Mândrie sau îngrijorare? După 36 de ani, Timișoara are 7 prim-divizionare în sporturile de sală

Șapte echipe vor reprezenta Timișoara în primul eșalon la sporturile de sală în sezonul viitor

Sportul a luat-o înaintea infrastructurii. O spunem nu de ieri, de azi, ci de ani și ani de zile, de fiecare dată când echipele și sportivii din localitate se lovesc de probleme dintre cele mai diverse din cauza infrastructurii precare de care dispune Timișoara. Iar în anul 2017, afirmația care deschide articolul pare mai actuală, mai reală, mai grăitoare ca niciodată. În sezonul 2017/2018, orașul de pe Bega va avea șapte reprezentante în primul eșalon la sporturile de echipă practicate în sală. Vor fi două de baschet masculin (BC Timișoara și Timba), una de baschet feminin (SCM Timișoara), una de handbal masculin (SCM Politehnica), una de volei masculin (CSU UVT), una de volei feminin (UVT Agroland) și una de futsal (Informatica). Șapte echipe, șapte opțiuni pentru iubitorul de sport din Timișoara la final de săptămână, bătăi de cap înmulțite cu șapte pentru conducători, antrenori și sportivi.

Sala Olimpia, așa cum arăta în primii ani de funcționare, în urmă cu aproape cinci decenii

Orice ar spune declarațiile pompoase ale politicienilor locali, orice ar exprima machetele de polistiren, orice ar indica șantierele începute (sau nu) în ultimii 27 de ani, Timișoara dispune, în acest moment, de o singură sală polivalentă. Vorbim, firește, despre „Constantin Jude”, sau „Olimpia”, așa cum e cunoscută localnicilor încă din 1969, anul inaugurării. Pentru toate cele șapte echipe mai sus enumerate, sala „Constantin Jude” constituie singura variantă decentă pentru desfășurarea meciurilor și (ar fi normal) al antrenamentelor. Matematica ne joacă însă feste încercând să calculăm cum și-ar împărți parchetul cele șapte reprezentante ale Timișoarei în eșaloanele de elită în timpul unor zile de antrenamente, precum și în cele de meciuri? În sala „Constantin Jude” se mai organizează, ocazional, gale de box, evenimente de arte marțiale, competiții de badminton, de dans sportiv, foarte rar evenimente culturale. În aceeași sală și-a desfășurat activitatea, în sezonul recent încheiat, o echipă de handbal feminin – CSU UVT – iar o alta – SCM – ar urma să facă primii pași pe același parchet din toamnă. Și unde mai pui că, aproape săptămânal, la orele serii, apar felurite personaje, din medii complet străine sportului de performanță, care bat mingea, cu sau fără chirie, în cea mai importantă sală a sporturilor din Timișoara, capitala Banatului?

Ce variante ar mai fi? Câteva săli de dimensiuni mult mai mici, cu suprafețe de joc învechite sau complet improprii (Circumvalațiunii, Universitate, Popa Șapcă, poate Banu Sport). E cam tot ce poate oferi Timișoara, în anul 2017, care consemnează cea mai mare explozie de promovări înregistrată vreodată în sporturile de echipă de pe Bega. Nu mai puțin de patru formații și-au câștigat, în ultima lună, dreptul de a reprezenta orașul pe prima scenă, fapt nemaiîntâlnit în ultima jumătate de veac.

Aproape de recordul absolut

Și dacă tot am vorbit despre ultima jumătate de veac, ne vom concentra chiar pe această perioadă, pentru a urmări evoluția numărului de echipe de primă ligă pe care le-a avut Timișoara în sporturile de sală.

2016/2017 se anunță un sezon care apropie orașul de pe Bega de recordul absolut al prezențelor pe prima scenă. În 1973/1974, Timișoara a fost reprezentată de nu mai puțin de opt echipe la cele trei sporturi majore de sală practicate în România (baschet, handbal, volei). Handbalul feminin ajunsese la zenit: alături de Universitatea Timișoara – finalistă a Cupei Campionilor Europeni în 1973 – a promovat și Constructorul. Tot două reprezentante a avut orașul și la baschet masculin, pe lângă rutinata Universitatea făcându-și apariția Voința, cu regretatul Niculae Viciu antrenor-jucător. Câte o formație a reprezentat Timișoara la handbal masculin (Politehnica), baschet feminin (Universitatea), volei masculin (Universitatea) și volei feminin (Universitatea).

