Liga secundă de handbal feminin începe din nou cu derby-ul Timișoarei

555949_485126794882611_1744785317_n
Federația Română de Handbal a stabilit programul pentru viitoarea ediție a Diviziei A feminine, iar în Seria B, runda inaugurală programează, pentru al treilea an la rând, derby-ul capitalei Banatului. CS Timișoara și Universitatea se vor afla față în față pe 21 septembrie, cu formația pregătită de Sorinel Voicu în postura de gazdă.

Programarea derby-ului timișorean în prima rundă a campionatului tinde să devină o tradiție. La fel ca și în 2011 și 2012, noua ediție a Diviziei A va începe cu duelul dintre CS Timișoara și Universitatea. Partida va avea loc sâmbătă, 21 septembrie, în sala „Constantin Jude”.

În ultimii doi ani, CS Timișoara și-a asigurat de fiecare dată un start cu dreptul în compania rivalei locale. În 2011, la debutul oficial al pe atunci nou-înființatei CST, fetele lui Sorinel Voicu s-au impus categoric în fața „studentelor”, scor 40-25 (18-11), într-un meci considerat în deplasare. CST a trecut clar de „U” și la începutul ediției 2012/2013, la o diferență sensibil mai mică, 35-24, 17-11 la pauză.

În viitoarea stagiune, seria vestică a Diviziei A de handbal feminin adună la start 12 competitoare. Din păcate, având în vedere situația financiară de la ambele formații timișorene, e greu de crezut că orașul de pe Bega ar putea spera la o revenire în elită, acolo unde nu s-a mai regăsit din sezonul 2006/2007.

Iată programul turului de campionat pentru cele două echipe timișorene:

Etapa 1 (21 septembrie): CS Timișoara – Universitatea Timișoara
Etapa 2 (28 septembrie): Universitatea Timișoara – Universitatea „C-tin Brâncuși” Tg. Jiu; HC Alba Sebeș – CS Timișoara
Etapa 3 (5 octombrie): CS Timișoara – HCM Oradea, Mureșul Tg. Mureș – Universitatea Timișoara
Etapa 4 (12 octombrie): Universitatea Timișoara – CSM Slatina, CS Timișoara – Universitatea „C-tin Brâncuși” Tg. Jiu
Etapa 5 (19 octombrie): Mureșul Tg. Mureș – CS Timișoara, CSM Bistrița – Univeristatea Timișoara
Etapa 6 (26 octombrie): Universitatea Timișoara – Național Rm. Vâlcea, CS Timișoara – CSM Slatina
Etapa 7 (2 noiembrie): CSM Bistrița – CS Timișoara, SCM Universitatea Pitești – Universitatea Timișoara
Etapa 8 (9 noiembrie): Universitatea Timișoara – ACS Bowling Bobowling Sf. Gheorghe, CS Timișoara – Național Rm. Vâlcea
Etapa 9 (16 noiembrie): SCM Universitatea Pitești – CS Timișoara, Univeristatea Reșița – Universitatea Timișoara
Etapa 10 (23 noiembrie): HCM Oradea – Universitatea Timișoara, CS Timișoara – ACS Bowling Bobowling Sf. Gheorghe
Etapa 11 (30 noiembrie): Universitatea Reșița – CS Timișoara, Universitatea Timișoara – HC Alba Sebeș.

CS Timișoara, trei eșecuri în turneul de la Oroshaza

5310_509660255762598_918201026_n
Handbalistele de la CS Timișoara au participat în weekend la un turneu amical la Oroshaza, alături de cinci secund-divizionare maghiare. Fetele pregătite de Sorinel Voicu au pierdut toate cele trei jocuri disputate în țara vecină, ocupând astfel ultimul loc în clasamentul final al competiției.

CS Timișoara a testat, la finele săptămânii trecute, nivelul din liga a doua a Ungariei. Gruparea de pe Bega a pierdut toate cele trei jocuri disputate la Oroshaza, clasându-se ultima în ierarhia finală a întrecerii.

Timișorencele au început cu un duel contra grupării Szeged SE-Algyő. Formația maghiară a condus la pauză cu 18-12, pentru ca în repriza a doua să își mărească ecartul, pentru o diferență finală de 11 puncte, 35-24. Pentru CST, Alina Cioriciu a reușit 11 goluri, urmată de Bahuczki – 6, Iosin – 3, Pîrpăliță – 3 și Martin – 1.

Fetele lui Sorinel Voicu au suferit apoi o corecție drastică din partea gazdei turneului, Orosházi NKC. După prima jumătate de oră, secund-divizionara maghiară conducea cu 18-7, scorul final fiind extrem de concludent în ceea ce privește diferența dintre cele două grupări: 40-16. Obreja a fost de această dată principala marcatoare a formației din capitala Banatului, cu 6 goluri, restul punctelor fiind semnate de Martin – 4, Cioriciu – 3, Bahuczki – 2 și Țarina 1.

