Mândrie sau îngrijorare? După 36 de ani, Timișoara are 7 prim-divizionare în sporturile de sală

Șapte echipe vor reprezenta Timișoara în primul eșalon la sporturile de sală în sezonul viitor

Sportul a luat-o înaintea infrastructurii. O spunem nu de ieri, de azi, ci de ani și ani de zile, de fiecare dată când echipele și sportivii din localitate se lovesc de probleme dintre cele mai diverse din cauza infrastructurii precare de care dispune Timișoara. Iar în anul 2017, afirmația care deschide articolul pare mai actuală, mai reală, mai grăitoare ca niciodată. În sezonul 2017/2018, orașul de pe Bega va avea șapte reprezentante în primul eșalon la sporturile de echipă practicate în sală. Vor fi două de baschet masculin (BC Timișoara și Timba), una de baschet feminin (SCM Timișoara), una de handbal masculin (SCM Politehnica), una de volei masculin (CSU UVT), una de volei feminin (UVT Agroland) și una de futsal (Informatica). Șapte echipe, șapte opțiuni pentru iubitorul de sport din Timișoara la final de săptămână, bătăi de cap înmulțite cu șapte pentru conducători, antrenori și sportivi.

Sala Olimpia, așa cum arăta în primii ani de funcționare, în urmă cu aproape cinci decenii

Orice ar spune declarațiile pompoase ale politicienilor locali, orice ar exprima machetele de polistiren, orice ar indica șantierele începute (sau nu) în ultimii 27 de ani, Timișoara dispune, în acest moment, de o singură sală polivalentă. Vorbim, firește, despre „Constantin Jude”, sau „Olimpia”, așa cum e cunoscută localnicilor încă din 1969, anul inaugurării. Pentru toate cele șapte echipe mai sus enumerate, sala „Constantin Jude” constituie singura variantă decentă pentru desfășurarea meciurilor și (ar fi normal) al antrenamentelor. Matematica ne joacă însă feste încercând să calculăm cum și-ar împărți parchetul cele șapte reprezentante ale Timișoarei în eșaloanele de elită în timpul unor zile de antrenamente, precum și în cele de meciuri? În sala „Constantin Jude” se mai organizează, ocazional, gale de box, evenimente de arte marțiale, competiții de badminton, de dans sportiv, foarte rar evenimente culturale. În aceeași sală și-a desfășurat activitatea, în sezonul recent încheiat, o echipă de handbal feminin – CSU UVT – iar o alta – SCM – ar urma să facă primii pași pe același parchet din toamnă. Și unde mai pui că, aproape săptămânal, la orele serii, apar felurite personaje, din medii complet străine sportului de performanță, care bat mingea, cu sau fără chirie, în cea mai importantă sală a sporturilor din Timișoara, capitala Banatului?

Ce variante ar mai fi? Câteva săli de dimensiuni mult mai mici, cu suprafețe de joc învechite sau complet improprii (Circumvalațiunii, Universitate, Popa Șapcă, poate Banu Sport). E cam tot ce poate oferi Timișoara, în anul 2017, care consemnează cea mai mare explozie de promovări înregistrată vreodată în sporturile de echipă de pe Bega. Nu mai puțin de patru formații și-au câștigat, în ultima lună, dreptul de a reprezenta orașul pe prima scenă, fapt nemaiîntâlnit în ultima jumătate de veac.

Aproape de recordul absolut

Și dacă tot am vorbit despre ultima jumătate de veac, ne vom concentra chiar pe această perioadă, pentru a urmări evoluția numărului de echipe de primă ligă pe care le-a avut Timișoara în sporturile de sală.

