plus. Băieții au liber miercuri, pe 1 mai, așa mi se pare normal. Își doresc și ei să sărbătorească  împreună cu familia, cu prietenii”, ne-a declarat Paul Codrea.

Reacții la foarte cald

„E foarte bine, sărbătorim ca o adevărată familie, asta e tot ce contează până la urmă. Suntem cu toții împreună. Am avut antrenament, urmat de puțină papa, puțină bere, iar pe 1 mai avem liber. Avem și spor la mâncare după antrenament, am alergat cu toții de nebuni pe căldură, dar ne refacem”. (Florin „Floka” Luchin, jucător ASU Poli)

„E o inițiativă senzațională. Totul e foarte frumos, mă bucur că băieții se mobilizează să facă asemenea acțiuni, ceea de dovedește că sunt o echipă. Astfel de acțiuni sunt foarte benefice pentru sudarea unei unități de grup”. (Sebastian Novovic, lider Peluza Sud)

„E o acțiune bine venită. Ne simțim bine împreună, de o asemenea atmosferă e nevoie într-o echipă. Rezultatele vin și prin unitatea de grup. E foarte frumos, poate de 1 mai n-am fi fost cu toții împreună, pentru că fiecare plecă într-o parte sau alta”. (Cristian Gălan, fotbalist ASU Poli)

Pariul dinspre miezul nopții

După câteva ore bune de petrecere, fotbaliștii lui ASU Poli au fost din nou atrași de gazon. Întreaga echipă s-a îndreptat către unul dintre terenurile de antrenament, acolo unde s-a desfășurat punctul de atracție al serii. „Floka” l-a provocat pe Paul Burtic la o serie de 10 lovituri de la 11 metri, în care a fost convins că-i va marca 8 goluri. După cea de-a opta execuție, goalkeeperul polist n-a fost învins decât de patru ori, câștigând astfel pariul, spre amuzamentul celorlalți colegi.

Ambițiosul „Floka” nu s-a împăcat însă de tot cu gândul pariului pierdut, provocându-l de această dată pe Flavius Muntean la o serie de penalty-uri. Marea confruntare a fost lăsată pentru următorul antrenament al lui ASU Poli, programat joi după-amiază.