În viitorul sezon competițional, Timișoara se va regăsi într-o situație nemaiîntâlnită din 1980/1981, ultima oară când orașul a avut 7 echipe în elită la sporturile de sală. Marele club polisportiv Universitatea (aflat atunci în ultimii ani de existență în această formă) avea câte o echipă de primă ligă la baschet masculin și feminin, volei masculin și feminin și handbal feminin. Tot în prima divizie se aflau alte două echipe de handbal: băieții de la Politehnica și fetele de la Constructorul.

După revoluție, recordul Timișoarei a fost de cinci prim-divizionare în eșaloanele de elită, fapt consemnat în cinci sezoane: 1991/1992, 1992/1993, 1993/1994, 2004/2005 și 2006/2007. În cel din urmă sezon cu cinci prim-divizionare, „harta” arăta în felul următor: ELBA (baschet masculin), Politehnica (handbal masculin), Universitatea (handbal feminin), Futsal Poli și Informatica (futsal).

Recordul negativ al ultimei jumătăți de veac e deținut de sezoanele 1999/2000 și 2000/2001, când orașul de pe Bega a dispus de doar două echipe de primă ligă în sporturile de sală.

Vă prezentăm, în cele ce urmează, un tabel care dezvoltă, pe sezoane, situația echipelor de primă ligă de care a beneficiat Timișoara la sporturile de sală:

SEZONBASCHET (M)BASCHET (F)HANDBAL (M)HANDBAL (F)VOLEI (M)VOLEI (F)FUTSAL (doar din 2004)
16/171 (BC Timișoara)-1 (Politehnica)---1 (Informatica)
15/161 (BC Timișoara)1 (BCM Danzio)1 (Politehnica)---1 (Informatica)
14/152 (BC Timișoara, Timba)1 (BCM Danzio)1 (Politehnica)----
13/142 (BC Timișoara, Timba)1 (BCM Danzio)1 (Politehnica)----
12/132 (BC Timișoara, Timba)1 (BCM Danzio)1 (Politehnica)----
11/121 (BC Timișoara)1 (BCM Danzio)1 (Politehnica)-1 (Universitatea)--
10/111 (BC Timișoara)1 (BCM Danzio)1 (Politehnica)----
09/101 (ELBA)1 (BCM Danzio) 1 (Politehnica)---1 (Futsal Poli)
08/091 (ELBA)-1 (Politehnica)---1 (Futsal Poli)
07/081 (ELBA)-1 (Politehnica)---1 (Futsal Poli)
06/071 (ELBA)-1 (Politehnica)1 (Universitatea)--2 (Futsal Poli, Informatica)
05/061 (ELBA)-1 (Politehnica)---1 (Futsal Poli)
04/051 (ELBA)-1 (Politehnica)1 (Universitatea)-1 (Poli Tender)1 (Futsal Poli)
03/041 (ELBA)-1 (Politehnica)--1 (Poli Tender)-
02/031 (ELBA)-1 (Politehnica)----
01/021 (ELBA)-1 (Politehnica)----
00/011 (ELBA)-1 (Politehnica)----
99/001 (ELBA)---1 (Universitatea)--
98/991 (ELBA)--1 (ILSA Universitatea)1 (Universitatea)--
97/981 (ELBA)-1 (Politehnica)1 (ILSA Universitatea)-1 (Universitatea Guban)-
96/971 (ELBA)1 (Universitatea Avanpost)-1 (Politehnica AEM)1 (Universitatea)--
95/961 (ELBA)1 (Universitatea)-1 (Politehnica AEM)1 (Universitatea)--
94/951 (ELBA)1 (Universitatea)-1 (ILSA)1 (Universitatea)--
93/941 (ELBA)1 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Universitatea AEM)1 (Universitatea)--
92/931 (ELBA)-1 (Universitatea)2 (Politehnica AEM, ILSA)1 (Universitatea)--
91/921 (ELBA)1 (Politehnica CSS)1 (Politehnica)1 (Politehnica AEM)1 (Universitatea)--
90/911 (ELBA)1 (Politehnica CSS)1 (Politehnica)-1 (Politehnica)--
89/901 (ELBA)-1 (Politehnica)1 (Constructorul)1 (Politehnica)--
88/891 (ELBA)-1 (Politehnica)1 (Constructorul)1 (Politehnica)--
87/881 (ELBA)1 (Politehnica CSS)1 (Politehnica)1 (Constructorul)1 (Politehnica)--
86/87-1 (Universitatea)1 (Politehnica)-1 (Universitatea)--
85/86-1 (Universitatea)1 (Politehnica)-1 (Universitatea)--
84/85-1 (Universitatea)1 (Politehnica)-1 (Universitatea)--
83/84-1 (Universitatea)1 (Politehnica)1 (Constructorul)1 (Universitatea)--
82/83-1 (Universitatea)1 (Politehnica)1 (AEM Universitatea)---
81/82-1 (Universitatea)1 (Politehnica)1 (Constructorul)1 (Universitatea)1 (Universitatea)-
80/811 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Politehnica)2 (Universitatea, Constructorul)1 (Universitatea)1 (Universitatea)-
79/801 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Politehnica)1 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Universitatea)-
78/791 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Politehnica)1 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Universitatea)-
77/781 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Politehnica)2 (Universitatea, Constructorul)1 (Universitatea)1 (Universitatea)-
76/771 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Politehnica)1 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Universitatea)-
75/761 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Politehnica)1 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Universitatea)-
74/751 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Politehnica)1 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Universitatea)-
73/742 (Universitatea, Voința)1 (Universitatea)1 (Politehnica)2 (Universitatea, Constructorul)1 (Universitatea)1 (Universitatea)-
72/731 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Politehnica)1 (Universitatea)-1 (Universitatea)-
71/721 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Politehnica)1 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Universitatea)-
70/711 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Politehnica)1 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Universitatea)-
69/701 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Politehnica)1 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Universitatea)-
68/691 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Politehnica)1 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Universitatea)-