Duminică dimineața, CS Timișoara a disputat meciul decisiv pentru locul 5, în compania echipei Vasas Budapesta. Formația maghiară a luat o opțiune serioasă pentru victorie încă de la pauză, atunci când tabela indica 21-10 în favoarea acestora. Diferența a continuat să se mărească și în partea secundă, la finele celor 60 de minute ajungându-se la 39-18. Alina Cioriciu a fost din nou principala marcatoare a timișorencelor, cu 9 reușite, urmată de Bahuczki – 4, Petrușe – 2, Istrate – 2 și Țarina – 1. Pentru Vasas, Turcsányi a punctat de 8 ori, în vreme ce Komsa a scuturat de 6 ori plasa.

Turneul de la Oroshaza a fost câștigat de Szekszárdi FGKC, care a dispus în ultimul act, cu 30-19 (13-9) de gazda întrecerii. Iată ierarhia finală:

1. Szekszárdi FGKC
2. Orosházi NKC
3. Eszterházy KFSC-Globál Safe
4. Kézilabda Szeged SE-Algyő
5. Vasas SC
6. CS Timișoara

Cristian Gațu, despre handbalul timișorean: „Simona Arghir și Doina Cojocaru se răsucesc în mormânt”

Simona Arghir Sandu (1948-1995) și Doina Băicoianu Cojocaru (1948-1996), două dintre numele uriașe ale handbalului timișorean

Simona Arghir Sandu (1948-1995) și Doina Băicoianu Cojocaru (1948-1996), două dintre numele uriașe ale handbalului timișorean

Președintele Federației Române de Handbal, Cristian Gațu, s-a aflat vineri la Timișoara, cu ocazia aniversării a 65 de ani de la înființarea școlii sportive, rememorând puzderia de echipe valoroase de care beneficia odinioară  sportul cu mingea pe semicerc în această parte de țară. Fostul mare conducător de joc are încredere în Constantin Ștefan, noul antrenor al echipei masculine CH Politehnica, însă deplânge starea de-a dreptul rușinoasă în care a ajuns handbalul feminin la Timișoara.

Zona Banatului a fost, în mod tradițional, una în care handbalul și-a câștigat un loc de cinste. Imediat după cel de-al doilea război mondial, în Timișoara și în împrejurimi au apărut o puzderie de echipe, atât la masculin, cât și la feminin, care au alimentat timp de trei decenii, și poate chiar mai bine, echipele naționale. Și ce echipe naționale, România fiind o obișnuită a titlului mondial la băieți și chiar la fete (n.r. 1962).

Timișoara, Lugoj, Lovrin, Sânnicolau Mare, iar lista localităților de tradiție ale handbalului bănățean poate continua. După 1989, și mai cu seamă în ultimul deceniu, sportul cu mingea pe semicerc din această zonă a suferit un regres dramatic. Handbaliștii de la Politehnica au consemnat o singură campanie europeană din 2000 încoace. Iar de echipele feminine s-a ales praful. Decăderea unuia dintre cele mai importante centre ale handbalului românesc e sesizată, de la distanță, și de președintele FRH, Cristian Gațu.

„Venind spre Timișoara, mi-am făcut în memorie o retrospectivă. A nu se uita că acest oraș avea la un moment dat trei echipe de fete în prima ligă în același timp și două de băieți. Actualmente au o singură echipă de băieți, care se luptă cu lipsa banilor, dar care totuși rezistă foarte bine, și nimic la fete. E un regres clar, cu durere o spun. Asta ca să nu mai amintesc că în Timiș mai erau câteva echipe de mare valoare, printre care Lugojul sau Sânnicolau Mare, care au jucat în Liga Națională, iar acum se luptă cu greu pentru a exista. Dar să știți că e o boală care se ia, și Bucureștiul e în aceeași situație”, a declarat Gațu.

Fostul mare internațional mărturisește că i l-a sugerat președintelui Politehnicii, Ioan Silviu Doboși, pe Constantin Ștefan, cel ce în urmă cu aproape două săptămâni a fost prezentat drept noul antrenor al prim-divizionarei masculine. „Eu am încredere în Constantin Ștefan, pe care îl cunosc foarte bine. Am și avut o discuție cu domnul Doboși pe această temă. Dânsul s-a consultat cu mine și i-am spus că dintre numele pe care mi le-a enumerat, aș înclina către Ștefan. E treaba lui să confirme, dar e un om serios și dedicat performanței. Dacă nu reușește, pleacă, e normal”, a mai spus Gațu.

Despre handbalul feminin? „Mă doare!”

