Pentru Timișoara, s-a încheiat Eurobasket 2015 luni seară, odată cu ultimele meciuri din Grupa A. S-a încheiat și pentru naționala României, care intra pe parchet, înaintea meciului cu Cehia, având în față o misiune imposibilă pentru calificare – victorie la 14 puncte – însă a sfârșit prin a ceda la 11 lungimi în fața experimentatei formații pregătite de Lubor Blazek.
Atragerea unei părți a Eurobasket 2015 în România și, totodată, participarea reprezentativei tricolore la un turneu final după o lungă absență, ar putea însemna un punct de pornire. Baschetul românesc a avut ocazia de a-și compara nivelul cu ceea ce se joacă astăzi pe continent. Organizatoric, România (și mai cu seamă Timișoara) a avut ocazia de a învăța practic ce înseamnă pregătirea unei întreceri de un asemenea nivel. Și, de ce să nu o spunem, ce înseamnă secolul XXI în sport. Spuneam în materialul despre prima zi a competiției de minusurile cu care s-a confruntat sportul timișorean în ceea ce privește infrastructura și logistica. Chiar dacă un mare minus rămâne prin nefinalizarea noii Săli Polivalente, s-a reușit totuși aducerea vechii săli Olimpia în actualitate și dotarea ei (la cerința expresă a FIBA) cu utilități până la urmă de minimă necesitate în zilele noastre: grupuri sanitare separate pentru fiecare vestiar, loje, cabine de transmisie radio și TV, conexiune la internet pentru presă, centru de lucru pentru presă și respectarea cu sfințenie a spațiului destinat reprezentanților mass-media, unde n-a mai acces te-miri-cine.
Cel mai mult a avut de învățat însă baschetul din România. Chiar dacă din entuziasm, tricolorele au fost la un pas de două victorii mari, împotriva Ucrainei și chiar a Franței, Mărginean & co. au luat pulsul trendului baschetbalistic european. Un joc care de vine din ce în ce mai fizic, un joc în care forța e o componentă esențială și în care nervii tari fac diferența.
România a pierdut ultima dispută, cu Cehia, scor 82-71, poate chiar mai clar decât o arată scorul. Trupa lui Blazek a condus aproape 36 de minute, în vreme ce tricolorele au resimțit din plin oboseala, fiind dezavantajate și de program (pauză în prima zi, apoi patru meciuri în patru zile consecutive). Gabriela Mărginean s-a zbătut și a reușit 22 de puncte. Prestații consistente și din partea Florinei Pașcalău (14 puncte) sau a lui Elisabeth Pavel (11 puncte). Cele trei timișorence s-au aflat din nou împreună pe lista marcatoarelor: Adina Stoiedin (4), Annemarie Părău (4), Ancuța Stoenescu (3). Însă n-au mai rezistat în fața cehoaicelor, care au dominat parchetul prin Alena Hanusova – 24 de puncte, urmată de veterana turneului final: Veronika Bortelova, 37 de ani, împliniți joia trecută, în prima zi a turneului.
În primul meci al zilei de luni, Franța a dispus de Muntenegru cu 79-67 și și-a asigurat primul loc în Grupa A. Muntenegrencele termină pe poziția secundă, iar Cehia prinde ultimul loc calificant. Au fost eliminate Ucraina – păcat pentru competiție, care o va pierde pe senzaționala Alina Iagupova – și România.
Reacții la cald
„Poate pentru acest campionat, naturalizarea de jucătoare ar fi fost o soluție bună. Ne-ar mai fi ajutat, am fi putut completa contingentul de jucătoare cu experiență. Dar pentru ceea ce urmează, rămân la ideea că avem capacitatea să construim și în țară, avem materialul, numai că trebuie să fim organizați, pragmatici și să ducem un proiect până la capăt. Nu știu cine poate susține că a început un proiect azi și l-a finalizat peste șase ani. Cred că dacă vom construi cu adevărat o echipă națională, cu tot ce înseamnă ea, nu doar forțarea în ultimele săptămâni, cu siguranță vom ajunge la un Campionat European prin rezultatele obținute în calificări. Noi ne-am întâlnit cu echipe carea au rutina Campionatelor Europene, Jocurilor Olimpice și cu o sumă de individualități foarte bune. Trebuie să limităm diferența valorică, în primul rând, jucând la aceeași masă și având aceleași repere. La noi, în România, Târgoviște a fost acum trei ani Târgoviște în Euroligă, a fost o experiență frumoasă, dar care s-a oprit din cauza costurilor și a altor probleme. Nu participăm la nivel de club la nivel european. Sigur, Aradu și Alba Iulia participă în Liga Europei Centrale, dar care însă nu e o competiție de nivel foarte mare. Trebuie respectate cele două cluburi, aduc faimă României, dar lipsa de experiență internațională te pune în fața unor puteri cu maturitate, care judecă mult mai ușor momentele critice”. (Florin Nini, selecționer România)
„Am început bine, pentru că mi-am dorit foarte mult. Am crezut mult în acest meci, atât eu,. cât și echipa. După care, ca în celelalte meciuri, am avut momente în care ne-am simțit ca o echipă, urmate de momente de cădere. Cred că asta s-a întâmplat și în meciul de azi. Mie cu siguranță mi-a folosit participrea la acest Eurobasket. A fost o experiență frumoasă, pe care nu o să o uit și sper să o repet. Faptul că am jucat la mine acasă, a fost un motiv în plus să arăt publicului că pot să joc, că pot să fiu mai bună. Ne-a motivat publicul, care a fost alături de noi și vreau să le mulțumesc fanilor că ne-au încurajat și în momentele bune, și în cele mai puțin bune. Aș fi așteptat însă mai multă lume la sală”. (Adina Stoiedin, jucătoare România)
„Rolul de echipă favorită e dificil de jucat, în orice competiție. Am întâlnit România, care a jucat pe teren propriu, dar ne-am dorit să avansăm în faza următoare și sunt bucuros că am reușit. Am jucat foarte bine, iar astăzi am fost mai buni la recuperări. Trebuie să îmi felicit echipa. România a fost foarte motivată împotriva Franței, dar și împotriva noastră, dar e greu să joci patru meciuri în patru zile. România nu a fost în niciun caz cea mai slabă echipă a grupei. Mi-a plăcut jocul lor în ofensivă și defensivă. Astăzi, le-am oprit contraatacurile și jocul unu la unu, deci am fost foarte bine pregătiți pentru meci”. (Lubor Blazek, selecționer Cehia).