FOTOREPORTAJ | Ruinele sportului timișorean (III): Dacia, Circumvalațiunii, Voința

Au fost ani în care numărul de terenuri de fotbal din Timișoara era insuficient pentru a face față numărului de echipe. Terenurile din cartiere erau luate cu asalt de formațiile de categorie inferioară, orașul având aproximativ 30 de team-uri din Divizia A până la Campionatul Municipal până în 1990. Vorbim astăzi de trei terenuri pe care bălăriile încă nu s-au instalat de-a binelea (două dintre ele chiar sunt încă în circuit), dar care din cauza nepăsării proprietarilor au rămas înghețate în timp.

DACIA

Stadionul „Dacia”, încadrat de străzile Mircea cel Bătrân și Ciocârliei, a rămas ultima dovadă a fotbalului care s-a jucat odinioară în Mehala. Cartierul alipit Timișoarei în 1910 a devenit cunoscut în întreaga țară în perioada interbelică pentru exportul de… fotbaliști, un număr semnificativ de internaționali făcând cunoștință cu mingea pe maidanele și terenurile improvizate din zonă.

Pe „Dacia” și, implicit, în Mehala, nu se mai joacă fotbal la nivel organizat. Iar asta de mai bine de șapte ani. Ultima grupare care a activat pe acest teren a fost echipa-satelit a CFR-ului, în sezonul 2008/2009, în eșalonul al patrulea. Deși n-a mai avut o gazdă din deceniul trecut, terenul din Mehala e tuns cu regularitate (lucru neobișnuit pentru alte stadioane neocupate din oraș). Totuși, ieșirea din circuitul competițional se simte din plin: porțile, o parte a gardului, fostele vestiare și ceea ce a mai rămas din tribună sunt toate năpădite de rugină. Gardul de beton dinspre strada Mircea cel Bătrân stă să cadă, pe când dinspre Ciocârliei se poate intra în voie pe teren, fără opreliști. De altfel, ieri, când am vizitat arena din Mehala, am întâlnit pe gazon trei puști din zonă, care băteau mingea în fața uneia dintre porți, supravegheați de bunicul unuia dintre ei.

