Cele mai multe dintre întâmplările relatate de fostul internațional și selecționer timișorean Petre Steinbach în cartea „Fotbalul se joacă râzând” îl au drept personaj principal pe Nicolae Kovacs (foto). Fratele antrenorului de la Ajax de mai târziu s-a remarcat, în rândul coechipierilor săi, drept un personaj cu o prezență de spirit remarcabilă, care astăzi ar face cu siguranță deliciul presei. În anecdota reprodusă astăzi, „Copec” își dovedește din plin această calitate în timpul unui… control vamal!

Noiembrie 1931 la Atena, după meciul România – Grecia (4-2), ultimul din cupa Balcanilor, cucerită de tricolorii noștri.
Nicolae Kovacs mă consultă: Petre, posed ceva drahme, ce să fac cu ele? Ce să cumpăr pentru acasă?
– Vezi și tu: stofă, stafide, curmale. Ce-ți place!
Copec intră într-un magazin și iese cu valiza umplută până la refuz.
La vama noastră, control prin sondaj. Vameșul întinde mâna spre plasa vagonului și cere geamantanul lui Kovacs. Îl deschide.
– Ce aveți aici?
Kovacs, netulburat:
– Mâncare pentru păsări.
Funcționarul de vamă, neîncrezător:
– Păsările dumneavoastră mănâncă boabe de cafea?
Kovacs, cu tonul cel mai nevinovat din lume:
– Domnule controlor, drept să vă spun, nu știu. Mănâncă, nu mănâncă, treaba lor. Eu le-am adus!

(Sursa: Petre Steinbach, Fotbalul se joacă râzând, Ed. Junimea, Iași, 1972, p. 24-25)

– va urma –

Episoade anterioare:

  1. Operativitate
  2. „Numai eu cu tine!”

Leave a Reply