2016/2017 se anunță un sezon care apropie orașul de pe Bega de recordul absolut al prezențelor pe prima scenă. În 1973/1974, Timișoara a fost reprezentată de nu mai puțin de opt echipe la cele trei sporturi majore de sală practicate în România (baschet, handbal, volei). Handbalul feminin ajunsese la zenit: alături de Universitatea Timișoara – finalistă a Cupei Campionilor Europeni în 1973 – a promovat și Constructorul. Tot două reprezentante a avut orașul și la baschet masculin, pe lângă rutinata Universitatea făcându-și apariția Voința, cu regretatul Niculae Viciu antrenor-jucător. Câte o formație a reprezentat Timișoara la handbal masculin (Politehnica), baschet feminin (Universitatea), volei masculin (Universitatea) și volei feminin (Universitatea).

În viitorul sezon competițional, Timișoara se va regăsi într-o situație nemaiîntâlnită din 1980/1981, ultima oară când orașul a avut 7 echipe în elită la sporturile de sală. Marele club polisportiv Universitatea (aflat atunci în ultimii ani de existență în această formă) avea câte o echipă de primă ligă la baschet masculin și feminin, volei masculin și feminin și handbal feminin. Tot în prima divizie se aflau alte două echipe de handbal: băieții de la Politehnica și fetele de la Constructorul.

După revoluție, recordul Timișoarei a fost de cinci prim-divizionare în eșaloanele de elită, fapt consemnat în cinci sezoane: 1991/1992, 1992/1993, 1993/1994, 2004/2005 și 2006/2007. În cel din urmă sezon cu cinci prim-divizionare, „harta” arăta în felul următor: ELBA (baschet masculin), Politehnica (handbal masculin), Universitatea (handbal feminin), Futsal Poli și Informatica (futsal).

Recordul negativ al ultimei jumătăți de veac e deținut de sezoanele 1999/2000 și 2000/2001, când orașul de pe Bega a dispus de doar două echipe de primă ligă în sporturile de sală.

Vă prezentăm, în cele ce urmează, un tabel care dezvoltă, pe sezoane, situația echipelor de primă ligă de care a beneficiat Timișoara la sporturile de sală:

SEZONBASCHET (M)BASCHET (F)HANDBAL (M)HANDBAL (F)VOLEI (M)VOLEI (F)FUTSAL (doar din 2004)
16/171 (BC Timișoara)-1 (Politehnica)---1 (Informatica)
15/161 (BC Timișoara)1 (BCM Danzio)1 (Politehnica)---1 (Informatica)
14/152 (BC Timișoara, Timba)1 (BCM Danzio)1 (Politehnica)----
13/142 (BC Timișoara, Timba)1 (BCM Danzio)1 (Politehnica)----
12/132 (BC Timișoara, Timba)1 (BCM Danzio)1 (Politehnica)----
11/121 (BC Timișoara)1 (BCM Danzio)1 (Politehnica)-1 (Universitatea)--
10/111 (BC Timișoara)1 (BCM Danzio)1 (Politehnica)----
09/101 (ELBA)1 (BCM Danzio) 1 (Politehnica)---1 (Futsal Poli)
08/091 (ELBA)-1 (Politehnica)---1 (Futsal Poli)
07/081 (ELBA)-1 (Politehnica)---1 (Futsal Poli)
06/071 (ELBA)-1 (Politehnica)1 (Universitatea)--2 (Futsal Poli, Informatica)
05/061 (ELBA)-1 (Politehnica)---1 (Futsal Poli)
04/051 (ELBA)-1 (Politehnica)1 (Universitatea)-1 (Poli Tender)1 (Futsal Poli)
03/041 (ELBA)-1 (Politehnica)--1 (Poli Tender)-
02/031 (ELBA)-1 (Politehnica)----
01/021 (ELBA)-1 (Politehnica)----
00/011 (ELBA)-1 (Politehnica)----
99/001 (ELBA)---1 (Universitatea)--
98/991 (ELBA)--1 (ILSA Universitatea)1 (Universitatea)--
97/981 (ELBA)-1 (Politehnica)1 (ILSA Universitatea)-1 (Universitatea Guban)-
96/971 (ELBA)1 (Universitatea Avanpost)-1 (Politehnica AEM)1 (Universitatea)--
95/961 (ELBA)1 (Universitatea)-1 (Politehnica AEM)1 (Universitatea)--
94/951 (ELBA)1 (Universitatea)-1 (ILSA)1 (Universitatea)--
93/941 (ELBA)1 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Universitatea AEM)1 (Universitatea)--
92/931 (ELBA)-1 (Universitatea)2 (Politehnica AEM, ILSA)1 (Universitatea)--
91/921 (ELBA)1 (Politehnica CSS)1 (Politehnica)1 (Politehnica AEM)1 (Universitatea)--
90/911 (ELBA)1 (Politehnica CSS)1 (Politehnica)-1 (Politehnica)--
89/901 (ELBA)-1 (Politehnica)1 (Constructorul)1 (Politehnica)--
88/891 (ELBA)-1 (Politehnica)1 (Constructorul)1 (Politehnica)--
87/881 (ELBA)1 (Politehnica CSS)1 (Politehnica)1 (Constructorul)1 (Politehnica)--
86/87-1 (Universitatea)1 (Politehnica)-1 (Universitatea)--
85/86-1 (Universitatea)1 (Politehnica)-1 (Universitatea)--
84/85-1 (Universitatea)1 (Politehnica)-1 (Universitatea)--
83/84-1 (Universitatea)1 (Politehnica)1 (Constructorul)1 (Universitatea)--
82/83-1 (Universitatea)1 (Politehnica)1 (AEM Universitatea)---
81/82-1 (Universitatea)1 (Politehnica)1 (Constructorul)1 (Universitatea)1 (Universitatea)-
80/811 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Politehnica)2 (Universitatea, Constructorul)1 (Universitatea)1 (Universitatea)-
79/801 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Politehnica)1 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Universitatea)-
78/791 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Politehnica)1 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Universitatea)-
77/781 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Politehnica)2 (Universitatea, Constructorul)1 (Universitatea)1 (Universitatea)-
76/771 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Politehnica)1 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Universitatea)-
75/761 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Politehnica)1 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Universitatea)-
74/751 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Politehnica)1 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Universitatea)-
73/742 (Universitatea, Voința)1 (Universitatea)1 (Politehnica)2 (Universitatea, Constructorul)1 (Universitatea)1 (Universitatea)-
72/731 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Politehnica)1 (Universitatea)-1 (Universitatea)-
71/721 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Politehnica)1 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Universitatea)-
70/711 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Politehnica)1 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Universitatea)-
69/701 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Politehnica)1 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Universitatea)-
68/691 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Politehnica)1 (Universitatea)1 (Universitatea)1 (Universitatea)-

Rămas bun, „Tică” Popa! Fotbalul a fost prima sa dragoste, handbalul l-a consacrat

DSCF0116Sportul timișorean e în doliu. Unul dintre cei mai respectați oameni din handbalul și, deopotrivă, fotbalul de pe aceste meleaguri s-a stins din viață la vârsta de 87 de ani. Vorbim despre Constantin „Tică” Popa, lugojean la origine, care și-a început cariera sportivă practicând cu succes fotbalul, dar a ajuns să se lege definitiv de sportul cu mingea pe semicerc, pe care l-a slujit și promovat peste mări și țări.

„Tică” Popa s-a născut la 30 septembrie 1928 la Lugoj, iar primul său contact cu sportul s-a petrecut la fotbal. A făcut primii pași pe terenul de fotbal la Bocșa, acolo unde lucrau părinții săi, sub îndrumarea fostului internațional Kilianovits, campion cu UDR Reșița în 1931. La doar 15 ani, a devenit titular la echipa-fanion a orașului său natal, Vulturii Textila Lugoj, desființată însă în 1945, imediat după instaurarea administrației comuniste. La fel ca și ceilalți jucători de la Vulturii, „Tică” Popa a fost obligat să semneze cu noua echipă, fondată de pro-sovietici, Clubul Sportiv Muncitoresc, pentru care joacă până la terminarea liceului, în 1947.