Ani în șir, aici a evoluat Dacia, echipa fostei Fabrici de Pâine, care funcționa pe strada Gheorghe Lazăr. Cea mai importantă realizare a „brutarilor” s-a consemnat în sezonul 1993/1994, atunci când Dacia a fost campioana județului Timiș, însă a pierdut barajul de promovare în eșalonul terț în fața echipei Vega Caransebeș.

A fost o perioadă extrem de fastă pentru echipa pregătită de fostul jucător al Politehnicii, Doru „Pinto” Vușcan, care avea în echipă doi dintre fotbaliștii care, cu doar patru ani în urmă, o eliminau pe Atletico Madrid din Cupa UEFA: Vasile Ionuț și Adi Bungău. Dacă tot aminteam de barajul din 1994, să dăm citire echipei utilizate în manșa tur, disputată pe „Dacia”, în fața a 1.200 de spectatori: Pârva – Ionuț – Duțu (cpt.), Gligorovici, Tanasoglu – Mirescu, Barc, Bungău (67, Suboni), Koller (73, Nicolici) – Faimoc, Olasz. Pentru Dacia deschidea scorul Olasz, în minutul 15, după o centrarea a lui Gabi Koller, în vreme ce gugulanii au stabilit scorul final, 1-1, în minutul 79, prin… Călin Rosenblum, cel ce cu doi ani în urmă juca pentru Poli în fața lui Real Madrid. Și încă un amănunt interesant: Vega Caransebeș era antrenată la vremea respectivă de Costică Rădulescu! Returul avea să le dea câștig de cauză cărășenilor, care s-au impus cu 1-0 pe teren propriu și au obținut promovarea în Divizia C. Trebuie spus că în sezonul imediat următor, Dacia a luat-o la vale și a retrogradat în Campionatul Județean, revenind spre fnalul anilor ’90, pentru două prezențe sporadice în „D”, în sezoanele 1997/1998 și 1999/2000. După care i se pierde urma…

CIRCUMVALAȚIUNII

De ani buni, terenul încadrat de blocuri din zona Circumvalațiunii e utilizat doar de juniorii de la CSS Bega. Un teren răsărit la mijlocul anilor ’70, odată cu blocurile din zonă, dar care nu a fost niciodată la standarde, nici în ceea ce privește suprafața de joc și nici tribunele. De altfel, gardul împrejmuitor al arenei e compus din… pereți de bloc și diverse alte materiale, rămase după construcția „cutiilor de beton” din cartier.

Cea mai stringentă problemă a arenei o reprezintă suprafața de joc, extrem de denivelată și lipsită de iarbă pe anumite porțiuni. Poate n-ar fi atât de grav dacă aici și-ar desfășura activitatea o echipă de amatori, care ar bate stângaci mingea la final de săptămână ori cu prilejul sărbătorilor legale. În Circumvalațiunii activează însă un club cu profil juvenil, pe acest maidan semi-igienizat deprinzând copiii și juniorii tainele fotbalului… Două vorbe și despre micuța tribună dinspre strada Teiului: mai rezistă câteva scaune dintre cele montate în deceniul trecut. În rest, ciment și vegetație bogată. De altfel, nu știu cine ar avea curajul să se avânte în partea dreaptă a tribunei, către strada Gheorghe Lazăr, unde și-au făcut loc câteva tufe…

Pe acest teren s-a jucat fotbal de Divizia C până în urmă cu 25 de ani. Inițial, aceasta era arena proprie a celor de la Constructorul, o echipă cu prezențe episodice în eșalonul terț (sezoanele 1975/1976, 1982/1983 și 1983/1984). Ulterior, aici s-a stabilit Energia Timișoara, ajunsă în „C” în urma unei fuziuni de scurtă durată cu Auto. Echipa a rezistat trei sezoane la acest nivel, din 1988 până în 1991.