Una dintre marile pete de pe obrazul Timișoarei sportive e starea în care se află handbalul feminin în oraș. Cu 10 titluri de campioană, o Cupă a României și o finală de Cupa Campionilor, Universitatea e a doua formație românescă, după Oltchim, în ceea ce privește palmaresul. Astăzi, gruparea studențească bâjbâie în subsolul ierarhiei, lăsată de izbeliște de o conducere dezinteresată și ignorată de politicienii locului, care se bat cu cărămida în piept pentru performanțe minuscule, ce pălesc efectiv în comparație cu istoria acestei echipe. Tot în liga secundă a apărut, de doi ani, CS Timișoara, echipă ce era privită ca o soluție de redresare a handbalului feminin local, dar care a sfârșit acest sezon în genunchi, în partea inferioară a ierarhiei, la fel ca și „U”.

„Închid ochii când văd ce se întâmplă aici, pentru că mă doare. Dar e o problemă internă. Aici sunt două echipe de Divizia A care n-au alte adversare decât una pe cealaltă. Lucrul acesta strică foarte mult. Le-am spus-o mai demult celor de aici, să facă din cele două o singură echipă care să fie sprijinită. E adevărat, nici nu poți impune autorităților locale să sprijine o echipă moartă. Din istorie vă pot spune 30-40 de nume mari ale handbalului românesc care au plecat de aici, din Timișoara. Unele, care nu mai sunt printre noi, printre care Simona Arghir sau Doina Cojocaru, cred că se răsucesc în mormânt când văd ce se întâmplă în Timișoara. E o durere mare, eu sunt fanul trecutului, sunt direct interesat ca handbalul să se dezvolte, dar singur nu poți face nimic”, spune Cristian Gațu despre dezastrul prelungit al celui mai performant sport din istoria Timișoarei.

40 de ani de la o performanță de neimaginat în Timișoara de astăzi


Pentru cei care cunosc starea actuală a handbalului feminin de pe Bega, ar putea suna ca o păcăleală. Ei bine, e cât se poate de adevărat. La 1 aprilie 1973, Universitatea Timișoara disputa, la Bratislava, finala Cupei Campionilor Europeni. Calendaristic, au trecut doar 40 de ani, însă privind la ce s-a ales de acest sport în capitala Banatului, parcă și războaiele dacicie ni se par de dată mai recentă.

Așa arată astăzi sala în care „U” disputa finala CCE, în 1973

Dacă e să ne referim strict la sport, timișoreanul a ajuns să se fălească doar cu realizările din trecut. Clipe de glorie, despre care mulți doar au citit sau au auzit din poveștile părinților ori bunicilor. Cu mici excepții, sportul de pe Bega s-a scufundat în mediocritate și chiar anonimat. Iar autoritățile locale se felicită pentru realizări aflate doar pe hârtie, și acelea cu o miză minusculă.

În urmă cu exact 40 de ani, Timișoara era implicată în cel mai important joc al continentului la handbal feminin. La Bratislava, jucau cu trofeul Cupei Campionilor Europeni pe masă, deținătoarea acestuia, Spartak Kiev, și Universitatea lui Constantin Lache, o grupare ce la vremea respectivă domina cu autoritate semicercul românesc. Un moment pe care astăzi ne e greu să ni-l și imaginăm, în condițiile în care, cele două grupări divizionare ale orașului se zbat în a doua jumătate a ligii secunde, fără absolut nicio perspectivă.

Constantin Lache, făuritorul multiplei campioane de la Timișoara

În primăvara lui 1973, campioana României, Universitatea Timișoara, a izbutit o campanie de senzație în cea mai importantă competiție continentală. Din optimile întrecerii, s-a calificat, fără joc, în fața italienilor de la Staos Pessacati, grupare ce nu s-a mai înscris în CCE. Sferturile de finală au scos însă la iveală o grupare bănățeană în vână, care avea să se califice în „careul” de ași cu o dublă victorie în fața echipei Fredriksberg Copenhaga: 13-10 la Timișoara și 11-8 în Danemarca. În semifinale, timișorencele au avut o misiune mult mai grea, în fața grupării est-germane SC Leipzig, în fața căreia s-au calificat fără să învingă: 7-7 în sala Olimpia și 9-9 pe tărâm nemțesc.

Cristina Metzenrath („U” Timișoara): 103 selecții și 149 de goluri la echipa națională

Marea finală, programată în sala „na Pasienkoch” din Bratislava, le-a opus pe Universitatea Timișoara și Spartak Kiev, grupare ce câștigase competiția și cu un an în urmă. De altfel, trupa din actuala capitală a Ucrainei era, la vremea respectivă, principala forță din handbalul feminin european, construită de marele antrenor Igor Turcin. Fetele lui Constantin Lache nu au reușit să reziste asaltului sovietic și au rămas destul de rapid în urmă, având la pauză un deficit de 5 goluri (3-8). Până la final, Spartak s-a detașat, terminând jocul cu un ecart de nouă lungimi, 17-8.

În formația timișoreană, se remarcau în mod special Cristina Metzenrath și Hilda Hrivnak, titulare în echipa națională, vicecampioană mondială în același an. Nu trebue uitat nici făuritorul echipei de aur a Timișoarei, Constantin Lache, de la a cărui dispariție se vor împlini, în august, trei ani.

