Timișoara a rămas de aproape trei ani fără o reprezentantă la nivel de seniori în voleiul feminin. În vara lui 2010, echipa Universității a ales să nu se mai înscrie în liga secundă, din lipsă de fonduri. Salvarea ar putea veni din Circumvalațiunii, acolo unde se discută despre formarea unei echipe de A2, în princpal din junioarele care sunt pe punctul de a-și încheia perioada de ucenicie. E așteptat însă în continuare omul care să sprijine financiar un astfel de proiect, mai ales că la acest nivel cheltuielile nu ar fi prea ridicate.

În 2006, prim-divizionara Poli Tender Timișoara se retrăgea din competiție, în plin campionat, după ce cunoscutul afacerist și-a retras sprijinul de la echipă. În 2010, după patru ani de „comă” în eșalonul secund, voleiul feminin timișorean și-a dat ultima suflare, CS Universitatea hotărând să nu se mai înscrie în campionat, tot din lipsa suportului financiar. De aproape 3 ani, voleiul feminin din Timișoara nu mai există decât la nivel de junioare, prin secțiile clubului CSS Bega. Iar speranța reînnodării unei tradiții vechi de peste șase decenii pare să vină tot de acolo.

De câteva săptămâni, la sala „Mircea Albu” din Circumvalațiunii se discută despre înscrierea unei echipe de senioare în liga secundă. Beneficiile ar fi multiple, în condițiile în care, în prezent, fetele care încheie junioratul n-au încotro să se îndrepte, singura variantă fiind părăsirea orașului. În plus, Timișoara ar putea atrage jucătoare și din alte localități, fiind vorba de unul dintre cele mai mari centre universitare din țară.

Directorul clubului CSS Bega, Romulus Rașca – la rândul său fost voleibalist al Politehnicii – trage speranțe ca în lunile următoare să poată fi atrași câțiva sponsori în jurul acestei idei, mai ales că o divizionară secundă de volei nu necesită o cheltuială foarte ridicată. „Avem o generație de viitor, care ar putea să crească în sistemul divizionar. În plus, Timișoara reprezintă un miraj mai ales prin facultățile de aici, care ar putea atrage sportive și din alte părți. Perspective sunt, însă trebuie să existe echipa. Dacă ai un nucleu, poți găsi resurse pentru a-l plomba. În plus, sunt și cheltuieli, chiar dacă nu foarte ridicate, legate de baremurile de arbitraj, deplasări, care sunt destul de lungi, plus că și vizita medială costă la seniori. Trebuie să existe un minimum minimorum în cont, dar și acei bani trebuie să vină de undeva”, ne-a declarat Romulus Rașca.

„Nu mai sunt oamenii inimoși de demult”

Ideea revenirii voleiului feminin timișorean în sistemul divizionar e sprijinită și de profesoara Doina Moț, la rândul ei fostă voleibalistă de renume a României. În opinia fostei conducătoare a olimpismului din Timiș, capitala Banatului duce lipsă de oameni sufletiști, care să își dorească o implicare în volei.

„Depinde cine se va bate pentru această echipă. Trebuie ca pe lângă antrenori să mai existe și alți oameni care să sprijine această idee. Trebuie convinși cei care au puterea. Din păcate, din ceea ce constatăm în prezent, nu mai sunt aceeași oameni inimoși în voleiul timișorean care erau mai demult. Trebuie să-i găsim probabil în altă parte și să-i aducem aici, pentru că în Timișoara nu știu dacă mai există cineva, cel puțin eu nu cunosc”, ne-a declarat Doina Moț.

Fosta mare sportivă îl dă ca exemplu unic în acest sens pe Sorin Grădinaru, cel care, prin încăpățânarea sa, a reușit să țină în viață voleiul masculin. „Sorin Grădinaru e un exemplu extraordinar. Eu l-am tot certat că s-a lăsat atât de devreme de activitatea de jucător, pentru că eu cred că putea ajuta mai mult echipa și din această postură, pe lângă cea de antrenor. Mă doare sufletul pentru el, pentru înfrângerile pe care nu le merită”, ne-a mai spus Doina Moț.

Situație similară, cu 45 de ani în urmă.

Doina Moț s-a născut în 1938, la Codlea, a fost campioană cu Rapid București și componentă a echipei olimpice a României, care s-a clasat pe un onorant loc 4 la Tokyo, în 1964. În a doua jumătate a anilor ’60, s-a stabilit la Timișoara, unde s-a și căsătorit. Pe Bega plutea însă și atunci un dezastru similar cu cel de astăzi în voleiul feminin, orașul neavând echipă din 1963, de când CFR-ul a retrogradat din elită.

„Eu când am venit din București, nu exista volei feminin la Timișoara. Veneam după Jocurile Olimpice de la Tokyo, obișnuită cu un regim de trei antrenamente pe zi, iar aici n-am găsit nimic, nu-mi găseam locul. M-am apucat de tenis de câmp, dar marea mea pasiune era voleiul. Am reușit atunci să înființez o secție feminină la Universitatea, împreună cu Doru Jitaru. Am adunat câteva jucătoare rămase din fosta echipă, am mai atras câteva și din afară. Am reușit să facem rapid o echipă bună, în primul an am și promovat în Divizia A, unde am rămas constant ani buni. Eu am jucat până la 36 de ani, am fost căpitanul acestei echipe”, ne-a povestit Doina Moț.

Echipa feminină a Universității a promovat în 1968, iar după numai doi ani a reușit o clasare în buza podiumului, în spatele tripletei formate din Penicilina Iași, Dinamo și Rapid. Secretul? Unitatea de grup și, mai ales, publicul, care umplea până la refuz tribuna sălii Olimpia la fiecare meci al fetelor.

„Nu aveam o echipă formidabilă, dar fetele erau foarte simpatice, ne-am înțeles foarte bine, în ciuda diferenței de vârstă, pentru că unora dintre ele le eram deja profesoară la facultate. Am format o echipă bună de tot. La toate meciurile pe care le-am disputat acasă, chiar și după construcția sălii Olimpia, tribuna era arhiplină. De multe ori, rămânea lumea pe afară. Aveam o galerie foarte consistentă, care ne-a împins către câteva victorii formidabile. Am reușit, de exemplu, să batem Dinamo, care în acea perioadă era de neatins pe plan intern”, ne-a mai mărturisit Doina Moț.

Voleiul feminin în Timișoara

• Timișoara a fost singurul oraș din afara capitalei, reprezentat la prima ediție a Diviziei A de volei feminin. În 1950 au participat doar patru echipe: Locomotova CFR, Flacăra București, CSU București și Progresul Timișoara.
• Echipa Universității, înființată la insistențele Doinei Moț, a rezistat 12 sezoane la rând în elită, din 1969, până în 1980.
• Ultima prezență a Timișoarei în prima ligă de volei feminin s-a consemnat în ediția 2005/2006, prin formația Politehnica Tender.