În acel an se mută la Timișoara, fiind student al Facultății de Agronomie, și devine jucătorul Politehnicii. „Tică” Popa a făcut parte din echipa care, în 1948, a reușit prima promovare în Divizia A din istoria clubului – alături de Andrei Rădulescu, Victor Dee, Rusalin Marcu etc. – însă nu a prins finalul acelui sezon. De ce? Apăruse varianta… handbalului. La sfaturile concitadinului său Ioan Kunst-Ghermănescu, deja un nume în sportul cu mingea pe semicerc, „Tică” popa a luat drumul Bucureștiului, unde s-a înscris la Institutul de Cultură Fizică, la specializarea handbal. Și totuși, fotbalul putea fi cu greu lăsat în urmă, astfel că la finele anilor 40, îl găsim pe „Tică” în Divizia A, ca jucător la Sportul Studențesc.

Talentul său s-a regăsit și în handbal, iar după absolvirea ICF-ului a fost solicitat să rămână în București, la CCA, pentru o scurtă perioadă. A revenit în Lugojul natal, devenind profesor de handbal la liceul Coriolan Brediceanu, , până în anul 1963, când s-a transferat la Timișoara, la liceul cu program sportiv (Liceul Nr. 4).

DSCF0114

„Tică” Popa a antrenat cu succes naționala de handbal a Tunisiei, între 1966 și 1968

Fiind un bun vorbitor de franceză (calitate care își are rădăcinile în copilărie, el locuind în perioada liceului într-un internat condus de Călugării Franciscani), „Tică” Popa a fost trimis în Tunisia, în 1966, pentru a antrena echipa națională a statului african. A luat totul de la zero pentru alcătuirea unui lot, în condițiile în care în Tunisia nu exista, la vremea respectivă, un campionat național de handbal în adevăratul sens al termenului.

„În doi ani am reușit să câștigăm Campionatul Africii și ne-am trezit în Suedia, la finalul Campionatelor Mondiale, dar înainte de asta am sustinut numeroase meciuri de pregătire în Europa, cu echipe de calibru greu, Italia, Franta, Belgia, Danemarca, România (chiar și la Lugoj, unde s-a facut un stagiu de pregatire de o lună de zile). În Suedia am avut ghinion, am picat în grupă cu Cehoslovacia, Danemarca și Franța. Înfrângerea suferită cu Franța (rezultat 15-13 pentru Franța) a fost pentru noi un rezultat mare, cât o victorie. Ambasadorul Tunisiei m-a îmbrățișat și m-a felicitat că am reușit să fac un lucru așa de mare pentru țara sa”, povestea „Tică” Popa, într-un interviu publicat pe portalul hotnews.ro, în 2005.

DSCF0115

Echipa națională a Tunisiei, antrenată de „Tică” Popa, fotografiată pe ștrandul din Lugoj, în timpul unui stagiu de pregătire

Tunisienii au dorit cu orice preț să îi prelungească șederea, însă în 1968 a decis să revină în țară, pentru a-și îngriji bătrânii părinți. Și-a reluat munca la Liceul Nr. 4 din Timișoara, unde a fost și director, iar o vreme îndelungată a activat ca antrenor al lotului feminin de tineret al României, alături de care a cucerit Balcaniada, în 1981. Tot ca antrenor, a activat și la cluburile timișorene Constructorul și AEM, în prima divizie.

După pensionare, s-a retras complet din viața sportivă, iar recunoașterea meritelor sale a venit extrem de târziu, în 2007, când i s-a acordat titlul de antrenor emerit în handbalul românesc. Ultimii ani ai vieții i-a trăit retras, în apartamentul său de pe strada Timiș, din zona Dacia.

„Tică” Popa va fi condus pe ultimul drum mâine (duminică), la ora 13, la cimitirul de pe strada Russu Șirianu din Timișoara.

Dumnezeu să-l odihnească!

(Sursa fotografiilor: Gheorghe Popa, 110 ani de fotbal în Banat, Editura Eurostampa, Timișoara, 2010)