În anii ’60-’70, Universitatea Timișoara a cucerit 10 titluri de campioană națională, performanță pe care a reușit să o depășească doar Oltchim Râmnicu Vâlcea. Un amănunt ce ar trebui reamintit zilnic tuturor celor ce se fac responsabili de distrugerea aproape totală a acestei discipline pe Bega.

Prăbușirea unei tradiții: handbalul feminin din Timișoara


Un panou mare, înțesat cu fotografii vechi, în alb și negru, fură pentru câteva clipe privirile celor care trec prin holul Facultății de Educație Fizică și Sport. Sunt handbalistele Universității, campioane naționale în sezonul 1968/1969, sub conducerea profesorului Constantin Lache. De atunci au trecut aproape 45 de ani. Dar privind la starea actuală a handbalului feminin din oraș, ni se pare că a trecut cel puțin un secol…

Cum și-a împins Timișoara spre mediocritate o ramură care îi aducea 11 titluri de campioană? Cum a ajuns în anonimat Universitatea, un club al cărui palmares e depășit astăzi doar de Oltchim? Cum se face că orașul de pe Bega nu mai există în handbalul feminin decât prin două grupări semi-amatoare, situate în a doua jumătate a ligii secunde? Răspunsurile nu sunt din păcate la noi, dar putem încerca o retrospectivă a lumii handbalistice din Timișoara de după revoluție.

1990-2000

Deși era deja departe de gloria anilor ’60-’70, handbalul feminin timișorean s-a obișnuit cel puțin cu prezențe constante în prima ligă. În prima decadă de democrație, formațiile Poli AEM și ILSA au orbitat între primul și al doilea eșalon, găsind resurse de a reveni aproape după fiecare cădere. O situație nu extraordinară, dar la care astăzi nici nu mai îndrăznim să visăm.

  • 1990/1991 Primul sezon disputat integral după revoluție și pe care iubitorii sportului pe semicerc și-l vor aminti întotdeauna, grație titlului câștigat de băieții de la Politehnica. La feminin însă, orașul de pe Bega n-a avut nicio reprezentantă, însă în primăvara lui 1991 avea să obțină promovarea Poli AEM.
  • 1991/1992 Poli AEM reușește cu dificultate să se mențină în prima ligă, câștigând lupta pentru supraviețuire cu Rulmentul Brașov și CSM Sfântu Gheorghe. În același sezon, din Divizia B se ridică o altă formație timișoreană, ILSA.
  • 1992/1993 Fără îndoială, cel mai bun sezon pentru handbalul feminin timișorean de la revoluție încoace. Orașul de pe Bega e reprezentat de două grupări în elită. Poli AEM are parte de un sezon fără emoții, terminând întrecerea pe locul 8. În schimb, ILSA Timișoara nu rezistă în primul an de Divizia A și retrogradează de pe penultima poziție, depășind doar Voința Râmnicu Vâlcea.
  • 1993/1994 Rămasă singură în primul eșalon, Universitatea AEM are parte de un sezon dezastruos, soldat cu o retrogradare de pe ultimul loc. În primăvara lui 1994, are însă loc schimbul de ștafetă, ILSA obținând promovarea după doar un sezon petrecut în „B”.
  • 1994/1995 La fel ca și după ultima promovare, ILSA nu reușește mai mult de un loc 11 în Divizia A. Timișorencele câștigă lupta cu Textila Buhuși, însă nu reușesc să salte peste CSM Iași, pentru a se salva de la retrogradare. Un nou schimb de ștafetă și în această primăvară, Politehnica AEM promovând la limită, alături de Fibrex Săvinești și CFR Cora Craiova.
  • 1995/1996 Politehnica AEM rezistă cu brio în prima ligă, terminând campionatul pe locul 10, în fața retrogradatelor Universitatea Bacău și CFR Craiova.
  • 1996/1997 Universitatea AEM își păstrează locul 10, cucerit în ediția precedentă, după o luptă strânsă pentru evitarea eșalonului secund, unde au ajuns în cele din urmă Arpechim Pitești și R.A.T. București.  Din liga secundă urcă echipa Industriei Lânii.
  • 1997/1998 Deși în mod normal Timișoara ar fi trebuit să fie reprezentată din nou, după câțiva ani, de două formații, sezonul avea să fie abordat de combinata ILSA Universitatea Timișoara. Gruparea bănățeană nu are emoții în a se menține în primul eșalon, terminând campionatul pe locul 9.
  • 1998/1999 Începutul sfârșitului pentru handbalul feminin timișorean. ILSA Universitatea retrogradează de pe ultimul loc, lăsând orașul fără o reprezentantă în prima ligă pentru următorii cinci ani.