Să facem cunoștință cu echipa care a luat startul în ultimul sezon de „C” în Circumvalațiunii! Susținută de Antrepriza de Construcții Montaj (actualul Constructim), Energia a început ediția 1990/1991 cu Octavian Foale în rolul de antrenor principal și cu următorul lot: Caraivan, Bazoșan, Badea – portari; Cazac, Bordeianu, E. Foale, Franț, Trițoiu, Oancea, Titi Nicolae, Huruială, Preda, Țarălungă, Belea, Dodă, Drăgușin, Petcu, Miclea, Zah. Energia a încheiat respectivul sezon departe de grijile retrogradării, pe locul 8, dar s-a desființat în vara anului 1991.

VOINȚA (FRATELIA)

Vorbim despre unul dintre cele mai vechi terenuri de fotbal ale Timișoarei. Pe terenul încadrat de străzile Gavril Musicescu, Ulpia Traiana și Arcidava, cunoscut sub numele generic „Voința”, se bate lobda încă de prin anii ’20. Aici și-a desfășurat activitatea echipa cartierului, Fratelia, o protagonistă a Campionatului Orășenesc până după cel de-al Doilea Război Mondial. Iată una dintre cele mai vechi alcătuiri ale echipei amintite: Schoffer – Czako, Horvath – Nuber, Turak, Nagy – Fisch, Andresz, Lehnert, Sturm, Szili, o așezare utilizată în sezonul 1928/1929. Una dintre ultimele formule a fost folosită în ediția 1945/1946, atunci când Fratelia a câștigat Campionatul Orășenesc, categoria a II-a: Momirov – Covaci, Bolvari – Paloczy, Staron, Alașu – Takacs, Marosi, Molnar, Cojan, Toldi.

După dispariția echipei Fratelia, pe acest teren s-a perindat o puzderie de echipe. Venind spre zilele noastre, începând cu anii ’90, aici au activat Azur Timișoara (divizionară D), până în sezonul 1996/1997, când se consemnează fuziunea cu Timișul Șag, Solventul Timișoara (ani la rând în Campionatul Județean, până în vara anului trecut, când „chimiștii” au aruncat prosopul) și Luceafărul Timișoara, care utilizează acest teren și în prezent. Vorbim despre școala de fotbal a familiei Foale, inițiată de seniorul Octavian, ajutat în pregătirea juniorilor de cei trei fii ai săi, Antonio, Emanuel (Manu) și Angelo.

Terenul „Voința” a fost singurul dintre cele vizitate pe care am găsit funcționând un aspersor. De altfel, după cum se poate observa și în imaginile de mai sus, terenul nu arată deloc rău, având în vedere că suprafața de joc a fost, în ultimii ani, principalul minus al acestei baze. Din păcate, clădirea vestiarelor, care dă în strada Musicescu, se găsește într-o stare deplorabilă, deși s-au mai efectuat cosmetizări minime de-a lungul ultimilor ani. Geamurile sparte și poarta ruginită de la intrarea principală, de pe strada Ulpia Traiana, ne oferă cadrul dezolant al unei arene destinate (la fel ca și Circumvalațiunii) creșterii de copii și juniori.

Așadar, arene pe care încă se mai bate mingea, în cadru mai mult sau mai puțin organizat. Terenuri de fotbal rămase încă „în picioare”, dar care par desprinse din vremuri de mult apuse, lăsate în bună măsură de izbeliște de actualii proprietari și care ar merita, fără doar și poate, o soartă mai bună.

Liga a IV-a | Voința, sub semnul cifrei 7; Cartonașe roșii, împărțite precum pliantele la Gara Mare

12143222_1048772405146460_2619760783091924950_n

Ghiroda merge „ceas” sub comanda lui Paul Codrea

S-a scurs și etapa a XII-a din „D”-ul timișean, una bogată în goluri, semn că ploile ce s-au abătut în ultimele zile asupra Banatului au însemnat belșug. Ce-i drept, nu pentru toate competitoarele, unele echipe mulțumindu-se să încaseze. Nimic nou în vârf, acolo unde Mașlocul își menține avansul de trei lungimi față de Ripensia. În schimb, Făgetul a rămas singur pe ultimul loc al ierarhiei. Băieții lui Brazovan au luat azi șapte în fieful unei nou-promovate, iar Flacăra aprinde… „lanterna roșie”.

