Au fost ani în care Timișoara a rămas nereprezentată într-o serie de discipline sportive. Voleiul masculin a avut ultima aventură în Divizia A1 în urmă cu cinci ani, cel feminin a lipsit cu desăvârșire la nivel de seniori între 2010 și 2014, futsalul a lipsit cinci ani de pe harta sportivă a orașului, iar handbalul feminin – disciplina principală a Timișoarei în ceea ce privește numărul de titluri naționale – a avut două participări în elită din 2000 încoace. Capitala Banatului se află însă în fața unui nou paradox: e aproape de a avea, din toamnă, șapte prim-divizionare în sporturile de sală, toate urmând să se lupte pentru poziții de antrenament și ore de desfășurare a meciurilor în vechea sală „Constantin Jude”.

Voleibalistele de la UVT Agroland, voleibaliștii de la CSU UVT, baschetbalistele de la SCM Timișoara și baschetbaliștii de la Timba vor participa, în această primăvară, la turneele de promovare în elită și toate au șanse importante de a urca această treaptă. În cazul în care toate cele patru echipe vor izbuti promovarea, se vor adăuga celor trei prim-divizionare timișorene existente în acest moment în sporturile de sală: echipa de handbal masculin SCM Politehnica, echipa de baschet masculin BC Timișoara și echipa de futsal Informatica. Iar din toamnă va porni la drum și proiectul de handbal feminin al SCM Timișoara, care își dorește promovarea în vara anului 2018. Unde vor evolua însă șapte-opt prim-divizionare într-un oraș ca Timișoara, notoriu deja pentru modul în care a bătut pasul pe loc în domeniul infrastructurii sportive în ultimele trei decenii.

***

UVT Agroland organizează, la finalul săptămânii, barajul de promovare în Divizia A1. Calculele hârtiei o indică drept mare favorită în disputa cu Universitatea Cluj, Rapid București și CSM Focșani pentru asigurarea unuia dintre cele două locuri care duc în elita voleiului feminin. În primii trei ani de existență, gruparea prezidată de Horia Cardoș s-a lovit deseori de problema sălii, fie că a fost vorba despre disputarea meciurilor sau de simple poziții de antrenament. Pregătirile s-au efectuat, în acest sezon, în mare parte în vechea sală a UVT, situată la etajul clădirii Facultății de Educație Fizică și Sport. Iar puținele prezențe în sala „Constantin Jude” au fost posibile plin plata unei chirii, de la care alte formații din oraș sunt scutite.

„Sala va constitui o problemă minimum doi ani de aici înainte, pentru că mai repede de atât nu cred că se va finaliza Sala Polivalentă a Politehnicii (n.r. aflată în construcție din octombrie 2010!). Cred că autoritățile locale ar trebui să preia un proiect de la zero, să construiască măcar o altă sală de 1.000 de locuri, care pentru câteva discipline ar fi suficientă. Sigur că acea sală de mari dimensiuni, de 16.000 sau 10.000 de locuri, realizată prin Compania Națională de Investiții, n-ar prisosi. Dacă Timișoara va ajunge în situația de a avea 7-8 echipe în prima ligă, va fi matematic imposibil să găsim poziții de antrenament și ore pentru jocuri”, a punctat președintele grupării UVT Agroland, Horia Cardoș.

Sala UVT din zona Popa Șapcă, pericol pentru articulații

În 2015, Universitatea de Vest din Timișoara a inaugurat o nouă sală de sport, destinată atât orelor de educație fizică ale studenților, cât și sportului de performanță. Situată în zona Popa Șapcă, într-un spațiu în care UVT mai întreprinde și alte investiții, sala a avut din start două probleme majore: numărul mic al locurilor pe scaune (circa 150) și, mai ales, suprafața de joc – extrem de subțire și montată direct pe ciment.

„Universitatea de Vest a fost mereu alături de noi și ne-a sprijinit constant în găsirea unor poziții de antrenament, atât la sala veche, de pe Traian Lalescu, cât și la cea nouă de la Popa Șapcă. Eu am refuzat însă pozițiile de antrenament de la Popa Șapcă, deoarece am mai lucrat la Lugoj pe o asemenea suprafață de joc, iar după un an de zile, am avut trei jucătoare operate, cu articulațiile distruse”, a explicat antrenorul lui UVT Agroland, Bogdan Paul.

Conform legii, suprafața de joc a sălii din zona Popa Șapcă nu a putut fi schimbată vreme de doi ani de la darea în folosință a obiectivului. „Sala a fost construită de Compania Națională de Investiții, iar acel termen de doi ani expiră în toamnă. Am făcut deja demersuri la Ministerul Educației, pentru a ne sprijini în achiziționarea unei suprafețe care să se preteze nevoilor echipelor din cadrul clubului nostru sportiv. E dificil, e greu de găsit o suprafață care să se încadreze și ca dimensiune, și ca cerințe pentru toate ramurile”, a declarat decanul Facultății de Educație Fizică și Sport din cadrul UVT, Adrian Nagel. „Un meci sau poate chiar un turneu de promovare nu e imposibil de jucat acolo. Dar să te antrenezi zi de zi pe acea suprafață e, într-adevăr, periculos”, a completat Nagel.

Ce urmează?

„Deocamdată, grija noastră e să promovăm în prima ligă și astfel să punem presiune pe autorități”, e răspunsul dat de președintele clubului UVT Agroland, Horia Cardoș. Așadar, sunt șanse mari ca, duminică după-amiază, mingea să se afle în terenul politicienilor locali, care din 1990 încoace au foarte puține secțiuni bifate la capitolul „fapte”. În schimb, au vorbit mult. Prea mult…

Și revenim, astfel, la paradoxul expus la începutul acestui articol. Timișoara sportivă și-a permis să se întindă (aproape) cât îi e plapuma (a se citi tradiția), dar tot e nevoită se înghesuie într-un pătuț de nou-născut.

Leave a Reply