2000-prezent

Fără îndoială, cea mai neagră perioadă din istoria handbalului feminin din Timișoara. Încep să dispară, rând pe rând, formațiile de eșalon inferior. În sezonul 2001/2002, ILSA Universitatea e aproape de o revenire în elită, câștigând seria vestică de șase echipe din liga secundă. La baraj, a încheiat însă pe locul 3 din 4, Astral Poșta Câlnău și CSM Sibiu fiind grupările promovate. Titulatura „ILSA” dispare definitiv de pe harta sportului timișorean, odată cu închiderea fabricii, la doi ani după ce mult mai titrata secție de polo își închisese ușile pentru totdeauna.

Din 2000 încoace, Timișoara n-a mai bifat decât două sezoane în elită. În 2004/2005, Universitatea, rămasă doar cu sprijin ministerial, încheie întrecerea pe locul 14, ultimul, și ia drumul ligii secunde. Gruparea studențească se reorganizează rapid, iar în sezonul următor reușește să revină în primul eșalon, cu Tiberiu Puta pe bancă. Nici de această dată însă, aventura timișorencelor în Liga Națională nu durează mai mult de un sezon. În 2006/2007, Universitatea se clasează pe penultimul loc, devansând doar Mureșul Târgu Mureș, și ea tot o nou-promovată.

Timișoara traversează, așadar, cel de-al șaselea sezon consecutiv fără reprezentantă în prima ligă, o serie neagră fără precedent, ce va fi cu siguranță prelungită, în condițiile în care CST și Universitatea se află momentan în cea de-a doua jumătate a ierarhiei din liga secundă. Vara lui 2012 a reaprins totuși speranțele unei participări în elită, prin CS Timișoara, calificată la barajul de promovare, după ce a încheiat pe 2 competiția, în urma formației CSS Caracal. Numeroasele accidentări din lot l-au determinat însă pe antrenorul Sorinel Voicu să spună „pas” turneului pentru accederea în elită, în locul bănățencelor mergând formația din Târgu Mureș.

Vitrina de trofee

  • Titluri naționale la handbal feminin (în 7)

1964 Știința Timișoara
1966 Știința-Universitatea Timișoara
1968, 1969, 1970, 1971, 1972, 1975, 1976, 1977, 1978 Universitatea Timișoara

  • Cupe ale României

1978 Universitatea Timișoara

  • Performanțe europene

1973 Universitatea Timișoara – finalista Cupei Campionilor Europeni (7-13 cu Spartak Kiev)

Universitatea a câștigat varianta feminină a derby-ului Banatului


Formația de handbal feminin Universitatea Timișoara au produs o surpriză plăcută în cea de-a doua rundă a returului. Fetele pregătite de Cărăbaș Ionică și Cornel Jude s-au impus clar pe terenul Universității Reșița, scor 31-23, obținând astfel cea de-a doua victorie din acest sezon.

Timișoara câștigă prima parte a confruntărilor pe semicerc cu Reșița. Cu o zi înaintea derby-ului băieților din Liga Națională, s-a desfășurat, în eșalonul secund feminin, întâlnirea dintre „universitarele” din orașele de pe Bârzava și Bega, câștig de cauză având vizitatoarele. Rezultatul final, 31-23 în favoarea Universității Timișoara, e într-adevăr o surpriză, în condițiile în care fetele lui Cărăbaș și Jude nu acumulaseră decât un singur succes în întreg sezonul, în vreme ce cărășencele ocupau un călduț loc 8 în clasament.

Gruparea de pe Bega a condus ostilitățile încă din start, reușind să încheie prima repriză în avantaj, 13-11. În partea secundă, formația timișoreană a reușit un joc și mai consistent, distanțându-se treptat de adversare și asigurându-și în final un succes neașteptat de lejer. Un alt fapt inedit e relevat de caseta tehnică a jocului, acolo unde portărița Alexandra Stâncescu și-a făcut loc pe lista marcatoarelor, reușind să înscrie cu o aruncare din poartă în poartă. Să mai spunem că în turul campionatului, formația din Reșița se impunea la Timișoara, cu scorul 26-22.

Universitatea Timișoara a înscris prin Adriana Ghilea – 7, Florina Biro – 7, Angela Dinga – 6, Mirela Pașca – 4, Dana Mihailovici – 3, Cristina Șunei – 2, Daira Ghiocel – 1 și Alexandra Stâncescu – 1.

Eșec pentru CST

Cealaltă formație de handbal feminin din Timișoara, CST, a suferit o înfrângere usturătoare pe prorpiul teren, în fața formației SCM Pitești. Vizitatoarele au dominat întâlnirea cu fetele lui Sorinel Voicu, reușind să se impună în final la o diferență de 11 puncte, 37-26. Să mai spunem că gruparea din Trivale s-a întărit în această iarnă cu câteva jucătoare provenite de la concitadina Argeș Sport Muntenia, care a aruncat prosopul la finalul turului de campionat.

La finele săptămânii viitoare, CS Timișoara se deplasează pe terenul formației CSS Caracal, în vreme ce Universitatea va avea parte de un meci dificil pe propriul teren, în compania celor de la Național Râmnicu Vâlcea.