***

Etapa a început vineri, cu o surpriză, cel puțin prin proporțiile scorului. Unirea a cedat la scor de neprezentare, chiar pe Aranca, în compania trupei din Gătaia, pentru care au punctat Barburescu, antrenorul-jucător Bungău și Stoica. Băieții lui Nae Căprărescu pierd astfel contactul cu podiumul, de care înaintea acestei runde erau destul de aproape.

***

Sâmbătă dimineață s-a consumat „grosul” rundei, atenția fiind împărțită în special pe jocurile disputate de primele două clasate, Voința Mașloc și Ripensia. Cele două își continuă dueluri de la distanță, înregistrând victorii clare. La Covaci, băieții lui Adi Șețu au înscris de șapte ori în poarta trupei din Peciu Nou, care din prima repriză a fost forțată să-l treacă între buturi pe fundașul Hoța. Pe „Tehnomet”, Ripensiei i-a revenit cheful de tenis, inspirată probabil și de terenurile de zgură din incinta bazei. 6-1 cu Avântul Periam, jumătate dintre reușite purtând semnătura senegalezului Mediop.

***

La Gara Mare, cartonașele au fost la mare căutare, cu ocazia duelului dintre CFR și Giarmata Vii. Centralul Dorian Barzuca aproape că și-a descusut buzunarul, arătând de 9 „galbene” și nu mai puțin de 4 „roșii”. De la CFR a fost trimis la cabine Florei, în timp ce oaspeții au încheiat cu trei eliminați: Constantin Popa, Tiberiu Bokor și Ema Pătrașcu. Meciul s-a încheiat la egalitate, 1-1, iar „leoparzii” consemnează primul punct pe teren propriu din actualul sezon.

***

„Cocoșii” lui Ghiță Chimiuc și-au pierdut din răutate. Dintr-o sperietoare a echipelor cu pretenții, având și renumele unei defensive închise ermetic, trupa din Orțișoara a luat șapte în ultimele două etape. Ieri, pe arena din Plopi, Ghiroda a punctat de 3 ori în poarta Cocoșului, prin Baranyi, Mancaș și Gavriluță. Iar Paul Codrea și elevii săi se mențin la egalitate de puncte cu ultima clasată a podiumului, ACS Poli II. Dacă tot veni vorba de „satelitul” prim-divizionarei, să spunem că băieții lui Adrian Săvoiu n-au avut probleme la Șag, unde s-au impus cu 6-1. Iar durerile de cap sunt din ce în ce mai acute pentru Ianoșev și ai săi, care au ajuns la 10 eșecuri în acest sezon.

***

În cele două jocuri de astăzi, am consemnat rezultate conforme cu calculele hârtiei. Surprinde doar scorul de maidan înregistrat la Biled, unde Voința a perforat de șapte ori poarta Făgetului. Antrenorul-jucător Cornel Mihalache și-a trecut în cont o „triplă”, iar tabela a fost închisă de… portarul Nicu Bogdan, care a înscris din penalti. Viață grea în continuare și pentru AS Murani, care a înregistrat un nou eșec acasă, 1-2 cu Jimbolia. Băieții lui Ilie Rotariu s-au impus prin punctele semnate de Macovei și Niță, după ce Raul Costescu deschisese scorul pentru gazde.

***

Lupta se încinge și în clasamentul golgheterilor, unde avem de a face cu un duel „în familie” pentru supremație, între doi ripensiști. Iată ierarhia actualizată a marcatorilor:

17 goluri: Florin Nanu (Ripensia);
16 goluri: Ndiaye Mediop (Ripensia);
13 goluri: Alexandru Moricz (Pobeda);
11 goluri: Baranyi (Ghiroda);
9 goluri: Amarinei (Mașloc);
8 goluri: Cosur (Periam), R. Costescu (Murani);
7 goluri: Făgețan (Orțișoara), Bălace (Dumbrăvița), Mailat (ACS Poli II), Magdaș (Mașloc);
6 goluri: Briciu (Ripensia), Trifu (Ripensia), Sorescu (ACS Poli II), Pătrașcu (Lorena);
5 goluri: Blănaru (Ripensia), Hodiș (Dumbrăvița), Ițu (Periam), Gh. Stoianov (Pobeda), Barburescu (Gătaia), L Stoica (Gătaia), Tomescu (Biled), A. Niță (Jimbolia);
4 goluri: Golda (ACS Poli II), Tranculov (Pobeda), B. Steop (ex-Ghiroda), Dumiter (Orțișoara), Kalapiș (Pobeda), Libong (Murani), Apro (Gătaia), G. Popa (CFR), Vișan (Dumbrăvița), Ardelean (Jimbolia), D. Crișan (CFR), S. Budur (Ghiroda), Ciumacenco (Peciu Nou), Șandru (Mașloc), Sturz (ACS Poli II), Rațiu (Dumbrăvița), Ungureanu (Ripensia).

***

„D” Timiș, etapa a XII-a, rezultate și marcatori:

Unirea Sânnicolau Mare – Progresul Gătaia 0-3 (Barburescu, Bungău, Stoica)
Timișul Șag – ACS Poli II 1-6 (Șurpanu – Sturz 2, Sorescu, Sântean, Mailat, Pădurariu)
CFR Timișoara – Lorena Giarmata Vii 1-1 (Danci – ag. – Pătrașcu)
Pobeda Dudeștii Vechi – CS Dumbrăvița 3-1 (Moricz 2, Roșu – Rațiu)
Ripensia Timișoara – Avântul Periam 6-1 (Ungureanu, Mediop 3, Nanu, Herțanu – Cosur)
CS Ghiroda – Cocoșul Orțișoara 3-0 (Baranyi, Mancaș, Gavriluță)
Voința Mașloc – AS Peciu Nou 7-0 (Magdaș 2, Ilie, Bogdan, Șchiopu 2, Hrițcan)
Voința Biled – Flacăra Făget 7-0 (Mihalache 3, Tomescu, Berbece, N. Bogdan)
AS Murani – Marcel Băban Jimbolia 1-2 (R. Costescu – Macovei, A. Niță)

Timișoara mai pierde o echipă de tradiție! La Solventul s-au tras obloanele

11210485_907071586019040_3609923338550737109_nFotbalul timișorean mai pierde o bucățică din istoria sa. După ce în ultimii 25 de ani s-au desființat, în medie, mai mult de două echipe din Timișoara pe an, acest trend descendent continuă. Solventul nu va mai participa în ediția 2015/2016 a Campionatului Județean, care începe în weekend. Decizia a fost luată aseară, în urma unei ședințe între componenții lotului, practic, cei ce au susținut financiar echipa în ultimele trei sezoane.

Solventul Timișoara a luat ființă la începutul anilor ’70, iar vreme de peste un sfert de veac a activat în Campionatul Municipal, componența echipei fiind alcătuită din angajații combinatului. Interesant este că perioada cea mai bună a echipei „chimiștilor” s-a consemnat după ce fabrica și-a încetat activitatea, în 1998. În anul următor, Solventul a promovat în premieră în Campionatul Județean, eșalon în care a activat apoi neîntrerupt, vreme de 16 ani.

Printre performanțele notabile ale Solventului, se numără un loc 2 și un loc 3 în Campionatul Județean, în deceniul trecut, precum și câștigarea Cupei de Iarnă pentru „Județ” (6-1 cu Voința Valcani) și a Supercupei de Iarnă (1-0 cu Unirea Giroc), ambele în 2005. Solventul a mai disputat o finală a Cupei de Iarnă, în 1999, la chiar prima participare, însă a pierdut ultimul act în fața celor de la Petrom Timișoara.