CS Timișoara tranșează derby-ul local cu Universitatea


CS Timișoara a reușit „dubla” în duelul contra concitadinei Universitatea, tranșând în această dimineață și partida retur. Fetele pregătite de Sorinel Voicu s-au impus cu 24-19, la capătul unui joc pe care l-au controlat în mare măsură.

CS Timișoara a pășit cu dreptul în returul Diviziei A de handbal feminin. Formația pregătită de Sorinel Voicu a dispus de „vecina” Universitatea, într-un joc în care a fost considerată oaspete.

Ambele formații au început partida cu un oarecare trac, primul gol venind abia după patru mnute. Gruparea oaspete, echipată în gaben, s-a instalat la timona jocului încă din start, asigurându-și până la pauză un avans de șapte lungimi, 14-7. Totuși, trupa lui Sorinel Voicu a suferit o pierdere importantă în prima repriză, Ornela Cluci văzând roșu direct în minutul 23, după lovirea involuntară fără minge a unei adversare.

În partea secundă, tânăra echipă a Universității a oferit o replică mult mai dârză. La mijlocul actului secund, fetele antrenate de Cărăbaș Ionică și Cornel Jude au reușit să se apropie la doar trei lungimi (16-19, de la 12-19), după o perioadă în care CST a avut două jucătoare mai puțin pe teren. Un merit important în revenirea grupării universitare l-a avut și portărița Alexandra Stâncescu, introdusă la pauză în locul Marielei Meseșan, care și-a păstrat echipa în joc prin intervențiile sale. Finalul a aparținut însă grupării mai mature, CS Timișoara reușind la un moment dat să refacă diferența de 7 goluri de la pauză, încheind însă meciul cu un ecart de 5, scor final 24-19.

Marcatoare:

Universitatea Timișoara: Mirela Pașca – 4, Adriana Ghilea – 3, Daira Ghiocel – 3, Carla Senciuc – 3, Maria Turnea – 2, Florina Biro – 1, Elena Todirenchi – 1, Angela Dinga – 1 și Mariana Șunei – 1.

CS Timișoara: Marcela Malac – 8, Monica Bahuczki – 4, Alina Cioriciu – 4, Adriana Durac – 3, Ornela Cluci – 2, Mădălina Istrate – 2 și Alina Marin – 1.

Reacții la cald:

„Putem vorbi despre un oarecare echilibru, însă doar în repriza a doua. Din nefericire pentru noi, am avut un debut de partidă foarte slab, cu un trac inexplicabil. Având în vedere vârsta fragedă a majorității jucătoarelor noastre, poate am avea o explicație, însă dacă nu facem saltul și nu reușim să ne motivăm să depășim anumite bariere, n-avem ce să căutăm în marea performanță. Poate ar fi fost un rezultat mai strâns dacă  jucam de la început la fel ca în repriza a doua, poate reușeam să exercităm o mai mare presiune asupra echipei adverse, care probabil n-ar fi evoluat atât de dezinvolt”. (Cărăbaș Ionică, antrenor Universitatea Timișoara)

„Nu cred că meciul a fost echilibrat, echilibrul l-au făcut arbitrii. În repriza a doua, jocul nostru mai slab, cu ratări foarte multe din situații clare, a mai apropiat scorul. Valoarea e însă mai ridicată în favoarea noastră. Sunt de apreciat jucătoarele adverse, s-au agățat cât au putut, au avut câteva fete care au dat maximum. Noi am încercat să nu intrăm în clinciuri, în lupta de uzură, care a fost favorabil echipei adverse, mai ales că și arbitrii au tolerat acest joc obstrucționist”. (Sorinel Voicu, antrenor CS Timișoara)

Universitatea, pregătită pentru derby-ul timișorean la handbal feminin


Duminică debutează a doua parte a întrecerii din Divizia A de handbal feminin, cu derby-ul dintre cele două reprezentante ale orașului de pe Bega, Universitatea – CS Timișoara. Gruparea studențească, penultima clasată în seria vestică, speră la victorie, după ce în tur a cedat în fața conditadinei, deși a practicat un joc destul de bun.

După aproape o lună de pregătiri, formația de handbal feminin Universitatea Timișoara revine în lupta de pe semicerc. Fetele pregătite de Cornel Jude și Cărăbaș Ionică vor înfrunta duminică, în prima etapă a returului Diviziei A, concitadina CS Timișoara. „Studentele” s-au reunit pe 4 ianuarie, disputând de atunci trei meciuri de verificare, în compania penultimei clasate din seria estică a ligii secunde, Nova Force Giurgiu, înregistrând două victorii și o înfrângere.

„Pregătirea am început-o în 4 ianuarie, am reușit să efectuăm și un cantonament la Băile Herculane iar apoi ne-am antrenat zilnic la Timișoara. Am susținut și trei jocuri de verificare, în compania echipei din Giurgiu. Exceptând două mici probleme de sănătate, pot să spun că totul e bine”, ne-a declarat antrenorul Cornel Jude.

Tehnicianul grupării universitare a vorbit și despre cele trei nume noi ce se regăsesc în lotul echipei din această iarnă. „Ca noutăți avem trei fete, pe care le-am luat cu dublă legitimare, de la LPS Banatul, și anume portărița Adelina Opriș, interul Dana Mihailovici și conducătorul de joc Loredana Kovacs”, ne-a mai spus Jude.

În partida de duminică, împotriva celor de la CS Timișoara, Cornel Jude speră la o victorie, după ce în tur a pierdut în fața rivalei locale, scor 24-35. „Fiecare echipă își joacă șansa ei. Noi dorim să câștigăm, iar același lucru sunt convins că își dorește și cealaltă echipă din Timișoara. Din punctul meu de vedere, cea mai în formă echipă va câștiga, sperăm însă ca noi să fim aceea. CS Timișoara are un lot mai experimentat, dar noi venim cu tinerețea, deci să vedem ce va ieși duminică”, a prefațat Cornel Jude întâlnirea de duminică dimineață.

Deși în acest joc vor fi implicate ambele reprezentante ale Timișoarei din handbalul divizionar, Cornel Jude nu se așteaptă la o asistență mai mare decât de obicei. „Nu cred că va fi mai multă lume. Nu mai vine lumea nici la handbal masculin, dar mai la fete. Vor veni prietenii, rudele și cam atât”, spune Cornel Jude, care consideră acest lucru ca o consecință a gratuității generale cu care s-au obișnuit timișorenii atunci când vine vorba de sport: „Să ne gândim doar că intrarea e gratis la toate sporturile din Timișoara, începând cu baschetul, care s-a luptat pentru titlu. Asta mi se pare o jignire pentru sportivi. Închipuiți-vă cum ar fi ca la teatru să fie intrare liberă. Cam așa e și aici, și totuși lumea nu vine. Probabil e și lipsa de valoare a echipelor, probabil că și oamenii au alte preocupări. Plus că s-au și obișnuit așa. Probabil în alte condiții de performanță, ar veni mai multă lume, dar așa, toată lumea are televizor, unde vede tot ce ar dori să vadă și e mai simplu așa”, a opinat Cornel Jude.

Partida Universitatea Timișoara – CS Timișoara se va desfășura duminică, în sala „Constantin Jude”, cu începere de la ora 11.

CS Timișoara, fără obiectiv în retur: „Nu ne propunem decât omogenizarea lotului”


La finele acestei săptămâni, se reia întrecerea și în eșalonul secund de handbal feminin, cu întâlnirea directă între cele două reprezentate ale orașului de pe Bega, Universitatea și CS Timișoara. Antrenorul Clubului Sportiv, profesorul Sorinel Voicu, vorbește despre perspectivele echipei pe care o conduce, dar și despre modul în care Timișoara ignoră, de ani buni, un sport ce i-a adus 11 titluri de campioană și o finală de Cupa Campionilor.

V-ați reunit foarte repede, imediat după Anul Nou. Cum a decurs pregătirea și care ar fi noutățile după această pauză de iarnă?

Am efectuat pregătirea pe plan local, ca o echipă semi-amatoare, care încearcă să se mențină într-o anumită formă fizică. Noutăți nu prea avem, în afara faptului că am testat în această perioadă mai multe junioare, pe care încerc să le aduc mai aproape de echipă. Să vedem dacă reușim să mai recuperăm din jucătoarele accidentate.

Ați încheiat turul pe locul 11, la ce mai puteți spera în retur?

Sunt condiții grele. Încep să renunțe echipele la competiție, cea de-a doua echipă din Pitești, Muntenia, s-a retras recent din campionat. Problema noastră nu e neapărat bugetul, pentru că o sumă necesară pentru competiții se găsește. Problema e cum pot fi ajutate aceste fete să tindă către performanță. Ne-ar trebui niște condiții materiale cât de cât normale, o indemnizație, o masă, poate chiar și o primă. Atunci putem să ne gândim și la performanță, să avem un obiectiv clar pentru anul următor. Momentan, nu ne putem propune decât omogenizarea actualului lot, cu jucătoare tinere, alături de cele cu experiență.

Există totuși perspective pentru un obiectiv mai îndrăzneț de la anul?

Anul trecut, cum am avut un campionat în forță, puteam participa la barajul de promovare, dar din cauza accidentărilor am rămas acasă. Nu putem ști dacă ne calificam sau nu. Dacă reușeam promovarea ne trebuia totuși un buget cu care să ne menținem. Nu vreau să dau exemplu voleiul masculin, care a promovat și, cu un lot chiar bunicel, n-a putut rezista mai mult de un an. Trebuie investiții în momentul în care tindem către Liga Națională, trebuie să știm că ne putem baza pe un anumit buget, prin care să ne și putem întări lotul. Altfel, doar cu tineretul, nu se poate rezista la nivel de primă ligă.