10155199_809231372469729_1436734204834624838_nDe-a lungul vremii, echipa a fost susținută de câțiva oameni inimoși, atașați de echipa ce activa pe arena „Voința” din Fratelia, însă ultimii trei ani au fost, cu siguranță, cei mai dificili. Toate costurile au fost suportate chiar de către jucători, cheltuielile pentru un sezon, fie el și de Campionat Județean, nefiind deloc de neglijat (peste 10.000 de lei). Chiar și în aceste condiții, Solventul s-a situat de fiecare dată departe de zona periculoasă a clasamentului: locul 8 în 2012/2013, locul 12 în 2013/2014 și locul 10 în sezonul trecut.

Jucătorii și conducerea au discutat aseară, într-o ședință, viitorul echipei, ajungându-se la o concluzie sumbră: nu mai există resurse, nici financiare, nici umane, pentru a continua. În aceste condiții, e de așteptat ca locul Solventului, rămas vacant, să fie ocupat, pe ultima sută de metri, de o altă echipă (și pretendente ar fi!).

Să mai spunem că în returul ediției trecute de campionat, Solventul Timișoara a evoluat în „exil”, la Dragșina și Moșnița Nouă, nemaifiind acceptată pe terenul din Fratelia, acolo unde își disputa de ani buni meciurile de acasă.

Campionatul Județean Timiș pornește așadar la drum în weekend, cu doar două echipe din Timișoara înscrise la start: Tricoul 1 Iunie (practic, ultima „clasică” a fotbalului timișorean la nivel județean) și nou-promovata Ripensia Primavera.

Timișoara rămâne cu o singură reprezentantă în Liga Națională

10629630_803169449726303_5547799534578785719_nBC Timișoara va rămâne singura prim-divizionară de baschet masculin din orașul de pe Bega în ediția 2015/2016. Ședința Biroului Federal, desfășurată astăzi, la sediul Federației Române de Baschet, a stabilit componența Ligii Naționale masculine, precum și sistemul competițional pe sezonul următor, unul care a suferit câteva modificări importante.

12 formații vor lua startul în ediția 2015/2016 a Ligii Naționale masculine: Steaua CSM EximBank București, U BT Cluj, Energia Târgu Jiu, BCMU Pitești, BC Mureș Târgu Mureș, CSM Oradea, BC Timișoara, CSU Sibiu, Gaz Metan Mediaș, SCMU Craiova, Dinamo București și CSU Galați, ultime e două fiind nou-promovate.

Lipsește, așadar, BC Timba Timișoara, galben-negrii retrogradând la finele ediției trecute, în care s-au clasat pe locul 12, penultimul. Totuși, conducerea formației timișorene aștepta un wild card din partea FRB, care la o ședință anterioară hotărâse ca la viitoarea ediție numărul participantelor să fie par. Între timp, campioana en titre, CSU Asesoft Ploiești, a renunțat la înscrierea în campionat, astfel că nu a mai existat necesitatea invitării celor de la Timba. Ultima variantă pentru ca timișorenii să continue pe prima scenă era neînscrierea echipei Gaz Metan Mediaș, care se confruntă cu mari probleme de ordin financiar, însă ardelenii vor continua pe prima scenă, înscriindu-se pentru viitoarea ediție înaintea datei limită.

Timișoara s-a bucurat de prezența a două formații pe prima scenă a baschetului masculin românesc vreme de trei sezoane consecutiv, din 2012, până în anul acesta. O situație care înaintea promovării celor de la Timba în prima divizie se mai consemnase în ediția 1973/1974, când pe lista participantelor în elită se aflau timișorenele Universitatea și Voința.

Schimbări în sistemul competițional

Reducerea numărului de participante la 12 echipe aduce cu sine și o serie de modificări a sistemului de desfășurare al competiției. Sezonul regular va cuprinde două faze: 22 de runde, în care cele 12 competitoare vor evolua fiecare cu fiecare, urmând ca apoi primele șase clasate să continue să joace în sistem tur-retur, așa cum vor face și ultimele șase. În total, fiecare echipă va disputa 32 de meciuri în sezonul regular.

Play-off-ul va cuprinde tot opt echipe, primele șase din prima fază (care vor intra în ordinea clasării pe care o vor avea după cele 32 de etape), plus primele două clasate ale grupei 7-12. Ocupantele locurilor 11 și 12 vor retrograda direct în Liga I (eșalonul secund), fără a se mai organiza play-out.