La că vă așteptați de la partida de duminică, împotriva vecinilor de la Universitatea?

Mă gândesc că prima șansă e a noastră. Dar nu se știe niciodată, fiecare echipă poate avea plusuri și minusuri la ora jocului. Comparând jucătoarele din cele două loturi, pot să spun că victoria tinde către echipa noastră. Dar trebuie să așteptăm, să vedem ce surprize ne-au pregătit cei de la Universitatea.

Va fi un meci mai special decât celelalte din campionat?

Eu am încercat ca fetele să nu simtă că ar fi ceva special. E un meci de handbal, în care se întâlnesc două echipe din Timișoara, fetele se cunosc bine între ele, au fost colege. Noi vrem să câștigăm meciul, nu neapărat că e Universitatea. Putea fi foarte bine orice altă echipă. Așa ar trebui privite lucrurile, nu din perspectiva unui mare derby bănățean, care să fim cinstiți, e derby mai mult în ghilimele.

Totuși, fiind două echipe timișorene, sperați și la un public ceva mai numeros?

Părinții, rudele, prietenii, probabil vor fi mai mulți. Și, bineînțeles, curiozitatea unora să vadă ce se întâmplă la acest meci.

Handbalul feminin a adus totuși 11 titluri în oraș. De ce credeți că doar părinții și rudele jucătoarelor mai urmăresc acest sport?

Pentru că cea mai mare parte a timișorenilor au fost obișnuiți cu meciuri încinse, la nivel de primele 3-4 locuri, iar în momentul de față handbalul nu mai e ce a fost, mai ales la fete. La băieți, se pare că încă se ține ștacheta sus. La baschet sălile sunt pline, iar timișorenii își doresc să câștige cu echipele bune. Când sunt implicate echipe mai slabe, nu prea vin, și au dreptate într-un fel. Ce să vadă? Doar să mai iasă de acasă, altă motivație n-ar fi.

Totuși, nici baschetul feminin nu e departe de CS Timișoara, ca medie de spectatori…

Da, pentru că fetele n-au ajuns încă să se bată cu Târgoviște, cu Arad, ci cu Alba Iulia și alte echipe mai apropiate valoric. Dar în timp, poate vor tinde sus. Oricum, sunt de apreciat că după o pauză de 6-7 ani, în care n-a mai existat baschet feminin, a reapărut în oraș, iar din aproape în aproape au construit o echipă. Cam la asta m-am gândit și eu, dar se pare că suportul meu financiar e mai mic decât cel pe care l-au avut ele.

Partida Universitatea Timișoara – CS Timișoara se va desfășura duminică, cu începere de la ora 11.

CS Timișoara, triumfătoare la Memorialul „Monica Anghel” de la Arad


Handbalistele de la CS Timișoara au câștigat cea de-a V-a ediție a Memorialului „Monica Anghel”, desfășurat în weekend, la Arad. Fetele pregătite de Sorinel Voicu s-au impus în toate cele trei partide și au dat golgheterul turneului.

CS Timișoara a participat, la finele săptămânii trecute, la un patrulater disputat la Arad, în memoria regretatei antrenoare de handbal Monica Anghel. Alături de formația din capitala Banatului au mai concurat o selecționată a Aradului, CSC Paleu Bihor și gruparea maghiară Letavertes.

Rămas fără reprezentantă atât la handbalul masculin cât și la cel feminin, Aradul nu a reușit să alinieze o garnitură care să pună probleme formației timișorene, care s-a impus cu 25-17 în partida inaugurală a turneului. Bănățencele au avut un meci mult mai greu în fața micuței grupări CSC Paleu, în fața căreia s-au impus finalmente cu 20-19, însă gruparea bihoreană a condus chiar și la șase lungimi. În ultimul meci, s-au întâlnit formațiile cu maximum de puncte până în acel moment, CS Timișoara și trupa maghiară Letavertes, fetele lui Sorinel Voicu având și de această dată câștig de cauză, scor 20-15.

Alături de cupa rezervată învingătoarei, pe Bega a ajuns și titlul de golgheter al turneului, adjudecat de Marcela Malac. Clasamentul final al competiției se prezintă astfel:

1. CS Timișoara        6p. (65-51)
2. Letavertes            4p. (48-43)
3. Sel. Arad                2p. (44-55)
4. CSC Paleu Bihor  0p. (48-56)

CS Timișoara se va pregăti în continuare pe plan local, tehnicianul Sorinel Voicu intenționând să mai fixeze cel puțin un joc de pregătire pentru echipa sa. Formația timișoreană va debuta în returul Diviziei A pe 3 februarie, în derby-ul local cu Universitatea. La jumătatea campionatului, CST ocupă locul 12 (antepenultimul), cu doar 8 puncte acumulate.